MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romania propune ca vicepreşedinte BEI un fost viceguvernator BNR
Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul Romaniei au aprobat propunerea Ministrului Finanţelor Publice pentru desemnarea lui Cristian Popa, fost viceguvernator la BNR timp de trei mandate, în calitate de candidat al Romaniei pentru funcţia de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI). Popa ar urma să-l înlocuiască pe actualul reprezentant al Romaniei la BEI, Mihai Tănăsescu, aflat în acest post din 2012, dar în concediu prelungit, din octombrie 2014, în contextul unei anchete DNA. Popa va trece, în continuare, printr-un proces de avizare internă al Băncii Europene de Investitţii, în conformitate cu regulile de procedură existente, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor. Cristian Popa are o experienţă de 16 ani în Banca Naţională a Romaniei şi a avut trei mandate consecutive în poziţia de viceguvernator. La mijlocul anul 2014, cand a părăsit BNR, Popa era cel mai longeviv membru al conducerii executive a băncii centrale după Mugur Isărescu, obţinand primul mandat de viceguvernator în 1998. Cand a intrat în board era cel mai tanăr membru al consiliului de administraţie al BNR, la 34 de ani. În cadrul băncii centrale, Popa a fost responsabil cu politica monetară, stabilitatea financiară şi cu relaţiile internaţionale. De asemenea, în 2005, a introdus strategia de ţintire a inflaţiei care presupune asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale legate de variaţia indicelui preţurilor de consum. Cristian Popa a deţinut şi funcţia de guvernator supleant al Romaniei pentru Banca Mondială şi a fost membru în echipele de negociere şi dialog ale BNR cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI şi OCDE. În plus, a coordonat la nivelul BNR dialogul cu agenţiile internaţionale de rating şi băncile internaţionale de investiţii precum şi activităţile privind integrarea europeană în cadrul BNR (pană în 2007). Popa are o vastă experienţă didactică şi în cercetare. În 2007 a obţinut diploma de Doctor în ştiinţe economice, specializarea Economie mondială, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, din Academia de Studii Economice, Bucureşti. În septembrie 1994, a obţinut o bursă la Departamentul de Economie din cadrul Universităţii Harvard. Fostul viceguvernator vorbeşte fluent engleza, franceza, spaniola şi italiana. Romania deţine un mandat de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii de la 1 august 2012, pentru o perioadă de patru ani, pe această poziţie fiind numit Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe la randul său şi reprezentant al Romaniei la FMI în perioada 2007-2012. El devenea astfel primul roman cu o funcţie atat de înaltă în cadrul unei instituţii financiare de top. Pentru preluarea poziţiei de vicepreşedinte al BEI deţinută de Tănăsescu a fost nominalizată anterior Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, însă aceasta a renunţat, întrucat a considerat prea scurtă durata rămasă pană la încheierea mandatului. BEI reprezintă instituţia financiară a Uniunii Europene, avand ca acţionari cele 28 de state membre, iar Consiliul Guvernatorilor BEI cuprinde miniştrii de finanţe din cele 28 de state UE. Instituţia acordă împrumuturi în principal statelor UE la dobanzi foarte avantajoase pentru investiţii în domenii precum transport, comunicaţii, industrie, agricultură, energie, educaţie, sănătate şi IMM-uri.
UE va investi un miliard de euro în frontiere, inclusiv în Romania
Comisia Europeană a adoptat o serie de programe de cooperare transfrontalieră, care au un buget total de un miliard de euro, prin care vor fi finanţate proiecte din 27 de ţări, inclusiv Romania şi Republica Moldova. Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene, aceste programe sunt menite să sprijine dezvoltarea socială şi economică a regiunilor situate de ambele părţi ale frontierelor externe ale UE. "Cooperarea transfrontalieră este esenţială pentru evitarea creării unor noi linii de separare. Această nouă finanţare va contribui la o dezvoltare regională mai integrată şi mai durabilă a regiunilor frontaliere învecinate şi la o cooperare teritorială mai armonioasă în zona frontierelor externe ale UE", a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru Politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. "Sunt foarte mulţumită că Fondul european de dezvoltare regională poate contribui la apropierea UE de vecinii săi. Programele de cooperare transfrontalieră reprezintă exemple concrete ale modului în care UE acţionează pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă unor provocări comune, creand astfel un veritabil sentiment de solidaritate şi stimuland în acelaşi timp competitivitatea economiilor locale", a declarat Corina Creţu, comisarul pentru Politica regională. Acest tip de cooperare transfrontalieră este un element important al politicii de vecinătate a UE, în cadrul căruia se va acorda prioritate proiectelor care susţin dezvoltarea durabilă de-a lungul frontierelor externe ale UE, reducandu-se astfel diferenţele dintre nivelurile de trai şi abordandu-se provocări comune prezente de o parte şi de alta a acestor frontiere. În cazul fiecărui program, ţările participante şi-au selectat un număr de pană la patru priorităţi, cum ar fi dezvoltarea IMM-urilor, cultura, mediul şi schimbările climatice, combaterea sărăciei, educaţia şi cercetarea, energia, accesibilitatea şi gestionarea frontierelor. Prin noul pachet vor fi finanţate proiecte din 27 de ţări: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi Rusia - în est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina şi Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania şi Suedia), precum şi Norvegia şi Turcia.
