MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un roman vorbeşte 250 de minute lunar pe mobil
"Utilizatorul mediu de telefonie mobilă şi internet pe mobil configurat pe Veritel.ro consumă lunar 167 MB trafic de internet mobil, trimite 74 de SMS-uri naţionale (dintre care 64 în reţeau proprie şi 10 în afara reţelei) şi sună în medie 251 de minute de pe terminalul propriu atat în retea (193 de minute), cat şi în afara reţelei (58 de minute)", arată ANCOM, într-un comunicat. Un utilizator ocazional de telefonie mobila şi internet pe mobil consumă lunar 56 MB trafic de internet, trimite 24 de SMS-uri naţionale (din care 21 în reţeau proprie şi 3 în afara acesteia) şi sună în medie 83 de minute de pe terminalul propriu, atat în reţea (64 de minute), cat şi în afara reţelei (19 minute). Totodată, utilizatorul intensiv are un consum lunar de 501 MB trafic de internet, trimite 222 SMS-uri naţionale (din care 192 în reţea) şi sună în medie 753 de minute (din care 579 minute în reţea). Datele sunt aferente primului semestru din 2015. "Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioară, se remarcă o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de consum, pe fondul reglementării de către ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor mobili pe oferte cu minute nelimitate sau naţionale incluse", precizează autoritatea. În ceea ce priveşte telefonia fixă, datele ANCOM arată că utilizatorul mediu apelează lunar 45 de minute în reţea şi 33 de minute în afara acesteia.
Cioloş visează la banii romanilor din diapora
Romanii din afara ţării trimit acasă în jur de 1,5 miliarde de euro pe an, însă potenţialul economic şi investiţional al diasporei poate fi cifrat la zeci de miliarde de euro, a declarat marţi premierul Dacian Cioloş, insistand asupra faptului că cei de peste graniţe aşteaptă o reformă a statului. "Diaspora romanească reprezintă un capital pe mai multe planuri, dacă e să ne uităm la partea economică, remitenţele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potenţialul economic şi investiţional al diasporei romaneşti putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro", a spus Cioloş, la o dezbatere despre diaspora organizată de Administraţia Prezidenţială. Premierul a declarat că Guvernul are în vedere încurajarea revenirii în ţară a romanilor care îşi doresc acest lucru sau stimularea legăturilor culturale, de afaceri şi ştiinţifice pentru cei care preferă să rămană în afară. Dacian Cioloş a afirmat că romanii care sunt plecaţi din ţară ezită să se întoarcă nu numai din cauza nivelului salarizării, ci mai ales din cauza calităţii serviciilor sociale din Romania, cum ar fi educaţie, sănătate, avand în vedere că mulţi dintre cei plecaţi au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să poată să se descurce şi acasă. "S-au obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară la nivel de educaţie, de sănătate, de calitatea administraţiei publice şi îşi doresc, dacă se întorc şi decid să-şi investească capitalul pe care îl au, inclusiv cel uman, personal, să fie siguri că pot să-şi asigure un viitor decent şi pentru copii", a subliniat Dacian Cioloş. Premierul a insistat asupra faptului că romanii din afară şi cei din ţară aşteaptă o reformă a statului. El a spus că intenţionează să dezvolte reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip networking, adică dezvoltarea platformelor existente şi înfiinţarea unora noi, mai ales pentru facilitarea accesării fondurilor europene. "În cercetare vom continua şi în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specific parteneriate dintre unităţi de cercetare din Romania şi unităţi de cercetare din străinătate care să aibă ca vector structural mai ales romanii care lucrează în cercetare în afară şi care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării romaneşti la cercetarea internaţională", a declarat premierul. De asemenea, Guvernul are în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei, unul din obiectivele agenţiei fiind şi cel de a stimula implicarea romanilor din afara graniţelor în parteneriate economice.
