MOZAIC STIRI ECONOMICE: Bursele arabe scad puternic, din cauza preţurilor petrolului şi a Iranului
Declinul acţiunilor listate la bursele arabe, în prima zi de tranzacţionare din săptămâna musulmană, urmează pierderilor masive consemnate vineri de bursele globale, zi în care pieţele din Golf sunt închise pentru weekend.
Preţurile petrolului, care au o contribuţie de peste 80% la veniturile statelor din Golf, au scăzut cu peste 20% în acest an, la sub 30 de dolari pe baril. În ultimii doi ani, cotaţiile ţiţeiului au coborât cu 65%.
Revenirea Iranului pe piaţa petrolului, în urma intrării în vigoare, sâmbătă, a acordului istoric în domeniul nuclear cu puterile occidentale, va înrăutăţi supraoferta de petrol de pe piaţa globală, care este principalul motiv al prăbuşirii cotaţiilor. Toate cele şapte burse din Golf au înregistrat vânzări de panică, indicii atingând minime multianuale. ”Majoritatea firmelor din Golf depind de guverne, care depind la rândul lor de veniturile din petrol. Nimeni nu ştie unde se vor opri preţurile”, a declarat Ali al-Nemish, analist în Kuwait. Analistul consideră că impactul asupra pieţelor ar putea fi suprestimat, având în vedere că exporturile iraniene de petrol nu vor fi uriaşe imediat.
Majoritatea burselor arabe au scăzut deja în ultimele două săptămâni mai mult decât au pierdut în 2015. Qatar Exchange, a doua mare bursă din Golf după cea din Arabia Saudită, a scăzut cu 7,2%, la cel mai redus nivel din aprilie 2013. De la începutul anului, această bursă a pierdut 18%, peste declinul de 15% din 2015. Dubai Financial Market a coborât cu până la 6%, reducând ulterior declinul la 4,64%. Abu Dhabi Securities Exchange a scăzut cu 4,24%, iar titlurile bancare şi ale companiilor imobiliare au coborât cu peste 5%. Kuwait Stock Exchange a închid în declin cu 3,2%, la cel mai redus nivel după mai 2014. Indicele Tadawul All-Shares din Arabia Saudită, cea mai mare piaţă arabă, a scăzut cu 7,2%, nivel minim după 2011. De la începutul anului, indicele a pierdut 21,1%. Titlurile companiilor saudite din petrochimie au scăzut cu 8%, iar cele bancare cu 5,3%. Bursa din Oman a coboât cu 3,2%, la cel mai redus nivel după 2009, iar bursa din Bahrain cu 0,4%.
În 2016, cele şapte burse arabe au înregistrat un declin al capitalizării de peste 130 de miliarde de dolari, la circa 800 de miliarde de dolari. Toate bursele arabe au încheiat anul 2015 în teritoriu negativ, în frunte cu Arabia Saudită, după scăderea semnificativă a cotaţiilor petrolului.
Iranul ar putea cumpăra 114 avioane Airbus, semn al unui viitor boom comercial
n Teheranul intenţionează atragerea unui capital străin de 30-50 de miliarde de dolari în următorii cinci ani
Iranul ar putea cumpăra 114 avioane Airbus, în valoare de 10 miliarde de dolari, într-o primă achiziţie majoră într-un boom comercial şi investiţional care ar putea remodela economia statului din Orientul Mijlociu, după ridicarea sancţiunilor occidentale. "Picioarele economiei Iranului sunt eliberate de lanţurile sancţiunilor şi este timpul să construim şi să ne dezvoltăm”, a scris duminică preşedintele Hassan Rouhani, pe Twitter, la o zi după ce puterile occidentale au ridicat sancţiunile impuse autorităţilor de la Teheran pentru le determina să restrângă programul nuclear, transmite Reuters.
Câteva ore mai târziu, ministrul Transporturilor, Abbas Akhoondi, a declarat agenţiei de presă Tasnim că Iranul intenţionează să cumpere 114 aeronave fabricate de Airbus, tranzacţie care ar putea valora peste 10 miliarde de dolari, la preţurile de catalog. Airbus a precizat că nu a purtat convorbiri comerciale cu Iranul, iar afacerile din republica islamică vor continua să întâmpine obstacole mari, în viitorul previzibil.
Între riscuri se numără băncile iraniene îndatorate, un sistem juridic primitiv, corupţia şi piaţa rigidă a muncii.
Multe companii străine vor fi reticente să investească în Iran de teamă că sancţiunile ar putea fi reintroduse dacă Teheranul nu va respecta acordul nuclear.
Planul iranian de achiziţionare a unor avioane Airbus arată potenţialul ţării cu o populaţie de 80 de milioane de locuitori şi un PIB anual de 400 de miliarde de dolari. Iranul este cea mai mare economie a lumii care revine în circuitul comercial mondial de la divizarea Uniunii Sovietice, în urmă cu peste două decenii.