Isărescu: Creşterea salariilor este inevitabilă în Romania
Creşterea salariilor este inevitabilă în Romania, în contextul integrării europene, însă "concubinajul" acesteia cu reducerea taxelor trebuia evitat, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugand că ar fi bine ca veniturile să urce "cate puţin", prudent, pentru a nu fi reduse ulterior. "În Romania, în condiţiile adancirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, cred că este inevitabilă creşterea salariilor. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite decat cu mari riscuri, politice, sociale dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă. Uitaţi, se întamplă ceea ce nu este de dorit, două lucruri care nu este bine să intre în concubinaj au intrat, creşteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de impozite", a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă, organizată după o şedinţă de politică monetară. Un risc pentru anul 2016, un an electoral, ar fi ca autorităţile să dea prea mult, a spus Isărescu. "Politic, tot timpul trebuie să dai ceva şi în orice caz nu trebuie să iei. Întrebarea este aşa: Dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia? (...) Cine mai are curajul politic să iasă să spună: Trebuie luat că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o astfel de situaţie, care înseamnă o ajustare de piaţă, în care ia piaţa, întrucat echilibrele se restabilesc în economie, (...) este bine să se dea cate puţin, cu prudenţă, ca să nu fim în situaţia să luăm, mai ales într-un an electoral este greu de luat. Este greu de luat oricand. O viziune mai atentă cu procentele de creştere şi la venituri şi la alte lucruri care se dau este necesară", a afirmat el. Autorităţile ar trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încat creşterea economică să nu fie erodată mai tarziu de creşteri de dobanzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs, a spus guvernatorul. "Macrostabilitatea este precum sănătatea: îţi dai seama cat de importantă este cand o pierzi. Cand o ai şi este şi din plin crezi că este un fapt de viaţă şi că o ai pentru totdeauna. Numai cand începi să dai cu capul de pereţi şi să ajungi prin spitale îţi dai seama cat de important este să păstrezi sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situaţie", a declarat Isărescu.
Cea mai mare companie petrolieră din lume va fi listată la Bursă
Saudi Arabian Oil Co (Aramco), cel mai mare producător de petrol din lume, controlat de statul saudit, analizează o posibilă listare la bursă prin ofertă publică iniţială, valoarea companiei, greu de stabilit, fiind estimată de analişti la 1.000 - 10.000 de miliarde de dolari. Aramco analizează dacă să listeze "un procentaj adecvat" de acţiuni ale companiei părinte sau un grup de divizii de pe segmentul de downstream (rafinare şi distribuţie), a anunţat, vineri, compania, citată de Bloomberg. Rezultatele analizei acestor variante vor fi prezentate board-ului director, care va face recomandări Consiliului Suprem al Aramco. Prinţul saudit Mohammed bin Salman, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Arabiei Saudite, a anunţat intenţia Aramco joi , într-un interviu acordat publicaţiei britanice The Economist. Regatul saudit analizează listarea Aramco ca parte a unui set mai amplu de reforme economice. Valoarea companiei este foarte greu de stabilit, putandu-se situa oriunde în intervalul 1.000 - 10.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar face-o cea mai valoroasă companie din lume, potrivit analistului Jason Tuvey, de la firma de cercetare Capital Economics. Danilo Onorino, manager de portofoliu la biroul de investiţii Dogma Capital, din Lugano, Elveţia, a evaluat Aramco la 2.500 de miliarde de dolari, preţ calculat doar în baza rezvervelor de petrol ale companiei şi la un preţ foarte conservator de 10 dolari pe baril. Ultima listare de proporţii din sectorul petrolier a avut loc în urmă cu un deceniu, cand Rosneft, compania petrolieră de stat din Rusia, a atras de pe bursă 10 miliarde de dolari. Doar rezervele de petrol, de aproximativ 260 de miliarde de barili, sunt de aproape zece ori mai mari decat cele ale grupului american Exxon Mobile. De asemenea, producţia zilnică a companiei, de 10 milioane de barili, depăşeşte producţia locală cumulată a tuturor companiilor din SUA. "Acestea sunt motivele pentru care chiar şi sugestia ca gigantul petrolier controlat de stat să se listeze pare atat de fantastică. Și-ar pune Regatul Petrolului bijuteria coroanei în mainile unor investitori nestatornici?", scrie Bloomberg.
