MOZAIC STIRI ECONOMICE: Petrom a avut în 2015 prima pierdere de la privatizare
OMV Petrom (SNP) a înregistrat anul trecut primul rezultat negativ de la privatizarea din 2004, o pierdere de 690 de milioane de lei (155 milioane euro), comparativ cu un profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2014, iar conducerea companiei de petrol şi gaze, controlată de grupul austriac OMV, şi-a anunţat intenţia de a a nu propune distribuirea de dividende către acţionari, printre care se numără şi statul roman, cu o deţinere de peste 20%. Rezultatul de anul trecut a fost influenţat puternic de o pierdere semnificativă înregistrată în trimestrul al patrulea, cand compania a contabilizat un cost de 1,9 miliarde de lei din ajustări de depreciere a activelor din producţie, determinată de scăderea preţului petrolului, se arată într-un raport transmis de OMV Petrom Bursei de Valori Bucureşti (OMV). Continuarea scăderii preţurilor la ţiţei şi gaze naturale, precum şi volatilitatea pieţei au condus la revizuirea suplimentară de către OMV Petrom a estimărilor de preţ la ţiţei şi gaze, atat pe termen scurt, cat şi pe termen lung. Estimările de preţ actualizate pentru ţiţei Brent se situează acum la 40 de dolari/baril pentru anul 2016, 55 dolari/baril pentru 2017, 65 dolari/baril pentru 2018, 70 dolari/baril pentru 2019 şi la 75 dolari/baril începand cu anul 2020. Revizuirea acestor estimări a condus la înregistrarea unei ajustari de depreciere de 1,92 miliarde de lei în trimestrul al patrulea pentru active productive din segmentul Upstream, în plus faţă de ajustarea de depreciere în sumă de 786 milioane de lei recunoscută în trimestrul al treilea, notează OMV Petrom.
Preţul petroului, cea mai mare problemă
"În 2015, rezultatele financiare ale grupului au fost sever afectate de scăderea abruptă a preţului ţiţeiului. Contribuţia negativă din Upstream a fost parţial compensată de performanţă foarte bună din Downstream, demonstrand beneficiile modelului nostru de afaceri integrat. Pe parcursul anului, am răspuns prompt la deteriorarea fundamentelor de piaţă şi ne-am îndeplinit cu succes promisiunile de reducere a costurilor şi menţinere a poziţiei competitive, concomitent cu reducerea investiţiilor cu 38% faţă de 2014. Cu toate acestea, am reuşit să menţinem relativ stabilă producţia de hidrocarburi, beneficiind de investiţiile şi descoperirile din anii anteriori. În plus, sunt mandră să anunţ că, împreună cu partenerul nostru, ExxonMobil, am finalizat a două campanie de foraj de explorare în perimetrul Neptun, care a inclus săparea a şapte sonde în total, majoritatea indicand prezenţa gazelor naturale, şi testarea cu succes a unei sonde pe structura Domino. Rezultatele sunt suficient de încurajatoare pentru a continuă să evaluăm viabilitatea comercială a dezvoltării resurselor descoperite. Ca răspuns la persistenţa condiţiilor de piaţă nefavorabile, vom continuă să ne ajustăm nivelul de activitate, menţinand totodată o poziţie financiară solidă şi protejand fluxul de numerar extins. Această include intenţia managementului de a propune nedistribuirea de dividende pentru 2015. Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor este esenţial pentru a ne putea menţine nivelul investiţiilor în viitor, atat în vederea contracarării declinului natural, cat şi pentru dezvoltările ulterioare onshore şi offshore.", a declarat directorul general al companiei, Mariana Gheorghe.
