MOZAIC STIRI ECONOMICE: Curtea de Conturi: 4,3 milioane de asistaţi social în 2014
România a avut, în 2014, un număr mediu lunar de 4,3 milioane de persoane care au beneficiat de asistenţă socială, arată un raport al Curţii de Conturi. Astfel, potrivit unui raport al Curţii de Conturi aferent anului 2014, depus în Senat, numărul mediu lunar al persoanelor care au încasat beneficii de asistenţă socială a fost de 4,3 persoane. Dintre aceşti beneficiari, ponderea cea mai însemnată, respectiv circa 85% din total, o reprezintă copiii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, care au fost în număr de 3.7 milioane. Alte 247.620 de persoane au beneficiat de alocaţii pentru susţinerea familiei, 171.231 persoane au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului, iar 240.617 persoane de ajutoare sociale sub formă de venit minim garantat.
Fondurile publice pentru susţinerea sistemului de beneficii de asistenţă socială, acordate prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, au fost în anul 2014, de 8.1 miliarde de lei (aproximativ 1.8 mld euro), reprezentând 1,21% din PIB, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că, în acţiunile de audit financiar întreprinse în anul 2014, au fost urmărite alocări de 5,5 miliarde de lei din bugetul de stat.
664 milioane lei pentru asigurarea venitului minim garantat
Astfel, aproximativ 2,6 miliarde de lei au mers către plata alocaţiilor, 1,7 miliarde de lei către plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserţie, 261 de milioane de lei către alocaţia pentru susţinerea familiei şi 664 de milioane de lei către ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat. Curtea de Conturi a sesizat deficienţe în sistemul naţional de recuperare a debitelor din ajutoare sociale acordate necuvenit. Potrivit unor modificări legislative de la finele anului 2013, agenţiile teritoriale aveau obligaţia de a transmite aceste debite la organele de executare silită din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, această instituţie urmând să confirme preluarea în continuare a urmăririi debitului respectiv. În realitate, acest lucru nu s-a întâmplat însă, având în vedere lipsa unor instituţii competente la nivel judeţean, dar şi a unor deficienţe birocratice. Din analizele Curţii de Conturi, aproximativ 26 de milioane de lei au fost acordate nejustificat în cursul anului 2014.
Astfel, cea mai mare sumă de bani a provenit din sistemul privind ajutoarele sociale şi alocaţiile pentru susţinerea familiei. Mai exact, 17.8 milioane de lei au fost acordate necuvenit din motive precum nedeclararea de către beneficiari a unor venituri nete realizate, deţinerea unor bunuri care atrag excluderea acordării acestor beneficii, neachitarea impozitelor pentru bunurile deţinute, nedeclararea conturilor la bănci mai mari de 3.000 de lei sau neprezentarea adeverinţelor de la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de unde rezultă că sunt în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat unul
28% dintre suspiciuni, confirmate
Alte peste 10 milioane de lei au fost acordate necuvenit în cazul indemnizaţiei de creştere a copilului ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri pe perioada încasării acestui drept, nerecalculării cuantumului dreptului în funcţie de veniturile efectiv realizate, nesuspendarea plăţilor pentru ultima lună în plată, în condiţiile în care celălalt părinte nu a solicitat acest drept pentru ultima lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului cuvenit, precum şi acordarea stimulentului lunar/de inserţie în situaţia în care nu s-a făcut dovada începerii activităţii şi implicit obţinerea de venituri supuse impozitării.
Nu în ultimul rând, Curtea de Conturi sesizează că 176.000 de lei au fost acordate necuvenit prin alocaţiile pentru copii, în condiţiile în care sume de bani au mers către minori decedaţi, copii exmatriculaţi, care au abandonat şcoala sau care au repetat anul din cauza inspectoratelor judeţene care nu au transmis în timp util către autorităţile competente documentele justificative pentru încetarea plăţii.
În acest sens, Curtea de Conturi critică şi activitatea Direcţiei de Inspecţie Socială, care în cursul anului 2014 a desfăşurat doar 17 acţiuni de control şi numai în perioada 17 februarie – 30 mai 2014. Mai mult, în anul 2014, s-a realizat cel mai mic număr de campanii tematice din ultimii trei ani, adică numai 4, cu două mai puţine faţă de anul 2013, când au fost realizate 6 campanii şi cu una mai puţin faţă de anul 2012, când au fost realizate 5 campanii.
În cadrul celor patru campanii tematice naţionale din anul 2014 toate suspiciunile au fost verificate (22.817 cazuri), dar dintre acestea s-au confirmat numai 28% (6.486 cazuri). Pentru cazurile confirmate s-au întocmit 5.457 decizii de debit în sumă de 9.4 milioane de lei lei, se arată în raportul Curţii de Conturi.
