MOZAIC STIRI ECONOMICE: Companiile cu cea mai mare creştere din zonă
Un număr de 13 companii romaneşti au fost incluse în clasamentul pe 2015 al Deloitte Technology Fast 500 pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), cel mai bine plasată fiind ZebraPay, care a înregistrat o rată de creştere medie de 998% în ultimii patru ani (2010-2014). Cele 13 companii romaneşti reprezintă o cincime din numărul total al finaliştilor provenind din Europa Centrală. Acestea sunt ZebraPay SRL, locul 85, ITNT (89), Astinvest Com SRL (127), Insoft Development&Consultin (172), Piconet SRL (206), Geskimo SRL (238), Nordlogic Software SRL (263), Life is hard (271), Bittnet Systems SA (360), Qualitance QBS SRL (400), dcs plus (CS DCS Fast Link SRL - 476), Accesa IT Consulting (480) şi Gama IT (499). Comparativ cu clasamentul regional Fast 50, lansat în octombrie 2015, Romania are trei companii noi în clasament: Accesa IT Consulting, dcs plus şi Gama IT. Clasamentul, care se află la a 15-a ediţie, este o iniţiativă a grupului de tehnologie, media şi telecom (TMT) Deloitte, la nivel global, şi plasează compania olandeză de licitaţii online Catawiki pe primul loc. Per total, regiunea EMEA a înregistrat o rată de creşterea veniturilor de 1.012% pentru companiile reprezentand peste 20 de ţări. Companiile care se califică în acest clasament pot fi publice sau private, însă trebuie să fie din domeniul tehnologiei şi să aibă sediul în zona EMEA. O companie "tehnologică" este o una care dezvoltă sau deţine tehnologie patentată, care contribuie în mod semnificativ la veniturile obţinute de companie, sau care produce un produs avand legătură cu tehnologia ori se dedică, în bună măsură, cercetării şi dezvoltării tehnologice. Utilizarea tehnologiei dezvoltate de către alte companii într-un fel unic nu permite calificarea în clasamentul Deloitte. Franţa a dominat din nou clasamentul, fiind ţara cu numărul cel mai mare de companii în top, pentru al cincilea an consecutiv, celelalte companii din top 5 provenind din ţări ca Marea Britanie, Norvegia, Olanda şi Suedia. Două companii din Israel au fost prezente în top 5, iar patru din top 10 au ca origine Marea Britanie. Sectorul software a reprezentat 52% din total în acest an, urmat de media cu 18%. Comunicaţiile au avut o contribuţie de 10%, hardware - 10%, sectorul farma - 6% şi cel al tehnologiilor curate - 4%.
Deficitul contului curent s-a dublat
Principala cauză a saltului înregistrat de contul curent al balanţei de plăţi este majorarea deficitul balanţei bunurilor
Contul curent al balanţei de plăţi a consemnat în perioada ianuarie - octombrie 2015 un deficit de 906 milioane euro, de aproape două ori mai mare faţă de 490 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului 2014, în contextul majorării deficitului balanţei bunurilor şi al balanţei veniturilor primare. Deficitul balanţei bunurilor a urcat cu 1,247 miliarde de euro, de la 4,511 miliarde de euro la 5,758 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al BNR. Totodată, deficitul balanţei veniturilor primare a crescut cu 843 milioane de euro, de la 2,303 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 3,146 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a acestui an. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au însumat 2,784 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 2,719 miliarde de euro, iar creditele intragrup 65 milioane euro (net). Datoria externă pe termen lung a însumat 71,051 miliarde de euro la sfarşitul lunii octombrie (reprezentand 78,5% din total datorie externă), în scădere cu 6,3% faţă de decembrie 2014. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat în octombrie nivelul de 19,475 miliarde de euro (21,5% din total datorie externă), în creştere cu 3% faţă de finele lunii decembrie a anului trecut. În perioada analizată, datoria externă totală a scăzut cu 4,218 miliarde de euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 36,6% în perioada ianuarie - octombrie, comparativ cu 38,6% în 2014. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,4 luni la 31 octombrie 2015, comparativ cu 6,8 luni la 31 decembrie 2014.
Cioloş explică de ce a inclus măsurile de relaxare fiscală în buget
Premierul Dacian Cioloş a declarat, ieri, în plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei. "Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizand un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinan cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei", a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugand că acestea "nu se pot compensa" cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei. Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost "dificil de agreat într-un interval extrem de scurt", dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite. Referitor la proiectele cu impact real, Cioloş a spus că Guvernul nu începe mai mult decat poate termina, adăugand că s-a avut în vedere evitarea rispirii resurselor prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte cu rezultate concrete. În ceea ce priveşte transparentizarea, premierul a spus că are ca obiectiv "publicarea contractelor de achiziţii publice şi raportarea sistematică a construcţiei bugetare pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate. "În comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, 2,3 miliarde la Educaţie şi 508 milioane lei la Cercetare. (...) Continuam ce a fost început şi dacă lansăm proiecte noi să avem siguranţa că ne putem apropia de finalizarea lor", a arătat Cioloş, menţionand că Guvernul va aloca la autorităţile publice locale o sumă suplimentară pentru reabilitarea şcolilor.
