Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cine sunt miliardarii care au investit în Romania

Ziarul de Vrancea
22 feb 2016 584 vizualizări
30 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, cu averi cumulate de peste 400 de miliarde de dolari, au ajuns să facă afaceri în Romania, direct sau indirect

Aproape 30 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, cu averi cumulate de peste 400 de miliarde de dolari, au ajuns să facă afaceri în Romania, direct sau indirect, în retailul alimentar, în agricultură, industria auto, în domeniul modei sau cel de imobiliare, potrivit datelor centralizate de ZF. Investiţii majore ale miliardarilor lumii au venit în Romania pe filieră germană, austriacă, franceză sau turcă, iar pariurile pe care ei le-au făcut au reuşit să plaseze brandurile create de ei sau de predecesorii lor printre liderii de pe plan local ai domeniilor în care activează. Inditex, Kaufland şi Lidl, Auchan, Metro, Carrefour, Schaeffler, IKEA, Lactalis, UPC, AFI, Arctic sau OTP sunt doar cateva dintre brandurile create "în afară" care au împanzit Romania în ultimele trei decenii. Cele mai multe sunt filiale ale unor adevărate imperii economice, unele păstrand o prezenţă realtiv discretă la nivel de business în Romania, altele făcand investiţii peste investiţii în ultima perioadă, scrie ZF. Astfel, nume grele care fac agenda de business a economiilor din întreaga lume, precum Gates (SUA), Schaeffler (Germania), Ortega (Spania), Mulliez (Franţa), Kamprad (Suedia) sau Leviev (Israel) au pariat în ultimele decenii pe potenţialul Romaniei. Afa¬ce¬rile de familie create sau preluate de miliardarii lumii au ajuns, în cea mai mare parte, să devină lideri şi pe piaţa locală, fie din perspectivă de business, fie din punctul de vedere al numărului de angajaţi sau al gradului de expan¬siu¬ne. Familia Schaeffler este cel mai mare angajator privat în Romania cu 20.000 de oameni prin Continental şi fabrica de rulmenţi de la Braşov. Familia franceză Mulliez a investit în criză peste un mi¬liard de euro în Auchan, Leroy Merlin şi Decathlon. "Vorbim despre businessuri create pentru a ajunge lideri globali. Asta este vi¬ziunea din spatele acestor giganţi şi vi¬ziunea pe care au avut-o fondatorii lor la început de drum. Ei poate că acum nu mai sunt în postura de a lua decizii le¬gate de extindere, însă cei care au pre¬luat fraiele afacerilor au în vedere vi¬ziu¬nea iniţială cand vine vorba despre dez¬vol¬tare. Viziunea Microsoft, spre exem¬plu, a fost de a pune cate un com¬pu¬ter pe fiecare birou din fiecare casă, adi¬că şi în Africa şi în Asia, dar şi în Ro¬mania", ex¬plică Aliz Kosza, fost executiv şi acum business strategist. Printre oamenii de afaceri străini sau familiile care şi-au trecut Romania în portofoliul investiţiilor se numără: Dieter Schwarz (Lidl şi Kaufland), Emmanuel Besnier (Lactalis), Mark Zuckerberg (Facebook), Ingvar Kamprad (IKEA), John Malone (Liberty Global), Amancio Ortega (Inditex), Andreas Zivy (Ameropa), Steve Schwarzman (Blackstone), Bill Gates (Microsoft), Anastassis G. David (Coca-Cola HBC), Larry Page şi Sergey Brin (Google), Krzysztof Pawinski (Maspex), Petr Kellner (PPF Investiments), Liliane Bettencourt (L'Oréal), Branko Roglic (Orbico), Sándor Csányi (OTP), familia Otto (Metro), Margarita Louis-Dreyfus (Louis-Dreyfus Commodities), Lev Leviev (Africa Israel Investments), Gerard Mulliez (Auchan), Husnu Ozyegin (Credite Europe Bank), David Bonderman (TPG), Larry Fink (BlackRock), familia Ryan (Ryanair), familia Koc (Arctic), Lakshmi Mittal (ArcelorMittal)