Batoanele de ciocolată Mars şi Snickers, retrase de pe piaţă
Producătorul de ciocolată Mars retrage de pe piaţa din Germania batoane Mars şi Snickers, după ce într-un produs s-au găsit bucăţi de plastic, relatează BBC News online. Între produsele vizate se află şi Milky Way Minis şi Miniatures, dar şi anumite cutii pentru ocazii festive. Produsele vizate au termene de expirare începand din 19 iunie 2016 şi pană pe 8 ianuarie 2017. Compania americană de ciocolată produce aproximativ zece milioane de produse zilnic la fabrica sa din Viersen, în vestul Germaniei. "Mars Chocolate retrage în mod voluntar produse de ciocolată Mars, Snickers, Milky Way şi Celebrations, după ce s-a găsit platic într-un produs", a anunţat compania. Un purtător de cuvant al producătorului nu a fost în măsură să precizeze dacă este vorba despre cea mai mare retragere de produse din istoria companiei.
Record de turişti în Grecia: 23,6 milioane
Numărul turiştilor care au vizitat Grecia a crescut anul trecut cu 7,1%, la nivelul record de 23,6 milioane, în timp ce veniturile înregistrate de sectorul de profil au urcat cu 6%, la 14,2 miliarde de euro, de asemenea un maxim istoric. Veniturile generate de turiştii americani au consemnat un avans semnificativ, de 44% comparativ cu anul 2014, şi au ajuns la un record de 945,6 milioane de euro, în timp ce încasările aduse de turiştii britanici au avansat cu 30,5%, la peste 2 miliarde de euro, potrivit datelor prezentate de Banca Greciei şi citate de cotidianul Kathimerini. Deprecierea euro în faţa altor valute a crescut atractivitatea Greciei, dar şi a altor state din zona euro, pentru turiştii din SUA şi Marea Britanie. Creştere au înregistrat anul trecut şi veniturile generate de turiştii sosiţi din Germania, în urcare cu 13,6%, la 2,26 miliarde de euro, în timp ce francezii au lăsat în Grecia 1,2 miliarde de euro, cu 6,6% mai mult comparativ cu 2014. Încasările de pe urma turiştilor din Rusia s-au prăbuşit, însă, anul trecut, cu un declin de 63%, la 425,5 milioane de euro.
Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată este în creştere
Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată din Romania a înregistrat anul trecut o creştere de 13% faţă de 2014, la 2,3 miliarde euro, după ce ultimul trimestru a consemnat un avans de 18,3%, la 863 milioane euro, susţinut de telecomunicaţii, electrocasnice mari şi mici, potrivit unui studiu GfK. Pe primul loc s-au situat anul trecut telecomunicaţiile, cu vanzări de 718 milioane euro (plus 23,6%), urmate de industria IT - 477 milioane euro (plus 3,2%), elctrocasnice mari - 473 milioane euro (plus 16,9%), electronice - 386 milioane euro (plus 8%), electrocasnice mici - 147 milioane euro (plus 13,1%), consumabile şi echipamente de birou - 62 milioane euro (plus 3%) şi de foto, pe ultimul loc, cu vanzări de 27 milioane euro, în scădere cu 12,4%. În ultimul trimestru, aproape toate sectoarele au contribuit la avansul de 18% înregistrat, respectiv sectorul telecom a avut o creştere de aproape 33%) electrocasnicele mari - 23%, electrocasnicele mici - 21%, electronicele - aproape 13%, imprimantele, multifuncţionalele şi consumabilele - 8% şi IT - 4%. Singurul segment care a consemnat o scădere a fost cel de foto, cu un minus de 6,7%, indică studiul GfK Temax.
Mierea produsă în UE, vandută în borcane speciale
Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat ieri, în plenul Senatului, că la nivel european s-a propus ca mierea produsă în UE să fie vandută în borcane de un anumit format. "Propunerea a fost chiar la consliului miniştrilor din decembrie, adusă de Ungaria. Spre exemplu, la mierea produsă în UE să se folosească borcane de un anumit format, ca ai noştri consumatori să ştie clar ce cumpără", a spus el. Irimescu a mai precizat că, în cadrul Programului Naţional Apicol, a stabilit achiziţia unor laboratoare care să verifice calitatea mierii, pentru a nu fi aruncată anatema asupra producătorilor romani. Ministrul a arătat, întrebat despre mierea deja existentă în magazine, că dacă pe etichetă este specificat faptul că este în amestec, atunci autorităţile nu au ce face. "Cine cumpără miere în amestec trebuie să fie avizat ce cumpără, iar preţul este pe măsură. Sau aşa ar trebui. Nu putem interzice, pentru că e comestibilă, nu pune în pericol sănătatea", a menţionat Achim Irimescu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
