Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Creditarea va avea anul viitor o creştere de două cifre

Ziarul de Vrancea
21 dec 2015 574 vizualizări
Bancherii se aşteaptă la un salt important pe segmentul creditelor de consum

Creditarea destinată persoanelor fizice va înregistra anul viitor o creştere de două cifre, în special pe împrumuturile de consum, întrucat dobanzile reduse asigură condiţii favorabile de finanţare a consumului privat, apreciază Dana Demetrian, vicepreşedintele BCR pentru retail şi private banking. "Creşterea creditării va fi susţinută atat de factorii financiari, întrucat populaţia va avea mai multe venituri la dispoziţie, cat şi de un trend natural, respectiv de populaţia tanără care intră în campul muncii are un apetit de consum mai mare decat generaţia noastră sau a părinţilor noştri, tinerii, au altă perspectivă de viaţă", a declarat ieri Demetrian într-o conferinţă de presă. Ea a arătat că, pe un fond de stabilitate a gradului de risc, mediul economic îndeplineşte premisele unei creşteri sustenabile şi sănătoase. Demetrian a precizat totodată că există un mare potenţial de evoluţie a pieţei de creditare, avand în vedere că ponderea împrumuturilor bancare în PIB a fost anul trecut de 32%, procent care plasează Romania pe ultimul loc din regiune, după Ungaria, cu 42%. De asemenea, cererea pentru locuinţe va continua să susţină creşterea creditelor imobiliare, existand încă un potenţial ridicat în comparaţie cu pieţe similare, potenţial generat de portofoliul tinerilor cu varste între 20 şi 25 de ani care vor atinge pragul de maturitate financiară. Astfel, creditele imobiliare reprezentau anul trecut 15% din PIB în Romania, în timp ce în Ungaria cota ajunge la 21%, iar în Bulgaria la 22%. La nivelul BCR, vicepreşedintele băncii se aşteaptă la un avans al finanţărilor pe segmentul persoanelor fizice de 15%-17%. "Retailul va genera o creştere a procentului de bancarizare a populaţiei, al cărui trend de creştere este mult mai accelerat decat în cazul ţărilor din CEE. Procentul a crescut în Romania de la 45% în 2011 la 61% în 2014, deci cu 16 puncte procentuale, peste Bulgaria, unde creşterea a fost de 10 puncte, sau Polonia cu opt puncte în plus", a adăugat Demetrian. Ea a arătat că anul viitor se poate atinge creşterea dorită prin programe speciale dedicate tinerilor şi populaţiei active din mediul rural, care vor conduce la întărirea relaţiei cu băncile prin contul curent şi prin intermediul cardurilor. "Creşterea populaţiei bancarizate va fi un lucru important anul viitor, la fel şi digitalizarea şi conceptul Big Data, un sistem complex de analiză a comportamentului clientului şi a tuturor datelor disponibile. Toate acestea vor conduce la o schimbare fundamentală la nivel de strategie, iar influenţa va fi resimţită de clienţi la produse şi serviciile oferite de bănci", a explicat vicepreşedintele BCR. Demetrian a punctat că anul 2016 va fi un an de provocări, dar care, odată depăşite, vor defini o revoluţie pe următorii zece ani.

Romgaz se va retrage dintr-un proiect din Polonia

Producătorul de gaze naturale Romgaz vrea să se retragă din parteneriatul cu companiile Aurelian Oil&Gas şi Sceptre Oil & Gas privind efectuarea de operaţiuni petroliere în Polonia, aflate în etapa explorării. Compania de stat va cere acordul acţionarilor în acest sens, într-o şedinţă extraordinată programată pentru 27 ianuarie. Unul dintre punctele pe ordinea de zi este "aprobarea retragerii Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz SA din calitatea de partener în cadrul acordurilor de parteneriat încheiate cu Aurelian Oil&Gas Poland şi Sceptre Oil & Gas pentru desfăşurarea de operaţiuni petroliere în perimetrele Cybinka si Torzym din Polonia şi din calitatea de acţionar comanditar în cadrul celor două societăţi în comandită simplă Energia Cybinka sp.z.o.o.sp.k şi Energia Torzym s.z.o.o.sp.k.", arată Romgaz, într-un comunicat. Romgaz deţine o cotă de 30% din două licenţe, preluate în 2008. Acestea se află în faza de explorare. Potrivit datelor transmise MEDIAFAX de către Romgaz în luna iunie, finalizarea exploatării era programată pentru începutul anului 2017. "În această fază se evaluează potenţialul economic al diferitelor prospecte din portofoliu, şi se fac studii care vor sta la baza fundamentării următoarelor etape. Următorii paşi în demersul de explorare al acestor două blocuri sunt forarea unor sonde de explorare în fiecare perimetru, după care în cazul în care se va realiza o descoperire, potenţialul ei va fi evaluat prin alte sonde care să valideze comercialitatea", anunţa atunci Romgaz. În 2014, Romgaz a extras 5,66 miliarde metri cubi de gaze naturale. Compania a avut în anul 2014 un profit net de 1,4 miliarde lei, în creştere faţă de profitul net realizat în 2013, de 995,5 milioane lei. Cifra de afaceri a producătorului de gaze a crescut de la 3,89 miliarde în 2013 pană la 4,49 miliarde lei în anul 2014. Profitul net estimat pentru anul 2015 este de 1,51 miliarde lei, iar veniturile din exploatare sunt de 4,58 miliarde lei.