Bank of Beirut vrea să preia Marfin

Bank of Beirut încearcă să convingă Banca Naţională a Romaniei (BNR) să primească aprobarea pentru achiziţia Marfin Bank Romania, un proces destul de complicat avand în vedere că libanezii nu s-au asigurat în prealabil de "binecuvantarea" BNR pentru această achiziţie, conform ZF. Bank of Beirut, o entitate cu active de 14 miliarde de euro şi ca¬pital propriu de 1,8 miliarde de euro, a caştigat licitaţia din Cipru pentru achiziţia Marfin Bank Romania, dar acum stă în aprobarea obligatorie a BNR. Cei de la BNR sunt destul de reticienţi în a permite in¬trarea pe piaţa bancară ro¬ma¬nească a unor acţionari din afara zonei euro, scrie ZF. Marfin Bank Romania este la vanzare de mai mult de un an, ca parte a unui proces de restructurare a investiţiilor bancare ale grupurilor ciprio¬te din afara ţării. Sistemul bancar cipriot a fost salvat de la faliment în 2013, iar Marfin Bank Roma¬nia are ca "şef indirect" Auto¬ri¬tatea de Rezoluţie din Cipru. Marfin Bank Romania era la finalul anului 2014 pe locul 23 în sistemul bancar romanesc, cu active de 2,4 miliarde de lei (540 milioane de euro) şi o cotă de piaţă de 0,6%. De operaţiunile Marfin Bank Romania au fost inte¬resaţi mai mulţi investitori, printre care Banca Transilvania, fon¬dul de investiţii american J.C. Flowers sau miliardarul american Wilbur Ross, unul dintre acţionarii Eurobank (acţionarul principal de la Bancpost).

Dobanzile minuscule urcă vanzările de seifuri în Japonia

Vanzările de seifuri de mici dimensiuni, destinate în principal populaţiei, sunt în creştere în Japonia, unde decizia băncii centrale de a coborî în teritoriu negativ dobanda la depozitele băncilor comerciale le-a determinat pe acestea să scadă dobanzile pentru economiile populaţiei la numai 0,001%. "Proprietarii de afaceri mici şi medii, dar şi pensionarii cumpără miniseifurile", potrivit publicaţiei nipone Yomiuri Shimbun, preluate de Financial Times. În magazine, seifurile sunt promovate cu afişe mari la rafturi, pe care apar sloganuri precum: "Eşti pregătit pentru dobanzi negative?". Potrivit cotidianului Nikkei, cele mai mari trei bănci din Japonia au redus la 0,001% dobanda la economiile populaţiei, după decizia Băncii Japoniei. Posibilitatea ca dobanzile la astfel de depozite să devină negative este "foarte mică", a declarat şeful băncii centrale, Haruhiko Kuroda, însă evoluţia pieţei seifurilor arată că unii oameni sunt speriaţi, notează Financial Times. Potrivit datelor Oxford Economics, valuta care se pretează cel mai bine la păstrarea banilor în numerar este euro. Astfel, suma de 1 miliard de dolari păstrată în bancnote de 100 de dolari (bancnota cu cea mai mare valoare) ar ocupa 12 metri cubi, în timp o sumă egală ca valoare dar în bancnote de 500 de euro ar avea nevoie de doar 3 metri cubi. În comparaţie, dacă ar fi folosite bancnote de 10.000 de yeni, ar fi nevoie de 16 metri cubi pentru a păstra echivalentul a 1 miliard de dolari.

Samsung vine cu două surprize de proporţii

Grupul sud-coreean Samsung a prezentat în cadrul unui eveniment la Barcelona noile Galaxy S7, dar şi tehnologie pentru realitate virtuală, în încercarea de a revitaliza linia de smartphone-uri premium şi de a recaştiga teren în faţa rivalului Apple, potrivit Bloomberg. Noile telefoane vor fi puse la vanzare începand din 11 martie şi dispun de ecrane de 5,1 inci (13 centimetri), cu o variantă mai mare, de 5,5 inci (14 centimetri) în cazul modelelor Edge. Smartphone-urile sunt echipate cu procesoarele Exynos sau Qualcomm, produse de Samsung. Chiar dacă noile telefoane arată aproape la fel ca linia S6, Samsung a decis să readucă slot-ul pentru card de memorie şi să introducă o baterie cu o capacitate mai ridicată. Perioada precomenzilor a început pentru Galaxy S7 şi Galaxy S7 Edge duminică seara. Pentru a recaştiga clienţi, Samsung a păstrat din caracteristicile modelelor de anul trecut şi a remediat punctele slabe ale precedentelor modele şi a evidenţiat potenţialul într-un viitoare boom al tehnologiei realităţii virtuale. Pe o piaţă a smartphone-urilor în stagnare, grupul sud-coreean are nevoie de un produs de succes, după ce S6 nu a reuşit să atingă obiexctivele record preconizate. "Samsung încearcă să mute atenţia consuamtorilor către pachete de produse, precum căşti pentru realitate virtuală şi o cameră de 360 de grade, care să împiedice un declin al marjei smartphone-urilor", a declarat Lee Jae Yun, analist la Yuanta Securities. Samsung a prezentat la World Mobile Congress, din Barcelona, o cameră capabilă să înregistreze la 360 de grade, proiectată să funcţioneze împreună cu S7. Modelele S7 rezistă la apă pană la 30 de minute la adancimi de maxim 1,5 metri şi sunt disponibile în culorile auriu, argintiu, alb şi negru. De asemenea, telefoanele pot fi încărcate wireless şi au instalat cel mai recent sistem de operare Android al Google, Marshmallow. Preţurile de vanzare depind de operatorii telecom, însă telefoanele S7 vor costa probabil cat a costat S6 anul trecut, a declarat directorul pentru marketing de produs al Samsung, Drew Blackard. Unii operatori telecom ar putea include şi o cască Gear VR cu smartphone-urile S7, a informat Samsung, fără să detalieze. Vodafone Romania a anunţat că Galaxy S7 şi Galaxy S7 Edge sunt disponibile pentru precomandă pe site-ul companiei, precum şi în reţeaua de magazine proprii şi în reţeaua partenerilor.

