Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Şeful BNR pune toate tunurile pe legea dării în plată

Ziarul de Vrancea
25 feb 2016 576 vizualizări
Isărescu susţine că există o confuzie mare în societate, nu o putem lăsa să persiste

Legea dării în plată, prezentată de către iniţiatori, pe rand, ca o lege socială, a dreptăţii sau ca o lege economică a creat o confuzie foarte mare în randul societăţii, care nu trebuie lăsată să persiste, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea romanească sau, cel puţin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rand o lege a dreptăţii - dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strambe - devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant", a afirmat Isărescu la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din Romania. El a tradus termenul de haiduc în engleză (outlaw), care înseamnă "în afara legii", astfel că legea dării în plată ar fi "o lege în afara legii". "Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, şi dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult de atat, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tanăr docotor, categoric ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că şi legea cererii şi ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul, dacă într-o asemenea discuţie", a adăugat Isărescu. El consideră că astfel de confuzii nu trebuie lăsate să persiste în societate. "Eu cred că, dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste şi să fie învartite la nivelul societăţii, ca legi economice, maine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimaine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trai din Romania trebuie să-l depăşească pe cel din Germania şi atunci poate ne trezim. Nu trebuie să uităm, confuzia este primul pas spre disoluţia oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvaşă, mai mult decat o lege a dreptăţii, este o lege a eliberării din sclavie, aşa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?", a punctat şeful BNR. Isărescu a amintit că în anul 1991, cand a fost organizată la Bucureşti prima licitaţie valutară, oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, cand există o mare confuzie în societate, precum şi o avalanşă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentand că libertate fără responsabilitate "nu prea merge". "Atmosfera faţă de '91 nu este îmbunătăţită din acest punct de vedere şi trebuie să recunoaştem acest lucru", a mai spus guvernatorul. El a menţionată că băncile şi Asociaţia Romană a Băncilor (ARB) au o mare parte din vină pentru că s-a uitat "definitiv" care sunt bazele activităţii bancare.

Scadal uriaş cu miză uriaşă

Nuclearelectrica a reziliat contractul cu singurul producător roman de uraniu, Compania Naţională a Uraniului (CNU), după ce acesta a cerut majorarea cu 76% a preţului agreat pentru livrări, preţul solicitat fiind cu mult peste cel din piaţă, a informat, ieri, producătorul de energie nucleară. Administratorul centralei de la Cernavodă a ajuns astfel să cumpere uraniu de la compania canadiană Cameco. Nuclearelectrica a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2) cu CNU pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor, arată compania într-un comunicat al Nuclearelectrica. CNU a livrat, conform contractului, la preţul negociat, o perioadă de aproximativ doi ani. În noiembrie 2015, CNU a notificat SNN că nu mai poate realiza livrarea de UO2 la preţul negociat şi agreat cu SNN de 475 lei/kg şi a pus în vederea SNN că nu va realiza livrarea efectivă de UO2 aferentă lunii decembrie 2015. "Din punct de vedere al asigurării funcţionării FCN Piteşti şi operării CNE Cernavodă în condiţii sigure, refuzul livrării de UO2, cu nerespectarea graficului de livrare şi a clauzelor contractuale, reprezintă un risc în continuarea funcţionării FCN Piteşti şi operării normale a CNE Cernavodă, risc pe care Nuclearelectrica, companie care asigură 20% din necesarul de consum de energie al Romaniei, trebuie să îl gestioneze într-o manieră foarte responsabilă şi cu respectarea condiţiilor legale", potrivit Nuclearelectrica. Fostul preşedinte Traian Băsescu a criticat, ieri, demersul Centralei nucleare de la Cernavodă de a cumpăra combustibil nuclear de la compania Camenco, din Canada, cerandu-i premierului Dacian Cioloş să oprească această "ticăloşie" şi să vină în sprijinul Compania Naţionale a Uraniului. Fostul şef al statului a acuzat că în viitor vom cumpăra urania doar de la ruşi la preţuri mult mai mari ca în prezent, odată ce minele din ţară vor falimenta.