Bloomberg: Planul utopic al Netflix de a cuceri lumea
Obiectivul pe care Netflix şi l-a propus de Anul Nou pentru 2016 a fost să devină un serviciu cu adevărat global, iar compania a îndeplinit în mare măsură această ţintă chiar înainte să se încheie prima săptămană din ianuarie, scrie Bloomberg. În timp ce directorul general al companiei, Reed Hastings, susţinea un discurs la salonul IT Consumer Electronics Show (CES), din Las Vegas, Neflix era lansat în 130 de ţări. În prezent, Netflix este disponibil la nivel global, singura excepţie notabilă fiind China. Serviciile oferite vor fi universale. În loc să-şi adapteze serviciile la fiecare ţară, Netflix vrea să devină un canal de televiziune pe internet identic pentru privitori din Irlanda, Israel, Iran sau Indonezia. Este o mutare îndrăzneaţă, bazată pe două presupuneri foarte optimiste: că Netflix poate rescrie modul în care companiile media vand drepturile pentru emisiunile TV şi pentru filme, precum şi că algoritmii săi sunt mai puternici decat diferenţele culturale dintre persoane care locuiesc în ţări diferite. Pe partea de afaceri, de la inventarea camerelor video, deţinătorii drepturilor media au acordat licenţe pentru conţinut prin înţelegeri la nivel naţional. Pană la apariţia streaming-ului, această abordare avea sens, întrucat companiile de cablu nu operează la nivel global. În era internetului, însă, acest mod de a lucra conduce la situaţii ciudate, notează Bloomberg.
Banca Elveţiei se aşteaptă la cele mai mari pierderi din istorie
Banca Elveţiei estimează că va raporta pentru anul trecut o pierdere de 23 miliarde franci (23,05 miliarde dolari), cea mai mare din istoria instituţiei, ca urmare a încercărilor de a tempera întărirea francului, în contextul renunţării în ianuarie la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. O pierdere de 23 de miliarde de franci ar fi cea mai mare înregistrată de banca centrală de la înfiinţarea acesteia în 1907. Un rezultat negativ de asemenea amploare creşte presiunea asupra preşedintelui instituţiei, Thomas Jordan, criticat deja puternic de industriaşii elveţieni, îngrijoraţi că întărirea monedei afectează exporturile ţării, potrivit publicaţiei americane Wall Street Journal. Francul, tranzacţionat în prezent la 1,0855 franci/euro, reprezintă un plasament atractiv pentru investitorii în căutare de siguranţă. Mişcarea francului a fost amplificată şi de o depreciere semnificativă a euro, în contextul programului de achiziţie de obligaţiuni lansat de Banca Centrală Europeană. Rezervele valutare totale s-au situat anul trecut la 587 miliarde de franci. La finele lunii septembrie, deţinerile de euro reprezentau 42% din rezervele de valută ale Băncii Elveţiei, iar cele în dolari aveau o pondere de 33%.