ANAF rambursează TVA de peste 1,5 miliarde lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală rambursează în februarie TVA în valoare de 1,54 miliarde lei, prima tranşă fiind plătită ieri, în valoare de 517 milioane lei, iar a doua este programată pentru 29 februarie. Pentru aceste plăţi au fost cuprinse toate deconturile de TVA cu decizii de rambursare înregistrate în baza de date pană la 16 februarie, cu excepţia celor aferente operaţiunilor de import soluţionate pană la 25 ianuarie, a anunţat luni Fiscul. Deconturile cu compensare şi restituire totalizează aproape 1,47 miliarde lei, din care se restituie 1,38 miliarde lei şi se compensează 86,62 milioane lei. Totodată, deconturile cu compensare integrală însumează 78 milioane lei. Pentru sumele de restituit, prima plată va fi efectuată luni, 22 februarie, în cuantum de 517,22 milioane lei, iar a doua tranşă a fost programată pentru 29 februarie, în valoare de 864,64 milioane lei. În prima tranşă au fost incluse şi toate deconturile al căror termen de soluţionare era întarziat cu peste 180 de zile şi care au fost cuprinse în selecţia lunii curente.

Destrămarea Schengen va costa 1.400 miliarde euro

Destrămarea spaţiului Schengen ar putea costa economia UE pană la 1.400 miliarde euro în următorul deceniu, potrivit unui studiu, care vine în sprijinul opoziţiei cancelarului german, Angela Merkel, faţă de o eventuală închidere a graniţelor interne în contextul numărului mare de imigranţi. Introducerea permanentă a verificărilor cărţilor de identitate în interiorul UE ar însemna timp mai lung de aşteptare la trecerea frontierelor pentru traficul comercial, conducand la costuri mai mari de producţie şi preţuri mai ridicate, potrivit unui studiu realizat la cererea fundaţiei Bertelsmann, transmite Bloomberg. Preţurile mai mari pentru consumatori şi scăderea cererii ar determina un impact negativ de 1.400 de miliarde de euro pană în 2025, arată studiul. "Dacă revin graniţele interne ale UE, va creşte presiunea pe creştere (economică, n.r.), aflată deja la un nivel redus. În cele din urmă vor plăti oamenii obişnuiţi", a afirmat şeful fundaţiei Bertelsmann, Aart De Geus. Merkel se află sub presiune în Germania, după ce anul trecut în ţară au ajuns peste 1 milion de persoane care au cerut azil, iar summit-ul UE de săptămana trecută nu a condus la o soluţie.

Strategia energetică va fi gata în toamnă

Ministerul Energiei va finaliza în această toamnă Strategia Energetică a Romaniei, valabilă pentru 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, însă capitolele documentului vor fi lansate în dezbatere publică pe parcurs ce sunt redactate, a declarat luni ministrul de resort, Victor Grigorescu. "Strategia o face Ministerul Energiei, este o strategie a Romaniei. (...) Avem cateva sute de specialişti care, într-un fel sau într-altul, sunt în dialog cu noi pe marginea Strategiei Energetice. Îmi este de fiecare dată dificil să alcătuim un grup de lucru, pentru că de fiecare dată vom lăsa pe cineva în afara lui din motive strict obiective, de spaţiu, de lipsă de eficienţă a dialogului, efectiv este foarte complicat. Dar vă asigur că, pentru fiecare om sau companie care doreşte să participe la acest exerciţiu important, va exista o modalitate în care poate să contribuie", a afirmat Grigorescu, la ZF Power Summit. El a punctat că ministerul va atrage şi consultanţi pe partea de modulare economică, iar documentul va include şi o evaluare macro.







































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.