Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cat aur deţine de fapt Romania

Ziarul de Vrancea
26 ian 2016 1113 vizualizări
ţara noastră este cel mai bine clasată ţară est-europeană în top 40 al celor mai mari rezerve de aur

Romania ocupă locul 35 în lume în funcţie de mărimea rezervelor de aur deţinute de banca centrală, fiind statul est-european cel mai bine clasat într-un top global format din 40 de ţări, potrivit unui raport al World Gold Council, scrie Ziarul Financiar în ediţia de ieri. Organizaţia se ocupă cu analiza pieţei aurului pe baza informaţiilor de la FMI, iar datele sunt valabile pentru luna septembrie din 2015. Banca Naţională a Romaniei deţine rezerve de aur de 103,7 tone (echivalentul a 3,3 mld. euro), fiind înaintea unor bănci centrale din ţări precum Polonia, cea mai puternică economie din Europa de Est, Australia sau chiar Indonezia. Polonezii au rezerve de aur de aproape 103 tone, în timp ce rezervele de aur ale australienilor au două cifre, respectiv 80 de tone. Indonezia are rezerve de aur de 78 de tone. Înaintea Romaniei se poziţionează Coreea (cu rezerve de aur de 104,4 tone), Banca Reglementelor Internaţionale, banca băncilor centrale, cu rezerve de 108 tone de aur, dar şi Grecia, stat care în
vara anului trecut a trecut printr-o criză puternică a datoriilor şi s-a pus chiar problema excluderii din zona euro, cu rezerve de aur de aproape 133 de tone. Pe primul loc în topul global al celor mai mari rezerve de aur se poziţionează SUA, cea mai mare economie la nivel mondial. Astfel, rezervă de aur a SUA însumează circa 8.130 de tone, fiind urmată pe podium de Germania, cea mai mare economie europeană, cu 3.381 de tone. Podiumul este completat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) care dispune de rezerve de aur de circa 2.800 de tone. Urmează alte două ţări europene, respectiv Italia şi Franţa, cu rezerve de aur de 2.450 de tone şi 2.430 de tone, pentru ca pe locul şase să se poziţioneze China, a două cea mai mare economie din lume. China are rezerve de aur de 1.708 tone. Astfel, cele mai mari economii ale lumii (în condiţiile în care Franţa şi Italia sunt cele mai mari economii din zona euro) ocupă primele zece locuri în funcţie de mărimea rezervelor de aur. Marea Britanie, care în prezent este a două cea mai puternică economie din Europa după Germania, se clasează pe locul 18, cu rezerve de aur de doar 310 tone. BNR nu mai cumpără în prezent aur, decizia fiind luată în anul 2000. O pondere de 60% din rezervă de aur a BNR a rămas depozitată în afară graniţelor ţării în perioda 2010-2014, în principal la Londra. Rezervă de aur a BNR a stagnat în ultimii cinci ani la nivelul de 103,7 tone, însă valoarea acesteia s-a redus în acest interval cu aproximativ 1,2 mld. euro, la circa 3,25 mld. euro.

Fraţii Micula pierd un proces cu ROMATSA

ROMATSA a obţinut la un tribunal din Belgia o decizie favorabilă la contestaţia depusă împotriva executării silite de către fraţii Micula a veniturilor pe care regia le încasează de la EUROCONTROL, urmand ca sechestrul să fie ridicat în cel mai scurt timp. "În urma sentinţei pronunţate în data de 25 ianuarie 2016, contestaţia executorie depusă de ROMATSA la Tribunalul de Primă Instanţă din Bruxelles împotriva executării silite instituite de fraţii Micula a fost admisă. Instanţele belgiene au dat caştig de cauză ROMATSA la contestaţia depusă de regie împotriva executării silite a banilor datoraţi acesteia, de către EUROCONTROL, în urma procesului fraţilor Micula cu statul roman", se arată într-un comunicat al ROMATSA - Administraţia Romană a Serviciilor de Trafic Aerian. Hotărarea este executorie şi stipulează ridicarea sechestrului în cel mai scurt timp (cinci zile), precum şi sumele care vor fi plătite ca daune morale, de către Viorel Micula, statului roman şi ROMATSA. În septembrie, ROMATSA a fost notificată de către EUROCONTROL cu privire la existenţa unui act de executare silită transmis de către un executor judecătoresc belgian asupra fondurilor cuvenite regiei, în urma prestării de servicii de trafic aerian, cauzată de procesul dintre fraţii Micula şi statul roman. ROMATSA a ajuns în imposibilitatea de a încasa banii de la EUROCONTROL pentru serviciile de navigaţie aeriană furnizate, după ce fraţii Viorel şi Ioan Micula au obţinut într-o instanţă din Belgia, în urma unui litigiu cu statul roman, o decizie de poprire pentru fonduri de pană la 85 milioane de euro, echivaland cu circa jumătate din încasările regiei pe un an. Fraţii Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, au caştigat în 2013, la Curtea de Arbitraj de la Washington, un proces intentat statului roman, în urma sistării programului de facilităţi fiscale. Cei doi oameni de afaceri, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul roman nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi Romania, semnat în 2002.

Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au trecut în premieră pe minus

Exporturile de ceasuri ale Elveţiei au înregistrat în 2015 primul declin din ultimii şase ani, din cauza scăderii cererii pentru ceasurile mai puţin costisitoare, care pierd cumpărători în favoarea Apple şi a altor producători de smartwatch-uri, relatează Bloomberg. Exporturile de ceasuri s-au redus în decembrie cu 3,8%, iar pe ansamblul anului au înregistrat un declin de 3,3%, la 21,5 miliarde de franci elveţieni (21,2 miliarde dolari), a anunţat marţi Federaţia Elveţiană a Ceasurilor. În 2014, exporturile de ceasuri au urcat cu 1,9%. Ceasurile cu preţuri cuprinse între 200 de franci şi 500 de franci, care reprezintă 15% din volum, au fost cele mai afectate în decembrie, de un declin de 15%. Industria elveţiană a ceasurilor are mai multe probleme, respectiv declinul burselor, reducerea numărului de turişti asiatici în Europa şi lansarea Apple Watch, care a lovit vanzările de ceasuri cu preţuri mai mici şi a obligat mărci precum Montblanc şi TAG Heuer să introducă funcţii electronice în produsele lor. Analişti intervievaţi de Bloomberg anticipează că exporturile elveţiene de ceasuri vor creşte cu 2% în 2015. Acţiunile Swatch Group, cunoscut pentru ceasurile din plastic pe care le produce, au scăzut cu pană la 2,3% la bursa din Zurich. Titlurile Financiere Richemont, proprietarul mărcilor Cartier şi IWC Schaffhausen, sunt în declin cu pană la 3,2%. Livrările de ceasuri elveţiene în Hong Kong au coborat cu 21% în decembrie, continuand evoluţia negativă, dar cele din China au avansat cu 5,5%, beneficiind de o bază de comparaţie favorabilă în aceeaşi perioadă a anului trecut. Livrările în Franţa au scăzut în decembrie cu 8,6%, ca efect al numărului mai mic de turişti, în urma atentatelor care au avut loc în noiembrie la Paris.

Ce planuri are McDonald’s pentru Romania

McDonald’s Romania, cel mai mare lanţ de restaurante de pe piaţa locală, va investi în acest an circa 25 de milioane de lei, aproape dublu faţă de investiţiile din anul trecut, şi va deschide 7 cafenele McCafé şi 1-2 restaurante. "În acest an vom dubla investiţiile, faţă de cele din anul anterior. Vom deschide şapte McCafé-uri, peste tot în ţară. De asemenea, cinci restaurante vor fi remodelate. Ne uităm la Braşov, Timişoara, cel mai probabil în afara Bucureştiului", a declarat marţi directorul general al McDonald’s Romania, Daniel Boaje, într-o conferinţă de presă. Compania ia totodată în calcul să deschidă şi unul sau două restaurante noi în acest an. Compania malteză Premier Capital, care a preluat recent operaţiunilor grupului american McDonald’s în Romania, vrea să ajungă la 150 de restaurante, în 2018. "Vrem să deschidem un restaurant sau două în acest an, vom continua să ne dezvoltăm în Romania, dar nu avem un număr exact. Vom deschide patru restaurante noi în acest an pe toate pieţele pe care activăm. Deschiderea unui restaurant costă aproximativ 1,4 milioane euro, dar depinde şi de locaţie. şi, dacă ne uităm la 2017 şi 2018, vom încerca să deschidem opt restaurante în fiecare an, la nivel de grup, nu doar în Romania, ci în cele şase ţări în care activăm. Numărul angajaţilor va creşte, în funcţie de numărul de restaurante deschise. Fiecare restaurant va avea circa 60-70 de angajaţi", a declarat directorul general al Premier Capital, Melo Hili. Anul trecut, McDonald’s Romania a avut o cifră de afaceri de 110 milioane euro. Restaurantele cu cele mai mari vanzări sunt cele de la Unirea şi Dristor (Bucureşti), dar şi cele din Constanţa, Braşov, Craiova, Timişoara şi Cluj. Compania malteză Premier Capital va plăti 65,33 milioane de dolari pentru preluarea operaţiunilor locale ale grupului american McDonald’s, tranzacţie care include toate cele 67 de restaurante McDonald’s din Romania, cele 19 cafenele McCafé şi franciza locală a McDonald’s.