Acordul nuclear înlătură restricţiile care au sufocat economia Iranului cea mai mare parte a actualului deceniu, în domeniul băncilor, transferurilor de bani, al asigurărilor, comerţului, transporturilor şi achiziţiei de tehnologie.
Acest fapt va permite Iranului să satisfacă cererea de bunuri şi servicii pentru care a avut probleme să le obţină la preţuri corecte în timpul sancţiunilor, de la avioane şi echipamente industriale, până la medicamente şi unele bunuri de consum precum cosmeticele şi hainele de firmă.
Iran va avea imediat fonduri pentru importuri, guvernul obţinând acces la zeci de miliarde de dolari care erau blocate în conturi din străinătate.
Oficiali americani au estimat valoarea fondurilor deblocate la peste 100 de miliarde de dolari.
Banca centrală din Iran a anunţat că totalul este mult mai mic, de 29 de miliarde de dolari, care va acoperi însă timp de mai multe luni importuri de bunuri şi servicii.
Companiile auto prospectează piaţa
Rouhani a declarat ieri în Parlament că se intenţionează atragerea unui capital străin de 30-50 de miliarde de dolari în următorii cinci ani, pentru intensificarea creşterii economice, de la aproape zero în prezent la 8%.
Mulţi analişti consideră că ţinta este prea optimistă, în lipsa unor reforme dificile în domeniul reglementărilor de afaceri şi a pieţei muncii, a căror aplicare var putea dura ani de zile.
Totuşi, eliminarea sancţiunilor poate duce la o creştere economică mai rapidă, ceea ce va modifica balanţa puterii economice în Golful Persic.
Dezvoltarea economică din Golf încetineşte însă din cauza impactului prăbuşirii preţurilor petrolului asupra finanţelor publice, iar declinul cotaţiilor ar putea fi accentuat de majorarea exporturilor de ţiţei de către Iran.
În urma ridicării sancţiunilor, o delegaţie a Uniunii Europene va vizita Iranul în februarie, pentru a dezvolta relaţiile în sectorul energetic. În 2014, schimburile comerciale dintre Iran şi UE se ridicau la 7,6 miliarde de euro. În 2011, înainte de introducerea sancţiunilor în domeniul bancar, aceste schimburi totalizau 27,8 miliarde de euro.
Companiile americane ar putea fi dezavantajate în raport cu alte ţări, în reluarea relaţiilor comerciale cu Iranul, întrucât Washingtonul va menţine unele sancţiuni care nu au legătură cu programul nuclear, ci cu terorismul şi încălcarea drepturilor omului.
Reluarea marilor investiţii străine ar putea dura mai mult decât reconstruirea legăturilor comerciale, pentru că unele companii ar putea dori să aştepte să vadă poziţia viitorului preşedinte al Statelor Unite faţă de Iran.
Unele companii petroliere, din sectorul serviciilor şi retail ar putea investi, întrucât nu ar risca un capital prea mare, dar alte companii ar putea fi mai precaute, estimează Eurasia.
PSA Peugeot Citroen a încercat deja să negocieze revenirea la producţie auto în Iran, de unde s-a retras în 2011 şi la fel a procedat şi Renault.
Grupul german Daimler a anunţat săptămâna trecută că divizia de vehicule comerciale vrea să revină pe piaţa iraniană, dacă sancţiunile vor fi ridicate, şi că se află în discuţii cu posibili parteneri din această ţară.
Bonurile fiscale de 142 lei din 30 decembrie, câştigătoare la prima extragere din acest an
Bonurile în valoare de 142 lei emise la 30 decembrie 2015 sunt câştigătoare la prima exragere din acest an a Loteriei Bonurilor fiscale, cererile pentru revendicarea premiilor, în valoare totală de un milion de lei, putând fi depuse de luni la sediile ANAF. Prima etapă de selecţie a Loteriei fiscale pentru bonurile emise în luna decembrie a avut loc duminică şi a constat în extragerea din urne a bilelor care desemnează ziua şi valoarea bonurilor câştigătoare. După centralizarea cererilor de revendicare a premiilor, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, al Agenţiei Naţionale de Administ rare Fiscală (ANAF) şi al CN Loteria Română.
Cererile de revendicare pot fi depuse începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile. Posesorii bonurilor câştigătoare trebuie să depună bonurile fiscale (în original), alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.
Petrolul coboară sub 30 de dolari, la New York, pentru prima dată din 2003
Cursul petrolului a coborât pentru prima dată în ultimii 12 ani sub 30 de dolari barilul, vineri, la New York, pe fondul iminentei reluări a exporturilor iraniene şi al temerilor legate de cererea la nivel mondial, transmite AFP.
Preţul de referinţă al barilului (WTI) cu livrare în februarie a pierdut 1,78 dolari la 29,42 dolari pe New York Mercantile Exchange (Nymex), cel mai scăzut nivel înregistrat la închidere din noiembrie 2003.
