MOZAIC STIRI ECONOMICE: Şeful CNADNR a zburat din funcţie
Noul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, l-a demis pe şeful Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR), Narcis Neaga, au declarat surse din ministerul de resort. Atributiile lui Neaga vor fi preluate de către directorul Metrorex, Cătălin Homor, a afirmat Costescu. Corpul de control al ministrului Transporturilor a identificat o serie de nereguli la CNADNR privind inclusiv proiectul autostrăzii Orăştie-Sibiu, unde o porţiune de 200 metri trebuie demolată şi reconstruită, şi a sesizat organele statului, suspectand fapte penale. Costescu a cerut extinderea controlului, iar rezultatele acestui raport suplimentar au fost finalizate şi vor fi anunţate public. Noul director general al CNADNR, Cătălin Homor, care a asigurat interimar conducerea Metrorex, are trei maşini, conturi şi depozite de sub 20.000 de euro şi bijuterii de 9.000 de euro, fără a deţine însă, potrivit celei mai recente declaraţii de avere, din iunie, case, apartamente sau terenuri. Două maşini, Opel şi Renault, au fost achiziţionate prin credit, în 2006-2007, iar a treia, Mazda, în 2013, în baza unui contract de vanzare-cumpărare. Anul trecut, Homor - la acea dată director de investiţii la Metrorex - a încasat venituri nete de 88.800 lei, iar soţia sa, Claudia Homor, 52.500 lei (de la Sanador şi în baza unui contract de colaborare). La capitolul bijuterii, Homor a trecut obiecte preţioase dobandite în perioada 2000-2015, în valoare de circa 9.000 de euro. Homor are două conturi bancare şi un depozit, toate însumand peste 81.000 de lei. În declaraţia de avere a noului director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romania (CNADNR) mai figurează două împrumuturi, totalizand aproape 9.000 de euro, către Adrian şi Marian Homor. În 2013, Homor declara caştiguri salariale de 19.000 de lei de la Comnord SA.
2016 ar putea fi un varf de creştere economică
“Consider că anul viitor e un an deosebit. Avem o manifestare destul de puternică a stimulilor fiscali, partea de reducere de TVA va avea apogeul anul viitor”, arată şeful Consiliului Fiscal.
Creşterea economică de anul viitor, de 4%, ar putea reprezenta un varf, urmand să se atenueze în 2017, probabil spre 3,5%, avand în vedere că lipsesc investiţiile, în special cele publice, iar creşterea bazată doar pe consum nu este sustenabilă pe termen lung, apreciază şeful Consiliului Fiscal. "Ne aşteptăm la o creştere economică de 3,7% anul acesta, iar anul viitor la 4%. Consider că anul viitor e un an deosebit. Avem o manifestare destul de puternică a stimulilor fiscali, partea de reducere de TVA va avea apogeul anul viitor, cu scăderea cotei generale de la 24% la 20%", a afirmat preşedintele Consilului Fiscal, Ionuţ Dumitru, într-o conferinţă. El nu vede o creştere de 4% care să se repete şi în anii următori, în lipsa investiţiilor, destul de slabe, iar potenţialul de creştere economică nu s-a îmbunătăţit "Spre exemplu, Comisia Naţională de Prognoză vede o creştere economică care se duce spre 5% anii viitori şi o creştere a PIB-ului potenţial de peste 4% la un moment dat. Mie mi se pare un lucru foarte puţin plauzibil, pentru că nu am avut investiţii. Nu s-a văzut o ţară în lumea asta care să crească a la long doar prin consum", a spus Dumitru. Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că, în lipsa investiţiilor, în special a celor publice, anul 2016 ar putea reprezenta un varf în ceea ce priveşte creşterea economică, urmand în 2017 o atenuare, probabil spre 3,5%. "Mesajul este că 4% creştere economică este deja prea mult pentru contextul economic în care ne aflăm în momentul de faţă", a conchis Dumitru.
