Economic

Proprietarii de imobile cu firme în ele trebuie să le declare

Mihai Boicu
8 ian 2016 1818 vizualizări
Impozitarea clădirilor se face în funcţie de destinaţie u proprietarii persoane fizice trebuie să declare la primării dacă au doar firmă în clădire sau aceasta desfăşoară şi activităţi economice

Guvernul îi obligă pe proprietarii de imobile în care funcţionează sedii de firme să depună o declaraţie la primărie prin care să declare locuinţele pe care le au şi destinaţia acestora, adică sunt folosite ca locuinţe, pentru desfăşurarea unor activităţi economice sau sunt ambele destinaţii. În funcţie de acest lucru este stabilit şi impozitul pe imoblul respectiv. Declaraţia a fost aprobată printr-un ordin comun al ministrului Finanţelor Publice şi al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se numeşte “Declaraţie fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidenţiale/nerezidenţiale/cu destinaţie mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice”. Proprietarii bifează tipul de clădire pe care o deţin, precum şi datele lor de idenficare. De menţionat că formularul este prevăzut pentru a fi completat de cel mult trei coproprietari ai unui imobil, iar pentru situaţia în care sunt mai mulţi se completează un alt document. Pentru clădirile cu destinaţie de locuinţă, contribuabilii vor completa date cu privire la condiţiile de dotare cu instalaţii de apă, canalizare şi electrice, pentru clădiri, construcţii anexe şi construcţii la subsol, demisol sau mansardă, după caz. Persoanele fizice care nu desfăşoară activităţi economice au obligaţia depunerii atunci când dobândesc sau construiesc o clădire pe parcursul anului. Formularul trebuie depuns la organul fiscal în a cărui rază de competenţă este clădirea, urmând ca proprietarul dă datoreze impozitul pe lcăriri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Ce se întâmplă cu clădirile cu destinaţie mixtă

Persoanele trebuie să declare toate informaţiile despre clădirile utilizate într-o activitate economică, printre care se află şi valoarea acestora, dacă au fost construite în ultimii cinci ani. În situaţia în care contribualul nu are aceste informaţii se completează secţiunea aferentă clădirilor rezidenţiale şi se menţionează că utilizează clădirea în scop nerezidenţial. Mai complicat este atunci când sunt locuinţe utilizate atât pentru locuit, cât şi pentru o activitate economică. Dacă suprafeţele pot fi delimitate, se completează ambele categorii ale formularului stabilit prin ordinul 2069/2015. Impozitul se calculează prin însumarea sumelor de plătit pentru cele două suprafeţe. În cazul în care clădirea este utilizată atât în scop rezidenţial şi nerezidenţial, iar suprafeţele nu pot fi delimitate, atunci sunt două situaţii. Prima este cea în care în imobil se află adresa unui operator economic, dar nu desfăşoară activitate economică. Impozitul datorat este cel pentru clădiri de locuit, unde cotele sunt cuprinse între 0,08% şi 0,2%. Dacă la adresa clădirii este înregistrat un operator economic care desfăşoară activităţi economice, iar cheltuielile cu utilităţile sunt suportate de acesta, atunci contribuabilul va completa secţiunea pentru clădirile nerezidenţiale. Impozitul este mai mare, iar cotele sunt cuprinse între 0,2% şi 1,3%. (M. BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.