Vanzările Mercedes-Benz au atins un nou record
Vanzările de maşini Mercedes-Benz au crescut anul trecut cu 13,4%, la 1,87 milioane de maşini, 2015 fiind al cincilea an consecutiv în care producătorul auto german de maşini de lux înregistrează un maxim istoric. Evoluţia a fost susţinută în mare măsură de avansul vanzărilor limuzinei Clasa C cu 40% şi de rezultatul din China, care a devenit pentru prima dată cea mai mare piaţă a companiei auto. În luna decembrie, livrările au urcat cu 9,1%, la 178.017 unităţi, ajutand Mercedes să bifeze cel mai bun trimestru de pană acum, cu 495.159 maşini, a anunţat, vineri, Daimler, printr-un comunicat de presă. În Europa, Mercedes a consemnat o creştere de 10,5%, în timp ce pe piaţa din China a urcat cu 32,6% şi a ajuns la 373.459 unităţi. China a depăşit Statele Unite şi a devenit, astfel, cea mai mare piaţă individuală pentru constructorul german. În SUA, Mercedes a crescut cu 3,8%, la 343.088 maşini. Vanzările limuzinei Clasa C au crescut cu 40%, la 443.909 de maşini.
VINERI 08 IANUARIE 2016
1 EURO………………………… 4,5273
1 DOLAR………………………. 4,1648
Romania propune ca vicepreşedinte BEI un fost viceguvernator BNR
u Cristian Popa are o experienţă de 16 ani în Banca Naţională a Romaniei şi a avut trei mandate consecutive în poziţia de viceguvernator
Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul Romaniei au aprobat propunerea Ministrului Finanţelor Publice pentru desemnarea lui Cristian Popa, fost viceguvernator la BNR timp de trei mandate, în calitate de candidat al Romaniei pentru funcţia de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI). Popa ar urma să-l înlocuiască pe actualul reprezentant al Romaniei la BEI, Mihai Tănăsescu, aflat în acest post din 2012, dar în concediu prelungit, din octombrie 2014, în contextul unei anchete DNA. Popa va trece, în continuare, printr-un proces de avizare internă al Băncii Europene de Investitţii, în conformitate cu regulile de procedură existente, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor. Cristian Popa are o experienţă de 16 ani în Banca Naţională a Romaniei şi a avut trei mandate consecutive în poziţia de viceguvernator. La mijlocul anul 2014, cand a părăsit BNR, Popa era cel mai longeviv membru al conducerii executive a băncii centrale după Mugur Isărescu, obţinand primul mandat de viceguvernator în 1998. Cand a intrat în board era cel mai tanăr membru al consiliului de administraţie al BNR, la 34 de ani. În cadrul băncii centrale, Popa a fost responsabil cu politica monetară, stabilitatea financiară şi cu relaţiile internaţionale. De asemenea, în 2005, a introdus strategia de ţintire a inflaţiei care presupune asumarea periodică de către BNR a unor obiective anuale legate de variaţia indicelui preţurilor de consum. Cristian Popa a deţinut şi funcţia de guvernator supleant al Romaniei pentru Banca Mondială şi a fost membru în echipele de negociere şi dialog ale BNR cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, BERD, BEI şi OCDE. În plus, a coordonat la nivelul BNR dialogul cu agenţiile internaţionale de rating şi băncile internaţionale de investiţii precum şi activităţile privind integrarea europeană în cadrul BNR (pană în 2007). Popa are o vastă experienţă didactică şi în cercetare. În 2007 a obţinut diploma de Doctor în ştiinţe economice, specializarea Economie mondială, la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, din Academia de Studii Economice, Bucureşti. În septembrie 1994, a obţinut o bursă la Departamentul de Economie din cadrul Universităţii Harvard. Fostul viceguvernator vorbeşte fluent engleza, franceza, spaniola şi italiana. Romania deţine un mandat de vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii de la 1 august 2012, pentru o perioadă de patru ani, pe această poziţie fiind numit Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe la randul său şi reprezentant al Romaniei la FMI în perioada 2007-2012. El devenea astfel primul roman cu o funcţie atat de înaltă în cadrul unei instituţii financiare de top. Pentru preluarea poziţiei de vicepreşedinte al BEI deţinută de Tănăsescu a fost nominalizată anterior Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, însă aceasta a renunţat, întrucat a considerat prea scurtă durata rămasă pană la încheierea mandatului. BEI reprezintă instituţia financiară a Uniunii Europene, avand ca acţionari cele 28 de state membre, iar Consiliul Guvernatorilor BEI cuprinde miniştrii de finanţe din cele 28 de state UE. Instituţia acordă împrumuturi în principal statelor UE la dobanzi foarte avantajoase pentru investiţii în domenii precum transport, comunicaţii, industrie, agricultură, energie, educaţie, sănătate şi IMM-uri.