Nu se vor mai distribui dividende
Avand în vedere nivelul ridicat de lichiditate necesar pentru a ne susţine nevoile privind investiţiile, managementul intenţionează să propună nedistribuirea de dividende pentru 2015, potrivit raportului. Vanzările OMV Petrom au scăzut anul trecut cu 16%, de la 21,54 miliarde de lei în 2014 la 18,14 miliarde de lei anul trecut (4,1 miliarde euro). Vanzările consolidate în 2015 au scăzut cu 16% comparativ cu 2014, în principal din reducerea veniturilor din vanzările de produse petroliere, determinată de scăderea accentuată a preţului ţiţeiului, care a anulat impactul pozitiv din creşterea cantităţilor vandute, determinată de cererea de piaţă îmbunătăţită, şi vanzările mai mari de electricitate. Vanzările din segmentul Downstream Oil au reprezentat 73% din totalul vanzărilor consolidate, cele din Downstream Gas au reprezentat 23%, iar cele din Upstream au fost aproximativ 4%. Rezultatul EBIT pentru anul 2015 a fost o pierdere de 530 milioane de lei, comparativ cu rezultatul pozitiv din 2014 de 3,34 miliarde de lei, în principal din cauza veniturilor mai mici din vanzări şi a ajustărilor de depreciere mai mari pentru active productive din Upstream, în urmă revizuirii estimărilor cu privire la preţul ţiţeiului, atat pe termen scurt, cat şi pe termen lung, notează compania.
Dobanzile pentru lei sunt la cote minime
Faţă de euro moneda naţională a caştigat 1,5% de la 1 ianuarie
Moneda romanească s-a apreciat de la începutul acestui an cu 1,5% în faţa euro, de la 4,52 de lei la 4,45 de lei, ceea ce o poziţionează în top trei monede din regiune cu cele mai mari aprecieri în faţa euro din ianuarie şi pană în prezent, scrie Ziarul Financiar. Chiar dacă leul a mai pierdut teren în faţa euro în ianuarie pe fondul unui context extern tulbure, a reuşit ca de la începutul lunii februarie şi pană în pre¬zent să caştige 1,6%. Fe¬brua¬rie mar¬chea¬ză una dintre cele mai bune luni din ultimii ani pentru leu care s-a apre¬ciat doar de la începutul acestei luni şi pană în prezent de la 4,53 lei la 4,45 de lei. Indicele Robor la 3 luni pentru credite a scăzut la 0,77% pe an. Romania s-a confruntat în primele luni ale anului cu intrări de capitaluri. BNR a afirmat că a intervenit "în unele momente" pe piaţa valutară, dar aceas¬ta a reuşit totuşi să se echilibreze sin¬gură. Guvernatorul BNR Isărescu spu¬nea că nu ar vrea "să viseze" ca Roma¬nia să ajungă o zonă de pro¬tecţie pentru capitaluri. Cu toate aces¬tea, leul a reuşit să ocupe podiumul celor mai mari aprecieri faţă de euro în acest an. Leul este întrecut de hryvna ucrai¬nea¬nă (cu o apreciere de 2,4% în faţa euro) şi de fo¬rin¬tul maghiar (plus 1,7%). La polul opus, respectiv mone¬dele care s-au de¬pre¬ciat cel mai mult faţă de euro, se află rubla rusească (care a pier¬dut în faţa euro 6,5%), lira sterlină (mi¬nus 5,5%) şi leul moldovenesc (3,5%).
Lichiditate ridicată
Analiştii spun că lichiditatea exis-ten-tă în prezent în piaţă este ridicată, iar mişcarea leului este ghidată de ordine comerciale. Conform ZF, supralichiditatea a dus la scăderea do¬ban¬zilor pe interbancar. Ieri, dobanda Robor cu scadenţa la trei luni, în funcţie de care băncile cal¬cu¬lează costul pentru un credit în lei cu dobandă variabilă, a scăzut la minimul istoric de 0,77% pe an, cu 0,02 puncte pro-centuale sub şedinţa precedentă. Dacă Robor îşi va continua ten¬din¬ţa descendentă, romanii ar putea să scoa¬tă mai puţini bani din buzunar chiar din luna martie, cand majoritatea băncilor îşi vor actualiza ratele pentru împrumu¬turile în lei în funcţie de nivelul costului leilor. Cursul de schimb leu-euro a scăzut ieri pentru a şasea şedinţă consecutivă, la 4,45 lei/euro, cu 0,12% sub nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins astfel cel mai scăzut nivel din decembrie 2015 încoace. Pe de altă parte, tot ieri, scăderile au ajuns şi pe piaţa interbancară. Dobanda Robor cu scadenţa la trei luni, referinţa pentru costul creditelor în lei, a ajuns la minimul istoric de 0,77% pe an, cu 0,02 puncte procentuale sub nivelul din şedinţa precedentă.
