Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Exporturile de miere au ajuns la aproape 9.000 de tone

Ziarul de Vrancea
21 feb 2016 593 vizualizări
Faţă de situaţia din 2014 se înregistrează o scădere cu 5% u romanii consumă, în medie, 450 - 500 de grame de miere pe an pe locuitor, de trei ori mai puţin faţă de Olanda sau Belgia Romania a exportat, în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2015, o cantitate de 8.992,6 tone de miere, în scădere cu 5,3% faţă de perioada similară din 2014, cand exporturile au totalizat 9.497,6 tone, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind balanţa comercială cu produse agroalimentare din ţările intra şi extracomunitare.

Încasările din exporturile de miere au însumat, în primele 10 luni ale anului trecut, 34,577 milioane de euro, fiind aproape similare cu cele raportate în perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2014 (34,574 milioane euro). Pe de altă parte, valoarea importurilor de miere în primele 10 luni din 2015 a ajuns la 4,74 milioane de euro, pentru o cantitate de 2.081,6 tone, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2014 a totalizat 5,13 milioane de euro pentru 2.066,1 tone de miere aduse de pe pieţele intra şi extracomunitare. Potrivit datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Romania (ACA), producţia de miere din 2015 s-a diminuat în medie cu 30% faţă de o producţie medie anuală de 22.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulărilor familiilor de albine. Datele statistice arată că romanii consumă, în medie, 450 — 500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creştere faţă de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia, ei se situează încă în coada clasamentului european. Romania deţine, la ora actuală, locul patru în Europa din punct de vedere al producţiei de miere, după Germania, Franţa şi Ungaria, cu circa 20.000 de tone anual, şi locul şapte la numărul de familii de albine cu 1,47 milioane.

Judeţele cu cele mai slabe exporturi

Judeţul Gorj a avut cea mai slabă activitate în ceea ce priveşte exportul, în primele nouă luni din 2015, cu o valoare de puţin peste 40,16 milioane euro, se arată în datele Ministerului Economiei. Potrivit sursei citate, în perioada ianuarie - septembrie 2015 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, această sumă a scăzut cu 0,47%. Pe poziţia a doua în topul judeţelor cu cele mai slabe exporturi se află Giurgiu, cu o valoare de 42,8 milioane euro (-25,19% faţă de primele 9 luni din 2014), iar pe a treia — Mehedinţi cu 80,3 milioane euro (plus 5,01%). Locurile 4 şi 5 sunt ocupate de Vaslui şi Teleorman, cu 132,8 milioane euro, respectiv 134,8 milioane euro. La polul opus, primele trei locuri sunt ocupate de Bucureşti, cu 7,132 miliarde euro, Timiş, cu 3,90 miliarde euro, şi Argeş, cu 3,89 miliarde euro. Romania a înregistrat în primele nouă luni din 2015 exporturi de peste 40,9 miliarde euro, în creştere cu 4,47% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Situaţia la 10 luni arată că valoarea totală a comerţului internaţional al Romaniei a fost de 98,221 miliarde euro, în creştere cu 5,8% faţă de primele zece luni ale anului 2014, exportul înregistrand o creştere la 45,905 miliarde euro (plus 4,3%), iar importul o creştere la 52,315 miliarde euro (plus 7,1%). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a Romaniei a crescut cu 31,6%, de la nivelul de 4,870 miliarde euro (la 31 octombrie 2014), la 6,409 miliarde euro (la 31 octombrie 2015).

MFE a iniţiat selectarea de proiecte strategice din IT&C

Ministerul Fondurilor Europene a iniţiat selectarea de proiecte strategice cu impact la nivel naţional sau regional, non-majore, din domeniul internet şi telecomunicaţii, derulate de instituţii sau autorităţi publice centrale, pentru acordarea de asistenţă retroactivă din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) 2007-2013. Conform unui comunicat remis ieri, iniţiativa, concretizată printr-un Memorandum semnat săptămana trecută în şedinţa de Guvern, vizează creşterea gradului de absorbţie în anul 2016 şi atragerea în totalitate a fondurilor europene disponibile pentru POSCCE 2007-2013. "Pană la acest moment, Autoritatea de Management POSCCE din cadrul MFE împreună cu Organismul Intermediar pentru Societatea Informaţională (OIPSI) din Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională au selecţionat din SEAP 115 achiziţii publice ale unui număr de 46 de instituţii publice centrale, cu o valoare totală estimată de 217,52 mil. euro. Dintre acestea, vor fi selectate cele care îndeplinesc toate condiţiile pentru a beneficia de finanţare retrospectivă din POSCEE. Achiziţiile îndeplinesc din start cateva condiţii, de exemplu obiectul achiziţiei se încadrează în specificitatea domeniului major de intervenţie 2.2 Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne, AP III a POSCCE, obiectul achiziţiei nu este exclusiv mentenanţa sau asistenţa tehnică, autoritatea contractantă este instituţie sau autoritate publică de la nivel central (excepţie făcand regiile autonome şi companiile naţionale, din motive de ajutor de stat)", se menţionează în comunicat.Ministerul Fondurilor Europene este coordonatorul Instrumentelor Structurale 2007-2013 şi al fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020 în Romania, îndeplinind rolul de Autoritate de Management pentru mai multe programe operaţionale, printre care şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice 2007-2013 (POSCCE).