Nextebank oferă 104,5 milioane lei pe 45% Banca Carpatica

Nextebank a primit avizul ASF pentru o ofertă publică de preluare obligatorie a Băncii Comerciale Carpatica (BCC), vizand participaţia de 45,2% pe care nu o deţine din BCC, la un preţ de 0,105 lei/titlu, plătit şi în ianuarie pentru un pachet de 20% lui Ilie Carabulea şi altor patru acţionari. Numărul acţiunilor care fac obiectul preluării este de 995,8 milioane, reprezentand 45,21% din capitalul social, iar preţul de cumpărare se situează la 0,105 lei/acţiune, potrivit unui raport publicat de Banca Carpatica pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Perioada de derulare a ofertei este 2-22 martie. Nextebank a informat, la finele lunii ianuarie, că a finalizat achiziţia unui pachet majoritar de peste 54,79% din acţiunile Băncii Comerciale Carpatica, prin cumpărarea unei participaţii de la mai mulţi acţionari şi subscrierea în cadrul procesului de majorare a capitalului social, primind aprobările din partea BNR şi ASF. Nextebank intenţionează ca, după parcurgerea procedurilor legale necesare, să demareze un proces de fuziune cu Banca Carpatica. Omul de afaceri Ilie Carabulea şi alţi patru acţionari ai Băncii Comerciale Carpatica, acţionand în mod concertat cu acesta, au vandut Nextebank 20% din titlurile BCC pentru 23,1 milioane de lei. De asemenea, Nextebank a subscris acţiuni în valoare de 98,66 milioane de lei la capitalul Carpatica. Banca Comercială Carpatica şi-a redus anul trecut pierderea netă la jumătate, de la 169,5 milioane lei la 85,43 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 4,7%, la circa 3,1 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate întocmite pe standarde IFRS. La finele anului 2014, banca din Sibiu avea active de 3,25 miliarde lei, iar pierderea netă se ridica la 169,5 milioane lei. Carpatica a primit din oferta din partea Nextebank după mai multe discuţii eşuate, dintre care ultima cu fondul american de investiţii JC Flowers, care s-a retras din procesul de achiziţie a băncii, întrucat nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei locale, fondul fiind interesat de cumpărarea celor două bănci împreună.

Sodexo a achiziţionat 20% din 7card

Compania franceză Sodexo, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de alimentaţie şi mentenanţă din lume, a achiziţionat 20% din Benefit Seven, societate care oferă serviciile de fitness 7card. "Aveam nevoie de un partener pentru a ne atinge obiectivele. Nu aveam nevoie de un partener financiar, ci de unul care să ne ajute să ne dezvoltăm şi să ne atingem obiectivele", a declarat, joi, cofondatorul Benefit Seven, Andrei Creţu. Cele două companii nu au oferit informaţii despre valoarea tranzacţiei. Benefit Seven a fost înfiinţat în 2011 de către Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru, care anterior lucraseră în consultanţă la PriceWaterhouseCoopers. Balint Bessenyey, CEO Sodexo Romania, a afirmat că atat Creţu, cat şi Cîrciumaru vor rămane la conducerea Benefit Seven. "Am achiziţionat 20% din compania Benefit Seven. Lifestyle-ul este din ce în ce mai răspandit între romani, aşa că acest parteneriat era cel mai corect lucru de făcut. Brandul va rămane la fel, cu cei doi la conducerea companiei, ei urmand să se ocupe în continuare de activitatea afacerii", a explicat Bessenyey.

Riscuri masive în cazul creanţelor persoanelor juridice

Recuperarea creanţelor datorate de persoanele juridice ridică riscuri sporite de neîncasare, riscuri cauzate de lipsa activelor, diminuarea fluxului de numerar şi insolvenţă, a declarat Cristina Cornaci, business manager în cadrul companiei Avestis International. Totodată, utilajele forestiere şi cele de construcţii prezintă gradul cel mai ridicat de dificultate la recuperare, fiind foarte greu de identificat şi relocat, în special dacă acestea au fost transportate în afara ţării. "Motivele ce determină recuperarea anevoiasă sunt reprezentate de legislaţia anevoioasă şi de comunicarea deficitara între instituţiile statului, neavand un suport real din partea organelor judiciare romane. Totuşi, nu există bunuri sau creanţe dificil de recuperat, dacă entităţile care au accesat creditele sau finanţarea au fost de bună-credinţă la încheierea contractelor", susţine Cristina Cornaci. Piaţa de recuperare a creanţelor şi bunurilor a fost liniară pe parcursul anului 2015, atat din punctul de vedere al volumului, cat şi al valorii. În domeniul recuperării bunurilor, activitatea şi-a păstrat acelaşi nivel, cu o creştere de 11% pe segmentul recuperării pe cale amiabilă, atat a bunurilor, cat şi a creanţelor.

Vodafone nu exclude să ofere şi servicii de cablu

Grupul britanic Vodafone se concentrează "pentru moment" pe piaţa din Romania doar pe operaţiunile de telefonie mobilă, fără a exclude, însă, "în viitor" un eventual acord care să-i permită să adauge şi servicii fixe şi de televiziune în portofoliu, potrivit Ziarului Financiar. "Pentru momentul de faţă, strategia noastră este concentrată pe segmentul mobil. (...) Nu pot exclude că în viitor nu vom semna acorduri sau alte parteneriate, aşa cum am făcut în multe alte ţări. Dar în momentul de faţă, suntem concentraţi pe mobil şi avem rezultate bune (...)", a declarat Vittorio Colao, directorul general al companiei, în cadrul unei întalniri cu media în cadrul targului Mobile World Congress din Barcelona. Vodafone, care este în Romania al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă şi oferă servicii prin linii fixe doar clienţilor mari din segmentul business, a înregistrat în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015 venituri din servicii de 174 milioane de euro, mai mari cu 5%, pe fondul creşterii numărului total de clienţi cu 6%, la 9,1 milioane. În prezent, doar grupul Telekom şi compania de cablu RCS&RDS oferă pachete complete de servicii fix-mobil, pe piaţă fiind aşteptat să intre şi Orange, care va oferi servicii fixe folosind reţeaua şi serviciile grupului Telekom.












































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.