Serviciile bancare din Turcia, afectate de un atac cibernetic
Serverele de Internet din Turcia sunt supuse începând de săptămana trecută unui vast atac cibernetic, care a afectat în special serviciile bancare, îngreunând operaţiunile, a anunţat vineri o sursă apropiată Guvernului turc, în timp ce presa scrie că atacul ar putea fi lansat din Rusia, relatează Le Parisien. Organizaţia neguvernamentală Nic.tr, responsabilă de administrarea adreselor site-urilor de Internet cu numele de domeniu ".tr", care include ministerele, armata, băncile şi numeroase site-uri comerciale, a precizat că ofensiva provine din "surse organizate" din afara Turciei. Presa turcă apreciază că acest atac ar putea proveni din Rusia, în condiţiile în care Moscova şi Ankara traversează o gravă criză diplomatică de când aviaţia turcă a doborât un bombardier rusesc la frontiera siriană, pe 24 noiembrie. De asemenea, presa turcă aminteşte că grupul de hackeri Anonymous a declanşat un război digital împotriva Turciei. "Turcia susţine Daech (gruparea Stat Islamic-n.r.), cumpărând petrol şi îngrijindu-i combatanţii (...). Dacă nu încetaţi sprijinul pentru Daech, vom continua cu atacuri cibernetice împotriva Turciei", a scris grupul de hackeri într-un comunicat recent.
Ministrul Transporturilor şi Comunicaţiilor, Binali Yildirim, a evocat o situaţie "îngrijorătoare" şi a cerut consolidarea măsurilor de securitate, pe care le consideră "insuficiente".
Ministerul Agriculturii a acordat, în acest an, peste 200 de atestate pentru produse tradiţionale
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat, în acest an, 204 de atestate pentru produse tradiţionale, totalul acestora ajungând la 513, de când a fost modificată legislaţia în acest domeniu, în 2014, informează MADR. Decizia de a modifica legislaţia în 2014 a avut drept scop diferenţierea clară dintre un produs tradiţional şi unul industrial.
Produsul tradiţional restricţionează capacităţile de producţie, fiind introduse prevederi referitoare la operaţiuni efectuate manual. De asemenea, se defineşte caietul de sarcini şi sunt introduse prevederi referitoare la date, înscrisuri, referinţe bibliografice cu privire la vechimea produsului care trebuie să demonstreze transmiterea unei tradiţii de la o generaţie la alta.
Toyota, la un pas să bată Volkswagen la vanzări în 2015
Toyota a vândut în noiembrie mai multe maşini decât Volkswagen, pentru a cincea lună consecutiv, compania niponă fiind în grafic pentru a-şi păstra titlul de cel mai mare producător auto din lume în 2015, deoarece livrările grupului german sunt afectate de scandalul emisiilor, transmite Reuters.
Toyota, care alături de marca cu acelaşi nume include şi diviziile Hino Motors şi Daihatsu Motor, a anunţat vineri că în perioada ianuarie — noiembrie 2015 a vândut pe plan global 9,21 milioane de vehicule, în timp ce Volkswagen a livrat 9,10 milioane de vehicule în primele 11 luni din acest an. În noiembrie, vânzările Toyota au urcat cu 1%, la 854.000 de unităţi, pe fondul majorării cererii în America de Nord. Recent, Toyota şi-a menţinut obiectivul de a înregistra în anul fiscal care se încheie la 30 martie 2016 un profit net de 2.250 miliarde de yeni (18 miliarde de dolari) şi un profit operaţional de 2.800 miliarde de yeni. Cu o cifră record de 10,23 milioane vehicule vândute anul trecut, Toyota şi-a păstrat pentru al treilea an consecutiv titlul de cel mai mare producător auto din lume, devansând Volkswagen AG, care a vândut 10,14 milioane vehicule, şi compania americană General Motors, care a vândut 9,92 milioane vehicule. Scandalul motoarelor trucate, cel mai grav din istoria Volkswagen, a izbucnit în 18 septembrie, iar VW a pierdut peste 20 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră. Volkswagen face obiectul unor investigaţii în mai multe ţări, după ce a recunoscut că a echipat 11 milioane de vehicule vândute la nivel mondial cu un soft care falsifică rezultatele testelor antipoluare ale motoarelor diesel.
Portofoliul Volkswagen este format din 12 mărci, printre care automobilele VW, Lamborghini, Skoda, Seat, Bentley, Audi şi Bugatti, dar şi camioanele MAN şi Scania.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