POZA: M:ă04_economicădanut.constantinăPOZEăPOPACRISTIAN1BNR.JPG
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
O treime din cheltuielile romanilor merg pe alimente
u interesant este că 8,1% din cheltuieli sunt direcţionate pe ţigări şi alcool
Veniturile medii pe gospodărie au fost, în trimestrul al treilea al anului trecut, de 2.713 lei pe lună, iar cheltuielile de 2.351 lei, din care 37,6% au fost pentru alimente, iar 8,1% pentru băuturi alcoolice şi ţigări. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.430 lei lunar pe gospodărie (916 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 283 lei lunar pe gospodărie (107 lei pe persoană), arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (57,6% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,5%), veniturile din agricultură (3,4%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,5%) şi cele din proprietate şi din vanzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%). O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (10,4%) - în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (9,1%). Cheltuielile au reprezentat în perioada analizată 86,7% din venituri. "Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămanţat, servicii veterinare etc.)", arată INS, într-un comunicat. Astfel, produsele aproalimentare şi băuturile nealcolice au reprezentat 37,6% din cheltuieli, locuinţa, apa, electricitatea, gazele şi alţi combustibili 16,6%, băuturile alcoolice şi tutunul 8,1%, respectiv îmbrăcămintea şi încălţămintea 6%. "Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)", mai arată INS. Cheltuielile pentru consum acoperă 72% din total, iar cele cu impozite şi contribuţii 19,6%.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
UE va investi un miliard de euro în frontiere, inclusiv în Romania
Comisia Europeană a adoptat o serie de programe de cooperare transfrontalieră, care au un buget total de un miliard de euro, prin care vor fi finanţate proiecte din 27 de ţări, inclusiv Romania şi Republica Moldova. Potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene, aceste programe sunt menite să sprijine dezvoltarea socială şi economică a regiunilor situate de ambele părţi ale frontierelor externe ale UE. "Cooperarea transfrontalieră este esenţială pentru evitarea creării unor noi linii de separare. Această nouă finanţare va contribui la o dezvoltare regională mai integrată şi mai durabilă a regiunilor frontaliere învecinate şi la o cooperare teritorială mai armonioasă în zona frontierelor externe ale UE", a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru Politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. "Sunt foarte mulţumită că Fondul european de dezvoltare regională poate contribui la apropierea UE de vecinii săi. Programele de cooperare transfrontalieră reprezintă exemple concrete ale modului în care UE acţionează pentru a-i ajuta pe cetăţeni să facă faţă unor provocări comune, creand astfel un veritabil sentiment de solidaritate şi stimuland în acelaşi timp competitivitatea economiilor locale", a declarat Corina Creţu, comisarul pentru Politica regională. Acest tip de cooperare transfrontalieră este un element important al politicii de vecinătate a UE, în cadrul căruia se va acorda prioritate proiectelor care susţin dezvoltarea durabilă de-a lungul frontierelor externe ale UE, reducandu-se astfel diferenţele dintre nivelurile de trai şi abordandu-se provocări comune prezente de o parte şi de alta a acestor frontiere. În cazul fiecărui program, ţările participante şi-au selectat un număr de pană la patru priorităţi, cum ar fi dezvoltarea IMM-urilor, cultura, mediul şi schimbările climatice, combaterea sărăciei, educaţia şi cercetarea, energia, accesibilitatea şi gestionarea frontierelor. Prin noul pachet vor fi finanţate proiecte din 27 de ţări: Armenia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina şi Rusia - în est; Egipt, Israel, Iordania, Liban, Palestina şi Tunisia; o serie de state membre ale UE (Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Romania şi Suedia), precum şi Norvegia şi Turcia.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Isărescu: Creşterea salariilor este inevitabilă în Romania