Producţia de cărbune a crescut cu 6,3% în 2015

Producţia de cărbune net a Romaniei a totalizat anul trecut 4,679 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 6,3% (277.200 tep) mai mare faţă de cea din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În perioada menţionată, Romania a importat 556.400 tep cărbune net, cu 55.000 tep (11%) mai mult comparativ cu cantitatea importată 2014. Conform proiectului Strategiei Energetice a Romaniei 2015 — 2035, publicat la finele anului trecut pe site-ul Ministerului Energiei, capacitatea totală de producţie a lignitului se ridică la circa 33 milioane de tone/an, în timp ce consumul intern de lignit este de circa 23 milioane tone/an, ceea ce înseamnă o supracapacitate de producţie de aproximativ 10 milioane de tone/an. În opoziţie, producţia naţională de huilă nu acoperă cererea la nivelul pieţei interne, fiind necesar importul.

Ucrainenii au atacat sedii ale unor bănci ruseşti la Kiev

Demonstranţi naţionalişti ucraineni au atacat două sedii ale unor bănci ruseşti, la Kiev, în marja unor manifestaţii care marchează doi ani de la protestele violente ce au condus la îndepărtarea de la putere a regimului prorus al lui Viktor Ianukovici, relatează AP în pagina electronică. Manifestanţi au aruncat sambătă cu pietre în ferestrele unor sedii ale Alfa Bank şi Sberbank şi au avariat mobilier şi echipamente din interior. De asemenea, protestatari au vandalizat sediul de birouri ale holdingului celui mai mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov. Zeci de mii de persoane din capitala ucraineană au participat la o serie de ceremonii de comemorare, în cadrul unei "Zile a celor 100". Este vorba despre numărul persoanelor ucise în timpul protestelor de la Kiev, care au durat mai multe luni şi l-au determinat pe fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici să fugă în Rusia. Ucrainenii comemorează sambătă a doua cea mai sangeroasă zi a protestelor reprimate în sange, în care peste 50 de persoane au fost ucise de lunetişti.

Iohannis, bucuros pentru rezultatele negocierilor cu Marea Britanie

Indexarea alocaţiilor care sunt deja în plată pentru copiii rămaşi acasă ai lucrătorilor din alte state UE stabiliţi în Marea Britanie se va putea aplica doar începand cu anul 2020, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul Consiliului European, arătandu-se ''foarte bucuros'' de rezultat. Şeful statului a expus, la Bruxelles cele mai importante prevederi pentru Romania din acordul UE cu Maria Britanie. ''Marea Britanie va putea beneficia de un mecanism de salvgardare care va limita accesul cetăţenilor UE la o categorie restransă de prestaţii sociale necontributive, prestaţii specifice numai pentru Marea Britanie. Mecanismul este nediscriminatoriu, aplicabil tuturor cetăţenilor Uniunii şi are un caracter excepţional. Va putea fi aplicat pe o perioadă limitată de timp de maxim 7 ani. Cetăţenii romani care lucrează deja pe piaţa muncii din Marea Britanie nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii gradual pe parcursul unei perioade de patru ani. Noi ne-am implicat foarte mult în această chestiune şi suntem foarte bucuroşi că negocierile au dat acest rezultat'', a detaliat Iohannis.

Plan pentru companiile energetice

Direcţiile de specialitate ale Ministerului Energiei au elaborat un plan de acţiune bazat pe o serie de principii, care are ca scop repunerea companiilor energetice romaneşti pe drumul corect. "În ultimele luni am avut întalniri cu conducerile companiilor aflate sub autoritatea Ministerului Energiei, dar şi cu alţi specialişti reputaţi în domeniu. Cu toţii suntem conştienţi că trebuie să facem mult mai mult pentru a îmbunătăţi guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat. Este nevoie să trasăm linia generală de acţiune care să ne ajute să evităm situaţii care pun în pericol existenţa societăţilor din energie şi a locurilor de muncă", a scris ieri, pe pagina sa de facebook, ministrul Energiei, Victor Grigorescu. Conform unui comunicat postat pe site-ul ME, companiile din sectorul energetic sunt vitale pentru securitatea aprovizionării cu energie, însă unele dintre ele trec printr-o situaţie dificilă generată de lipsa de performanţă economică, de risipă financiară şi, în anumite cazuri, de lipsă de integritate, iar în cateva situaţii lipsesc planuri concrete pentru dezvoltarea de viitor şi o strategie coerentă de investiţii, conform unui comunicat publicat pe site-ul ministerului. De asemenea, la cateva companii importante, instituţiile abilitate desfăşoară în această perioadă investigaţii care vizează posibile fapte neconforme cu legea.








































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.