Se aduc în discuţie fundamente solide
Analiştii spun că lichiditatea existentă în prezent în piaţă este ridicată, iar mişcarea leului este ghidată de ordine comerciale."Această situaţie subliniază fundamentele macroeconomice solide ale leului, precum şi faptul că moneda pare în continuare subevaluată. Astfel, atata vreme cat contextul extern rămane relativ calm, tendinţa de întărire ar putea continua", scriu analiştii de la ING Bank într-o notă de studiu.De altfel, şi pe piaţa interbancară lichiditatea din sistem a dus la scăderea dobanzilor. În luna ianuarie, băncile au plasat la BNR prin facilitatea de depozit 20 de miliarde de lei în fiecare zi lucrătoare, adică un maxim al deceniului. Spre comparaţie, în luna decembrie din 2015 sectorul bancar plasase la BNR circa 7 miliarde de lei în fiecare zi lucrătoare, la aceeaşi dobandă, de 0,25% pe an. Facilitatea de depozit pusă la dispoziţie de banca centrală le permite instituţiilor de credit să plaseze la sfarşitul fiecărei zile de tranzacţionare lichiditatea în exces în depozite pe o zi la BNR, la o rată de dobandă predeterminată dacă nu identifică alte plasamente. Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank, afirma recent la emisiunea ZF Live că dacă Banca Central Europeană (BCE) va reduce în martie dobanda-cheie (care în prezent se află la minimul istoric de 0,05%), acest lucru ar putea accelera injecţia de lichiditate din piaţă. Astfel, şi BNR ar putea să reducă dobanda-cheie de la minimul istoric de 1,75% în prezent la 1,5%.
Umbrărescu încearcă să vandă banca pe care o deţine
Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, proprietarul Băncii Romane de Credite şi Investiţii (BRCI), a decis închiderea celor şase sucursale din teritoriu pană la data de 30 martie, astfel că vor fi păstrate doar operaţiunile din Bucureşti, scrie ZF. BRCI, intrată pe piaţă în urmă cu doar doi ani, avea o reţea de vanzare restransă, for¬mată din două agenţii în Bucureşti şi cate o unitate în Ploieşti, Cluj, Timi-şoara, Bacău, Oradea şi Constanţa. Clienţii sucursalelor din teritoriu care urmează să fie închise în perioada următoare sunt sfătuiţi de angajaţii băncii să utilizeze serviciile de internet banking, care permit orice tip de tranzacţii inclusiv valutare. În plus, întrucat nu are o reţea de bancomate proprii, banca oferă două retrageri gratuite pe lună la oricare ATM deţinut de celelalte instituţii de credit. Închiderea agenţiilor din teritoriu ale BRCI face parte din planul de exit din banking al lui Umbrărescu, care potrivit mai multor surse apropiate discuţiilor încearcă toate variantele posibile pentru a încheia o tranzacţie. Dorinel Umbrărescu vrea să scape cat mai repede de bancă, fie prin vanzarea integrală, fie prin cedarea portofoliului de credite şi depozite, în condiţiile în care afacerea pierde "sange" pe zi ce trece şi trebuie susţinută cu bani de acasă. Surse din piaţă spun însă că găsirea unui cumpărător se dovedeşte destul de dificilă. Deşi avea ambiţii mari în sectorul bancar, propunandu-şi să facă din BRCI un model atat pentru băncile locale, cat şi pentru cele străine, "o bancă care să vină în sprijinul investitorilor autohtoni, o bancă serioasă", Dorinel Umbrărescu a realizat rapid că bankingul şi construcţiile sunt două lumi total diferite, iar succesul într-un sector nu garantează rezultate similare în celălalt. Conform ZF, BRCI funcţionează de o bună perioadă fără conducere executivă, scurta activitate a băncii fiind de altfel marcată de numeroase schimbări. În prezent, pe site banca are doar Consiliu de Supraveghere format din preşedintele George Ciobănaşu, fost director adjunct al băncii Carpatica, şi membrii Anca Ciontea, fost director de calitate la Luxten şi Ștefan Nanu, şeful Trezoreriei statului.