Banca Carpatica a rămas încă pe pierderi

Banca Comercială Carpatica (BCC) şi-a redus anul trecut pierderea netă la jumătate, de la 169,5 milioane lei la 85,43 milioane lei, iar activele s-au diminuat cu 4,7%, la circa 3,1 miliarde lei, potrivit rezultatelor financiare preliminate întocmite pe standarde IFRS. La finele anului 2014, banca din Sibiu, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, avea active de 3,25 miliarde lei, iar pierderea netă se ridica la 169,5 milioane lei. Creditarea a scăzut anul trecut în sold cu 25,8%, de la 1,04 miliarde lei la 772,17 milioane lei. Venitul net din dobanzi s-a situat la 47,9 milioane lei, fiind cu 28% mai mici, iar cele din comisioane au coborat de la 24,57 milioane lei la 21,55 milioane lei. Depozitele constituite de clienţi s-au redus însă mult mai puţin, cu circa 2%, la 2,85 miliarde lei. Banca avea la sfaşitul anului trecut capitaluri proprii de 141,76 milioane lei, în scădere cu 37%. Carpatica este ofertată din nou de Nextebank, după mai multe discuţii eşuate, dintre care ultima cu fondul american de investiţii JC Flowers, care s-a retras din procesul de achiziţie a băncii, întrucat nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei locale, fondul fiind interesat de cumpărarea celor două bănci împreună.

Şeful Volkswagen cere un nou sistem de testare a emisiilor

Directorul general al Volkswagen (VW), Matthias Mueller, cere modificarea sistemului de testare a emisiilor vehiculelor, pentru eliminarea diferenţelor dintre rezultatele testelor de laborator şi a celor realizate în condiţii reale, transmite Bloomberg. Problema acestei diferenţe a ajuns în atenţia publică în urma scandalului manipulării testelor de poluare de către producătorul auto german. VW a recunoscut în septembrie anul trecut că a instalat softuri ilegale pe 11 milioane de vehicule diesel la nivel mondial, pentru reducerea emisiilor în timpul testelor. În această săptămană va începe în Europa o campanie de rechemare în service a 8,5 milioane de vehicule afectate de scandal, a spus Muller luni, în timpul unei recepţii organizate de companie la Bruxelles, la care au participat şi oficiali europeni. "Discrepanţele din industrie între rezultatele testelor oficiale şi nivelul real al emisiilor nu mai este tolerabil. Noi, industria, avem nevoie de un nou drum", a spus Mueller, se arată într-un comunicat al companiei. Scandalul a dus la scăderea capitalizării bursiere a Volkswagen cu 17 miliarde de euro.

AIG va returna acţionarilor 25 de miliarde de dolari

American International Group (AIG), al patrulea mare asigurător din lume în funcţie de capitalizare, va returna acţionarilor 25 de miliarde de dolari, în doi ani, pentru a satisface revendicările investitorilor activişti Carl Icahn şi John Paulson, dar aceştia nu sunt mulţumiţi de ofertă. Directorul general Peter Hancock a prezentat marţi o serie de măsuri, care includ listarea parţială a diviziei de asigurări pentru ipoteci, reducerea rapidă a costurilor şi separarea unor active problematice, pentru atragerea altor acţionari, relatează Financial Times. Planul nu i-a mulţumit pe Carl Icahn şi John Paulson, care vor separarea totală a diviziei de asigurări pentru ipoteci. Preşedintele AIG, Douglas Steenland, a reiterat opoziţia conducerii grupului faţă de o astfel de măsură radicală. Divizia de asigurări pentru ipoteci este evaluată la circa 6 miliarde de dolari, mai puţin de 10% din capitalizarea de 70 de miliarde de dolari a grupului AIG. AIG a conceput un plan de reorganizare a afacerilor şi intenţionează să creeze un portofoliu pentru activele nestrategice, care vor fi vandute sau desfiinţate. Planul are rolul să concentreze activitatea grupului pe activele solide şi să elibereze capital.











În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.