Cine sunt caştigătorii şi perdanţii Acordului de la Paris
Salvarea lumii de încălzirea globală nu va fi ieftină, iar companiile de energie regenerabilă şi cele petroliere pot fi marii caştigători şi perdanţi ai acordul istoric semnat la Paris de 195 de state, care s-au angajat să reducă poluarea, relatează Bloomberg. Vanzarea de petrol, cărbune sau maşini cu tehnologie veche riscă să producă un dezastru. Pentru producătorii de panouri solare, izolaţii high-tech pentru locuinţe şi sisteme eficiente de iluminat, acordul este un posibil miracol. Guvernele şi companiile la nivel global analizează costurile şi beneficiile acordului, care cere transformări majore în domeniul energiei, transporturilor şi zeci de alte domenii de afaceri. Producătorii de carburanţi fosili şi ţările care depind de aceştia riscă să suporte costuri masive, dar companiile din industriile energiei regenerabile şi eficienţei energetice au în faţă oportunităţi fără precedent. "În calitate de mare companie de petrol şi gaze, suntem în mod clar o miză în aceste discuţii. Dar un optimist vede în orice dificultate o oportunitate. Sunt în mod sigur un optimist", a declarat Patrick Pouyanne, directorul general al grupului francez Total. Pactul de la Paris, care cere revizuirea angajamentelor statelor semnatare o dată la cinci ani, este cel mai important acord încheiat vreodată în domeniul climei, ambiţiile acestuia depăşind acordul de la Kyoto din 1997. Pe langă participarea lui Barack Obama, a lui Vladimir Putin, a lui Xi Jinping şi a zeci de alţi lideri politici, summitul a atras sute de companii mari dornice să influenţeze şi să înţeleagă negocierile care le pot afecta modelele de afaceri. Este probabil ca acordul să accelereze investiţiile în tehnologii în domeniul energiei regenerabile şi al vehiculelor electrice, în special dacă mai multe ţări se vor alătura Uniunii Europene şi unor părţi din America de Nord, care impun un preţ sau o taxă pentru emisiile de carbon.
Producţia industrială din zona euro a revenit la creştere
Producţia industrială din zona euro a crescut peste aşteptări în octombrie, după două luni de scăderi, potrivit datelor Eurostat care sunt un nou semn că creşterea economică din regiune s-a accelerat spre sfarşitul anului, relatează MarketWatch. Creşterea producţiei fabricilor, minelor şi companiilor de utilităţi sugerează că redresarea zonei euro nu este franată semnificativ de scăderea exporturilor, provocată de încetinirea economiilor Chinei, Braziliei şi Rusiei, aşa cum era îngrijorată Banca Centrală Europeană (BCE). Eurostat a anunţat luni că producţia industriază a zonei euro a avansat cu 0,6% în octombrie, faţă de luna septembrie, şi cu 1,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014. Analiştii intervievaţi de Wall Street Journal au anticipat un avans de 0,2% al producţiei industriale a regiunii, faţă de luna septembrie. Producţia industrială a stagnat în trimestrul al treilea, acesta fiind unul dintre motivele pentru care economia regiunii a încetinit comparativ cu trimestrul al doilea. Dacă va fi sustenabilă, creşterea producţiei industriale din zona euro va arăta că economia zonei euro va încheia anul cu o situaţie mai bună.
Germania vrea reglementări mai stricte pentru automobilele noi
Producătorii auto care vor solicita aprobări pentru vehicule noi în Germania vor fi obligaţi să acorde autorităţilor de reglementare acces la softurile acestora, potrivit măsurilor pregătite de guvern ca răspuns la scandalul emisiilor automobilelor Volkswagen, relatează Financial Times. Autorităţile germane intenţionează totodată să efectueze teste de verificare a informaţiilor furnizate de producători referitoare la emisiile automobilelor, la standuri de control al motoarelor operate de stat, a declarat ministrul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt. Potrivit sistemului actual, testarea are loc la companii independente. În Statele Unite, testele de verificare sunt efectuate de Agenţia de Protecţie a Mediului (EPA). În luna septembrie, EPA a acuzat Volkswagen (VW) că a instalat softuri ilegale pe automobilele diesel, pentru a reduce nivelul emisiilor în timpul testelor de poluare. Anunţul ministrului german a făcut publice primele detalii referitoare la noile măsuri control, după scandalul de la VW, şi este probabil să dea tonul pentru modul în care autorităţile de reglementare din Europa vor trata această problemă.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Hidroelectrica a cumpărat un sistem informatic cu 1,7 milioane euro
Hidroelectrica a cumpărat, prin licitaţie publică, un sistem informatic integrat de tip Enterprise Resource Planning (ERP), pentru 1,7 milioane euro, a anunţat luni compania de stat. Sistemul are mai multe module (financiar contabilitate, resurse umane, producţie, mentenanţă, retehnologizare, trading, achiziţii) şi urmează să fie instalat în 290 de centrale la nivel naţional. Consorţiul format din firmele Information Business Consulting (lider), Electrica Soluziona, în calitate de partener, şi Indra, terţ susţinător, a fost desemnat caştigătorul licitaţiei, contractul urmand să fie semnat miercuri. "Caştigătorul a obţinut cel mai bun punctaj, în contextul în care evaluarea s-a făcut pe criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere tehnico-economic, în care criteriul financiar a avut o pondere de 80%, iar cel tehnic de 20% (...)", se arată într-un comunicat al producătorului de energie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