Creşterea salariilor este inevitabilă în Romania, în contextul integrării europene, însă "concubinajul" acesteia cu reducerea taxelor trebuia evitat, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugand că ar fi bine ca veniturile să urce "cate puţin", prudent, pentru a nu fi reduse ulterior. "În Romania, în condiţiile adancirii integrării, a libertăţii mişcării forţei de muncă, cred că este inevitabilă creşterea salariilor. Din acest motiv şi pentru că vedem această majorare de salarii ca un lucru pe care niciun guvern nu va putea să-l evite decat cu mari riscuri, politice, sociale dar şi economice, am considerat că relaxarea fiscală este exagerată şi nu foarte prudentă. Uitaţi, se întamplă ceea ce nu este de dorit, două lucruri care nu este bine să intre în concubinaj au intrat, creşteri mari de venituri concomitent cu reduceri importante de impozite", a declarat Isărescu într-o conferinţă de presă, organizată după o şedinţă de politică monetară. Un risc pentru anul 2016, un an electoral, ar fi ca autorităţile să dea prea mult, a spus Isărescu. "Politic, tot timpul trebuie să dai ceva şi în orice caz nu trebuie să iei. Întrebarea este aşa: Dacă se dă prea mult, cine mai are curajul să ia? (...) Cine mai are curajul politic să iasă să spună: Trebuie luat că s-a dat prea mult? Ca să nu ajungem într-o astfel de situaţie, care înseamnă o ajustare de piaţă, în care ia piaţa, întrucat echilibrele se restabilesc în economie, (...) este bine să se dea cate puţin, cu prudenţă, ca să nu fim în situaţia să luăm, mai ales într-un an electoral este greu de luat. Este greu de luat oricand. O viziune mai atentă cu procentele de creştere şi la venituri şi la alte lucruri care se dau este necesară", a afirmat el. Autorităţile ar trebuie să fie mai prudente în privinţa macrostabilităţii, astfel încat creşterea economică să nu fie erodată mai tarziu de creşteri de dobanzi, de inflaţie sau de deprecieri de curs, a spus guvernatorul. "Macrostabilitatea este precum sănătatea: îţi dai seama cat de importantă este cand o pierzi. Cand o ai şi este şi din plin crezi că este un fapt de viaţă şi că o ai pentru totdeauna. Numai cand începi să dai cu capul de pereţi şi să ajungi prin spitale îţi dai seama cat de important este să păstrezi sănătatea. Nu trebuie să ajungem într-o asemenea situaţie", a declarat Isărescu.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Cea mai mare companie petrolieră din lume va fi listată la Bursă
Saudi Arabian Oil Co (Aramco), cel mai mare producător de petrol din lume, controlat de statul saudit, analizează o posibilă listare la bursă prin ofertă publică iniţială, valoarea companiei, greu de stabilit, fiind estimată de analişti la 1.000 - 10.000 de miliarde de dolari. Aramco analizează dacă să listeze "un procentaj adecvat" de acţiuni ale companiei părinte sau un grup de divizii de pe segmentul de downstream (rafinare şi distribuţie), a anunţat, vineri, compania, citată de Bloomberg. Rezultatele analizei acestor variante vor fi prezentate board-ului director, care va face recomandări Consiliului Suprem al Aramco. Prinţul saudit Mohammed bin Salman, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Arabiei Saudite, a anunţat intenţia Aramco joi , într-un interviu acordat publicaţiei britanice The Economist. Regatul saudit analizează listarea Aramco ca parte a unui set mai amplu de reforme economice. Valoarea companiei este foarte greu de stabilit, putandu-se situa oriunde în intervalul 1.000 - 10.000 de miliarde de dolari, ceea ce ar face-o cea mai valoroasă companie din lume, potrivit analistului Jason Tuvey, de la firma de cercetare Capital Economics. Danilo Onorino, manager de portofoliu la biroul de investiţii Dogma Capital, din Lugano, Elveţia, a evaluat Aramco la 2.500 de miliarde de dolari, preţ calculat doar în baza rezvervelor de petrol ale companiei şi la un preţ foarte conservator de 10 dolari pe baril. Ultima listare de proporţii din sectorul petrolier a avut loc în urmă cu un deceniu, cand Rosneft, compania petrolieră de stat din Rusia, a atras de pe bursă 10 miliarde de dolari. Doar rezervele de petrol, de aproximativ 260 de miliarde de barili, sunt de aproape zece ori mai mari decat cele ale grupului american Exxon Mobile. De asemenea, producţia zilnică a companiei, de 10 milioane de barili, depăşeşte producţia locală cumulată a tuturor companiilor din SUA. "Acestea sunt motivele pentru care chiar şi sugestia ca gigantul petrolier controlat de stat să se listeze pare atat de fantastică. Și-ar pune Regatul Petrolului bijuteria coroanei în mainile unor investitori nestatornici?", scrie Bloomberg.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Bloomberg: Planul utopic al Netflix de a cuceri lumea