Legea anti-fumat a fost amanată din nou
Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor a amanat, marţi, pentru a doua oară, dezbaterea proiectului de lege care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, după ce preşedintele acestui for, Florin Buicu, i-a lăsat pe reprezentanţii ONG-urilor să aştepte trei ore în sala de şedinţă. Iniţiatoarea proiectului, Aurelia Cristea, medici, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai companiilor de tutun au ajuns la Comisia de sănătate din Camera deputaţilor în jurul orei 10.00, însă preşedintele comisiei Florin Buicu participa în acest timp la o şedinţă comună cu Comisia de învăţămant, iar apoi a mers la Senat. După ce au aşteptat aproape două ore, în jurul orei 12.00, iniţiatoarea proiectului, împreună reprezentanţi ai ONG-urilor au mers către comisia de învăţămant pentru a-i cere explicaţii lui Florin Buicu. Potrivit Aureliei Cristea, acesta i-ar fi spus că va veni la sedinţa Comisiei pentru sănătate, lucru care nu s-a mai întamplat. Pentru a face aşteptarea mai uşoară, preşedintele Societăţii de Cardiologie, dr. Gabriel Gabi-Chiţu le-a pus muzică celor din sală. Piesa "În aşteptarea ta" s-a auzit în comisia de sănătate din Camera Deputaţilor mai bine de jumătate de oră. Abia după trei ore şi jumătate, cei prezenţi la Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor au fost anunţaţi că şedinţa se amană pentru săptămana viitoare. Anunţul a fost făcut de un membru al comisiei,care a primit un sms de la preşedintele comisie, Florin Buicu. "Mi-am cerut personal scuze de la cei care au aşteptat trei ore astăzi (marţi-n.r.) şi sper ca săptămana viitoare să se rezolve (...) Au apărut probleme legate de un amendament şi este motivul pentru care a fost raportul reîntors la comisie. Urma să se dezbată acest amendament şi să se facă un alt raport", a declarat deputatul Rodica Nasar. Iniţiatoarea proiectului de lege a numit această amanare drept un abuz. "Mă simt extrem de jenată de situaţia în care am fost puşi astăzi şi în special de situaţia în care au fost puşi reprezentanţii ONG-urilor care au fost invitaţi la şedinţa comisie (...) Nici măcar nu li s-a adresat un bună ziua din partea comisiei de sănătate şi nici nu li s-a spus oficial care este motivul pentru amanare. Este inadmisibil să te comporţi aşa într-un stat membru al Uniunii Europene", a precizat deputatul Aurelia Cristea.
Garanţii de patru miliarde de euro doar în trei luni
Baza Imobiliară de Garanţii, gestionată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din Romania (ANEVAR) prin Institutul Roman de Cercetare în Evaluare (IROVAL), a strans peste 25.000 de rapoarte de evaluare în perioada 1 iulie-30 septembrie, valoare garanţiilor fiind de peste 4 miliarde euro. "Această bază de date ne oferă o mulţime de date statistice despre piaţa imobiliară de la noi, utile tuturor actorilor din piaţă, de la vanzători, cumpărători, brokeri, pană la băncile comerciale, Banca Naţională, alte instituţii şi înapoi la evaluatori. De altfel, ea a fost gandită nu numai ca un instrument de informare, ci şi ca unul de prevenire a unor derapaje, pentru că ţine sub monitorizare activitatea membrilor noştri în zona evaluării pentru garantarea împrumutului", a declarat preşedintele ANEVAR, Adrian Vascu. Baza Imobiliară de Garanţii (BIG) a fost lansată la 1 iulie, în ea fiind introduse toate opiniile exprimate de evaluatori. În primele două luni, evaluatorii încărcaseră aproximativ 12.000 de rapoarte. Valorile colateralelor estimate de către evaluatori în această perioadă se ridică la 4,116 miliarde de euro. Cele mai multe proprietăţi evaluate pentru creditele acordate sunt cele rezidenţiale, 18.905 de unităţi, reprezentand 73,05% din total, urmate de terenuri (2.745 de terenuri - 10,61% din totalul numeric). Cele mai valoroase proprietăţi evaluate sunt însă din zona comercială. Cele 2.283 de proprietăţi comerciale evaluate pentru creditare s-au ridicat la peste 1,2 miliarde de euro în cele trei luni analizate. Topul pe oraşe al celor mai scumpe proprietăţi pe metru pătrat plasează tot Bucureştiul în fruntea listei cu 1.013 euro pe metrul pătrat, urmat de Cluj-Napoca (997 de euro/mp), Timişoara (897 de euro/mp), Constanţa (869 de euro/mp) şi Iaşi cu 849 de euro/mp. La polul opus se află oraşele zalău (478 de euro/mp), Reşiţa (462 de euro/mp) şi Giurgiu (459 de euro/mp).