Romania se împrumută din nou
Romania a ieşit ieri pe pieţele financiare internaţionale prin redeschiderea celor două emisiuni de eurobonduri lansate în octombrie anul trecut, cu maturităţi în 2025 şi 2035, prin care a atras la momentul respectiv fonduri de 2 miliarde de euro. Randamentul orientativ a fost anunţat la 2,65% pentru obligaţiunile în euro scadente în 2025, respectiv la 3,95% pentru cele cu maturitatea în 2035, a declarat pentru Reuters o sursă apropiată situaţiei. Citigroup, HSBC, Raiffeisen Bank International şi UniCredit sunt aranjorii. "Randamentele indicative sunt bune. Cand ieşi cu o sumă mare trebuie să plăteşti un premium faţă de piaţa secundară. Este în linie cu ce au plătit şi alte ţări", a declarat economistul şef al ING Bank Romania, Ciprian Dascălu. Romania are cel mai redus rating din categoria recomandată pentru investiţii din partea celor trei mari agenţii de evaluare financiară - "Baa3" din partea Moody's, iar din partea Standard & Poor's şi Fitch "BBB-". Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a declarat în ianuarie, într-un interviu pentru Bloomberg, că Romania analizează lansarea unei emisiuni de eurobonduri mai degrabă mai curand decat mai tarziu, iar euro este moneda preferată. Romania a atras în octombrie de pe pieţele internaţionale 2 miliarde euro prin vanzarea de obligaţiuni cu maturitatea pe zece, respectiv 20 de ani. Obligaţiunile cu scadenţă de 20 de ani reprezintă cea mai lungă maturitate pentru titluri în euro vandute de statul roman pană în prezent. Ministerul Finanţelor Publice a vandut obligaţiuni pe 10 ani în valoare de 1,25 miliarde euro şi titluri pe 20 de ani în valoare de 750 milioane euro, ambele fiind emisiuni noi. Anterior anunţului privind închiderea tranzacţiei din octombrie, ofertele primite din partea băncilor au urcat la peste 5,5 miliarde euro, cumulat pentru ambele emisiuni de obligaţiuni, a scris la momentul respectiv Reuters. Pentru anul 2016, programul de împrumuturi al Romaniei prevede atragerea a 48-50 de miliarde lei prin vanzarea de obligaţiuni pe piaţa internă, dar vizează şi ieşiri pe pieţele externe în valoare de 3 miliarde euro, în funcţie de oportunităţi. De asemenea, statul intenţionează să-şi asigure 1,5 miliarde euro prin trageri din împrumuturile contractate de la instituţii financiare internaţionale. Finanţele au în vedere şi lansarea unei emisiuni noi de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de aproximativ 1 miliard euro şi maturitate de cel puţin cinci ani, pentru refinanţarea parţială a titlurilor de stat în valoare totală de 1,6 miliarde euro care ajung la scadenţă pe piaţa internă anul acesta.
ASF şi-a dublat anul trecut excedentul
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a înregistrat anul trecut un excedent de 36,5 milioane lei, dublu faţă de cel realizat în 2014, pe fondul controlului strict al costurilor şi al nerealizării unor proiecte de investiţii, reportate pentru acest an. În 2014, ASF a avut un excedent de peste 18 milioane lei, iar cu un an în urmă a consemnat un deficit de aproape 10 milioane lei. Autoritatea a realizat anul trecut venituri de 157,3 milioane lei, în scădere cu 5,2% faţă de 2014, pe fondul reducerii contribuţiilor entităţilor supravegheate, cu 5% peste nivelul bugetat, potrivit execuţiei bugetare auditate de PricewaterhouseCoopers, se arată într-un comunicat al ASF. Contribuţia sectorului Piaţa de Capital la veniturile ASF a scăzut anul trecut cu peste 35% ca urmare a volumului redus al tranzacţiilor bursiere, a diminuării numărului şi volumului ofertelor publice de cumpărare/preluare, precum şi a reducerii cu pană la 75% a comisioanelor, tarifelor şi taxelor aferente reglementării şi supravegherii pe piaţa de capital, operate începand cu 1 ianuarie 2015. Veniturile din tranzacţiile derulate pe pieţele reglementate şi pe sistemele alternative au scăzut cu aproape 50%, iar veniturile din valoarea ofertelor publice de vanzare, dar şi de cumpărare/preluare s-au redus cu peste 90% în absenţa derulării unor oferte semnificative. Sectorul asigurărilor şi cel al pensiilor private au avut contribuţii în creştere cu 27%, respectiv cu 17%, inclusiv datorită recuperării unor restanţe din 2014. Cheltuielile totale au fost anul trecut de 120,7 milioane lei, în scădere cu peste 18% faţă de 2014 şi cu 22% sub nivelul bugetat. Investiţiile realizate în 2015 au reprezentat 27% din suma bugetată, din cauza întarzierilor survenite în cadrul procedurilor de achiziţie publică aferente proiectelor de realizare a unei infrastructuri IT centralizate şi de implementare a unui sistem modern de procesare a petiţiilor de la consumatori, acestea urmand să fie realizate în 2016.