Obiectivul pe care Netflix şi l-a propus de Anul Nou pentru 2016 a fost să devină un serviciu cu adevărat global, iar compania a îndeplinit în mare măsură această ţintă chiar înainte să se încheie prima săptămană din ianuarie, scrie Bloomberg. În timp ce directorul general al companiei, Reed Hastings, susţinea un discurs la salonul IT Consumer Electronics Show (CES), din Las Vegas, Neflix era lansat în 130 de ţări. În prezent, Netflix este disponibil la nivel global, singura excepţie notabilă fiind China. Serviciile oferite vor fi universale. În loc să-şi adapteze serviciile la fiecare ţară, Netflix vrea să devină un canal de televiziune pe internet identic pentru privitori din Irlanda, Israel, Iran sau Indonezia. Este o mutare îndrăzneaţă, bazată pe două presupuneri foarte optimiste: că Netflix poate rescrie modul în care companiile media vand drepturile pentru emisiunile TV şi pentru filme, precum şi că algoritmii săi sunt mai puternici decat diferenţele culturale dintre persoane care locuiesc în ţări diferite. Pe partea de afaceri, de la inventarea camerelor video, deţinătorii drepturilor media au acordat licenţe pentru conţinut prin înţelegeri la nivel naţional. Pană la apariţia streaming-ului, această abordare avea sens, întrucat companiile de cablu nu operează la nivel global. În era internetului, însă, acest mod de a lucra conduce la situaţii ciudate, notează Bloomberg.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Banca Elveţiei se aşteaptă la cele mai mari pierderi din istorie
Banca Elveţiei estimează că va raporta pentru anul trecut o pierdere de 23 miliarde franci (23,05 miliarde dolari), cea mai mare din istoria instituţiei, ca urmare a încercărilor de a tempera întărirea francului, în contextul renunţării în ianuarie la plafonul de 1,2 franci pentru un euro. O pierdere de 23 de miliarde de franci ar fi cea mai mare înregistrată de banca centrală de la înfiinţarea acesteia în 1907. Un rezultat negativ de asemenea amploare creşte presiunea asupra preşedintelui instituţiei, Thomas Jordan, criticat deja puternic de industriaşii elveţieni, îngrijoraţi că întărirea monedei afectează exporturile ţării, potrivit publicaţiei americane Wall Street Journal. Francul, tranzacţionat în prezent la 1,0855 franci/euro, reprezintă un plasament atractiv pentru investitorii în căutare de siguranţă. Mişcarea francului a fost amplificată şi de o depreciere semnificativă a euro, în contextul programului de achiziţie de obligaţiuni lansat de Banca Centrală Europeană. Rezervele valutare totale s-au situat anul trecut la 587 miliarde de franci. La finele lunii septembrie, deţinerile de euro reprezentau 42% din rezervele de valută ale Băncii Elveţiei, iar cele în dolari aveau o pondere de 33%.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Vanzările Mercedes-Benz atins un nou record
Vanzările de maşini Mercedes-Benz au crescut anul trecut cu 13,4%, la 1,87 milioane de maşini, 2015 fiind al cincilea an consecutiv în care producătorul auto german de maşini de lux înregistrează un maxim istoric. Evoluţia a fost susţinută în mare măsură de avansul vanzărilor limuzinei Clasa C cu 40% şi de rezultatul din China, care a devenit pentru prima dată cea mai mare piaţă a companiei auto. În luna decembrie, livrările au urcat cu 9,1%, la 178.017 unităţi, ajutand Mercedes să bifeze cel mai bun trimestru de pană acum, cu 495.159 maşini, a anunţat, vineri, Daimler, printr-un comunicat de presă. În Europa, Mercedes a consemnat o creştere de 10,5%, în timp ce pe piaţa din China a urcat cu 32,6% şi a ajuns la 373.459 unităţi. China a depăşit Statele Unite şi a devenit, astfel, cea mai mare piaţă individuală pentru constructorul german. În SUA, Mercedes a crescut cu 3,8%, la 343.088 maşini. Vanzările limuzinei Clasa C au crescut cu 40%, la 443.909 de maşini.