Preţurile petrolului au coborat la minime ale ultimilor şapte ani
Preţurile petrolului au atins marţi noi minime ale ultimilor şapte ani, revenind pe un trend descendent după o uşoară redresare înregistrată în prima parte a tranzacţiilor, relatează MarketWatch. Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană, cu livrare în ianuarie, este în declin cu 1,9%, la 36,94 dolari pe baril. Petrolul Brent, de referinţă la bursa din Londra, este tranzacţionat în scădere cu 1,3%, la 40,17 dolari pe baril. Luni, preţul petrolului a coborat la bursa NYMEX cu 5,8%, la 37,65 dolari pe baril, în timp ce petrolul Brent a pierdut 5,3%, atingand 40,73 dolari pe baril. Ambele cotaţii au atins cel mai redus nivel după februarie 2009. Importurile de ţiţei ale Chinei au urcat în noiembrie cu 7,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar analiştii consideră că informaţia nu are un impact prea mare asupra preţurilor întrucat datele au fost anticipate, a declarat Barnabas Gan, analist la OCBC. Preţurile petrolului au scăzut semnificativ faţă de anul trecut, după ce OPEC a decis să menţină producţia la un nivel ridicat, permiţand pieţei să stabilească evoluţia cotaţiilor. În consecinţă, oferta este mai mare decat cererea, iar preţurile s-au menţinut în jurul nivelului de 50 de dolari pe baril de luni de zile.
Verizon ar vrea divizia de Internet a Yahoo
Verizon Communications ar putea fi interesată de preluarea diviziei de Internet a Yahoo, care include serviciul de mail, site-urile de ştiri şi sport şi tehnologia de publicitate, a declarat directorul financiar al companiei americane de comunicaţii, Fran Shammo, transmite Reuters. "Dacă vom vedea că este corespunzătoare strategiei noastre şi intereselor acţionarilor şi dacă vom putea returna valoare acţionarilor, vom analiza, dar în acest moment este pramatur să discutăm”, a spus Shammo. Shammo a vorbit la conferinţa anuală de media şi comunicaţii organizată de UBS la New York. ”Board-ul şi investitorii Yahoo nu au decis ce vor face cu activul respectiv. Cred că în prezent încearcă să stabilească ce vor face”, a arătat Shammo. Verizon a cumpărat în acest an AOL, într-o tranzacţie de 4,4 miliarde de dolari, pentru a se dezvolta în domeniul publicităţii şi conţinutului video pentru dispozitive mobile. Reprezentanţii Yahoo au refuzat să comenteze. Board-ul Yahoo s-a întrunit vineri în cea de-a treia şi ultima zi a unor şedinţe în care au analizat diverse opţiuni pentru companie, inclusiv pentru divizia de Internet care are probleme.
Un fond de investiţii şi-a ales trei consilieri de renume
Fondul de investiţii Pimco a numit doi foşti şefi de bănci centrale, Ben Bernanke şi Jean-Claude Trichet, şi un fost premier britanic, Gordon Brown, în board-ul de consultanţi pentru evoluţiile economice, politice şi strategice, relatează Bloomberg. Ben Bernanke, care a condus Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite în perioada 2006-2014 şi a fost numit consilier senior al Pimco în aprilie, va conduce Pimco Global Advisory Board. Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene în intervalul 2003-2011, şi Brown, premier al Marii Britanii din 2007 pană în 2010, vor face şi ei parte din acest board. Alţi membri sunt Ng Kok Song, director de investiţii al fondului suveran de investiţii din Singapore în perioada 2007-2013, şi Anne-Marie Slaughter, preşedintele institutului de cercetări New America şi fost director în Departamentul de Stat al SUA. Pimco, divizie a grupului Allianz, avea în administrare, la 30 septembrie, active de circa 1.470 miliarde de dolari. Fondul de investiţii îşi consolidează componenţa, după plecarea, anul trecut, a directorilor de investiţii Bill Gross şi Mohamed El-Erian.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