Cererea de reexaminare a legii dării în plată a ajuns la Senat

Conducerea Senatului a fost sesizată, luni, cu privire la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilului ipotecat, aceasta urmand să fie discutată de Comisiile de specialitate. Cererea a ajuns la Senat şi va fi repartizată Comisiilor, a anunţat, luni, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz. Avand în vedere că Parlamentul va intra în vacanţa de iarnă începand de miercuri, această solicitare va fi discutată abia în luna februarie, odată cu reluarea activităţii senatorilor şi deputaţilor. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate, anunţă Administraţia Prezidenţială. Preşedintele Klaus Iohannis a explicat, vineri, pe Facebook, decizia de a transmite Parlamentului legea privind darea în plată, afirmand că acest proiect este "bine-venit", dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei cu credite, riscă să creeze "dificultăţi". "Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergand chiar pană la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt cateva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încat să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile", a scris, pe Facebook, Klaus Iohannis. Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri.

Finanţele au împrumutat în total anul acesta 28,6 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor a atras în decembrie de pe piaţa internă 2,68 miliarde lei prin vanzarea de obligaţiuni şi titluri de stat, iar totalul pentru acest an a urcat la 38,6 miliarde lei, cu 16% mai puţin faţă de anul anterior, cand a atras 46 miliarde lei (41,9 miliarde lei şi 928,7 miliarde euro). Pentru anul în curs, statul mai are programată doar o sesiune suplimentară de 90 de milioane de lei la licitaţia pentru obligaţiuni desfăşurată luni. Trezoreria a vandut luni obligaţiuni cu scadenţă în aprilie 2019 în valoare de 411,8 milioane de lei, sub ţinta prevăzută în prospect, de 600 de milioane de lei. În cadrul sesiunilor suplimentare sunt propuse investitorilor obligaţiuni în condiţiile stabilite la licitaţia principală, însă cu o valoare totală mai redusă. Per ansamblul lunii decembrie, Ministerul Finanţelor a avut programate împrumuturi de pe piaţa internă de 3,03 miliarde de lei. În primele 11 luni ale anului, MFP a împrumutat de pe piaţa internă 35,9 miliarde de lei. La totalul pentru acest an atras de pe piaţa internă se adaugă şi fondurile de 2 miliarde de euro obţinute de stat la finele lunii octombrie de pe pieţele externe, prin vanzarea de obligaţiuni în cadrul a două emisiuni. Statul a vandut titluri pe zece ani în valoare de 1,25 miliarde de euro şi obligaţiuni pe 20 de ani totalizand 750 milioane euro. Ministerul Finanţelor a anunţat la începutul acestui an că vrea să împrumute în 2015 pană la 40 de miliarde de lei prin vanzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, fonduri care urmau să fie suplimentate cu maximum 3 miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale. În cea mai mare parte, aceste fonduri au fost necesare pentru a acoperi scadenţe planificate de 28,1 miliarde de lei, din care 24,2 miliarde de lei pentru împrumuturile în lei şi 3,9 miliarde de lei pentru cele în valută. Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 41,9 miliarde de lei, dar şi 928,7 milioane euro prin vanzarea de titluri de stat în euro. La aceste împrumuturi se adaugă sume atrase de pe pieţele internaţionale, respectiv 2 miliarde dolari şi 2,75 miliarde euro, prin patru emisiuni de obligaţiuni cu maturităţi de 10 şi 30 de ani.