Toyota, probleme la centuri la trei milioane de maşini
Grupul nipon Toyota Motor, cel mai mare producător auto din lume, a anunţat, joi, că recheamă în service 2,87 milioane de maşini din cauza unor probleme la centurile de siguranţă, potrivit CNBC. Conform Toyota, funcţionarea eficientă a centurilor de siguranţă ar putea fi afectată de un cadru de metal al scaunului, în cazul unui accident. Programul de rechemare în service vizează SUV-urile RAV4 produse în intervalul iulie 2005 - august 2014 şi vandute la nivel global, precum şi SUV-urile Vanguard construite în octombrie 2005 - ianuarie 2016 şi livrate în Japonia. Dintre cele 2,87 milioane de maşini care trebuie aduse în service pentru remedierea problemelor, 1,3 milioane au fost vandute în America de Nord, 625.000 în Europa, 434.000 în China, 177.000 în Japonia, iar 307.000 în alte regiuni. Seria de rechemări a fost iniţiată după ce raportarea a două cazuri în care centurile de siguranţă ale locurilor din spate s-au desfăcut în urma unor accidente.
Uber pierde anual peste 1 miliard de dolari în China
Uber Technologies pierde un miliard de dolari pe an în China, unde duce un război dur în privinţa preţurilor cu rivalul local Didi Kuaidi, a declarat şeful Uber, Travis Kalanick, citat de Reuters. Aplicaţia Uber face legătura între pasageri şi cel mai apropiat şofer dispus să-şi ofere serviciile contra cost. Prezenţa în China, o piaţă cu perspective foarte bune de dezvoltare, a ajutat compania să treacă anul trecut pragul de 8 miliarde de dolari în privinţa valorii. Uber a atras peste 1 miliard de dolari în ultima rundă de finanţare organizată. Operaţiunile din China nu sunt încă profitabile, din cauza concurenţei intense."Suntem profitabili în SUA, dar pierdem peste 1 miliard de dolari pe an în China. (...) Avem un rival care este neprofitabil în fiecare oraş în care este prezent, dar cumpără cotă de piaţă. Aş vrea ca lumea să nu fie aşa", a declarat Kalanick pentru portalul IT Betakit. Cifra de un miliard de dolari a fost confirmată pentru Reuters de oficiali ai diviziei Uber din China.
Romgaz caută perimetre de explorare în Europa şi în zona Mării Caspice
Producătorul naţional de gaze Romgaz Mediaş (SNG) este interesat să participe la proiecte de explorare din ţări europene şi din zona Mării Caspice, dar şi să opereze perimetre din teritoriul romanesc al Mării Negre. "Noi căutăm proiecte mai mici de explorare, vrem să participăm la licitaţii aici în Europa, ne uităm peste tot, în Croaţia, Muntenegru, Bulgaria, toate în zone offshore, dar şi în ţări din zona Mării Caspice. Important este să fie un cadru fiscal atractiv. De exemplu, am încercat în nordul Irakului, însă condiţiile nu ne-au fost tocmai avantajoase. Ar fi trebuit să ne asociem cu o firmă de acolo, doar ca investitori, şi să mai şi cedăm o parte din profit statului. Aşa că am renunţat. Ne uităm însă cu interes la posibilitatea de a intra în perimetre din Marea Neagră", au declarat surse din Romgaz. Compania a anunţat, ieri, că alături de partenerii Lukoil şi PanAtlantic Petroleum intenţionează să renunţe la perimetrul EX29 EST Rapsodia din Marea Neagră, după ce explorarea pentru petrol şi gaze nu s-a soldat cu rezultate care să justifice continuarea operaţiunilor.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
Eu Stan Patitul, acum 2982 zile, 8 ore, 18 minute, 14 secunde
Eu, acum 2982 zile, 8 ore, 18 minute, 45 secunde 