Preţul petrolului Brent a atins minimul ultimilor 11 ani

Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, a atins ieri cel mai redus nivel din ultimii 11 ani, pe fondul speculaţiilor că furnizorii din Orientul Mijlociu şi pană în Statele Unite vor accentua supraoferta, în cadrul luptei pentru păstrarea cotelor de piaţă, relatează Bloomberg. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborat cu 82 dce cenţi, la 36,06 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat în timpul tranzacţiilor după 2 iulie 2004. Preţul petrolului Brent a scăzut cu 37% în acest an şi se îndreaptă spre al treilea declin annual consecutiv. Contractele pentru petrolul american WTI, cu livrare în ianuarie, care expiră luni, sunt în declin la bursa din New York cu 36 de cenţi, la 34,37 dolari pe baril. Vineri, preţul petrolului WTI a coborat cu 22 de cenţi, la 34,73 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins la închidere după februarie 2009. Contractele pentru petrolul WTI cu livrare în februarie au scăzut cu 44 de cenţi, la 35,62 dolari pe baril. Cotaţiile petrolului au coborat sub nivelurile atinse în timpul crizei financiare din 2008 din cauza semnelor de accentuare a supraofertei din piaţă. OPEC a abandonat plafonul oficial de producţie pe 4 decembrie, în timp ce Congresul SUA a aprobat vineri o prevedere care elimina interzicerea exporturilor de petrol, în vigoare în ultimii 40 de ani.

Acord între Ericsson şi Apple pentru închiderea unui litigiu

Ericsson şi Apple au închis un litigiu în domeniul brevetelor, creand condiţiile pentru colaborarea pe mai multe segmente tehnologice, inclusiv în dezvoltarea tehnologiei 5G, relatează Bloomberg. Acţiunile Ericsson au urcat cu 5,4% în urma informaţiei, la bursa din Stockholm. Cele două companii au încheiat un acord global de licenţiere încrucişată şi au adoptat un plan de colaborare multiplă, precum dezvoltarea 5G, managementul traficului video şi al reţelelor wireless, a anunţat luni Ericsson. Apple va face o plată iniţială către Ericsson, căreia îi va plăti ulterior redevenţe, în cadrul unui pact pe şapte ani. Termenii specifici ai acordului nu au fost dezvăluiţi. Cele două companii erau implicate într-un litigiu în care Ericsson susţinea că producătorul iPhone i-a încălcat brevetele legate de tehnologii fundamentale pentru modul în care comunică dispozitivele mobile. Ericsson, cel mai mare producător de reţele wireless, vrea venituri mai mari din drepturile de proprietate intelectuală, pe fondul concurenţei care îi afectează încasările din activităţile de bază. Compania suedeză anticipează pentru acest an venituri din drepturi de proprietate intelectuală în valoare de 13 miliarde de coaorne (1,5 miliarde dolari)-14 miliarde de coroane, estimare care include efectul pozitiv al acordului cu Apple.

Toshiba anticipează pierderi de 4,5 miliarde dolari

Producătorul japonez de electronice Toshiba anticipează pierderi de 550 miliarde yeni (4,5 miliarde dolari) în anul fiscal 2015, din cauza costurilor legate de un scandal de contabilitate, concedieri şi vanzarea unor divizii, transmite MarketWatch. Toshiba va restructura drastic divizia producătoare de televizoare, nerentabilă, unde va desfiinţa 3.700 de locuri de muncă, reprezentand 80% din total, şi va vinde o fabrică din Indonezia. Compania va căuta cumpărători pentru o participaţie majoritară la divizia producătoare de echipamente pentru sectorul sănătăţii, care era descrisă anterior ca fiind un motor de creştere. Găsirea unui proprietar majoritar care să poată investi agresiv în divizia medicală va maximiza valoarea pentru companie şi pentru clienţi, se arată într-un comunicat. Directorul general al Toshiba a demisionat în iulie, după ce compania a recunoscut că a supraevaluat profiturile cu peste 150 de miliarde de yeni, pe parcursul a şapte ani. De atunci, preţul acţiunilor a continuat să scadă, pe măsură ce problemele companiei au devenit cunoscute. În urma informaţiilor din acest weekend referitoare la pierderile mari aşteptate de companie pentru anul fiscal care se va încheia în martie 2016, acţiunile Toshiba au scăzut din nou luni, încheind tranzacţiile în declin cu 9,8%, la 255 de yeni pe unitate.


























































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.