Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Salariul minim brut va îngheţa la 1.050 de lei

Ziarul de Vrancea
6 dec 2015 513 vizualizări
Salariul minim nu va fi majorat la 1 ianuarie, de la 1.050 lei la 1.200 lei, întrucat este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii Romaniei şi al mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră, a afirmat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

"Pe salariul minim vom analiza impactul creşterii şi, eventual, vom recomanda ce creşteri pot avea loc. Dar acest studiu trebuie să fie într-adevăr foarte serios, nu-l facem peste noapte. Din cate ştiu, şi alte instituţii europene fac un studiu similar, pentru că această măsură poate afecta semnificativ competitivitatea Romaniei", a declarat Dragu la o întalnire cu jurnaliştii. Ea a dat exemplul statelor BRICS, care cuprind Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, unde locuitorii "sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă cate ceva pe doi lei, fac ceva ce romanul nu mai face de ceva vreme". Astfel, salariul minim nu va creşte de la 1 ianuarie, întrucat Guvernul nu poate realiza estimarea impactului asupra economiei într-un timp aşa scurt, astfel că majorarea nu este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. "Degeaba vrem noi să impulsionăm economia cu un pachet atat de generos fiscal, pe care am făcut eforturi semnificative să-l introducem în buget, dacă luăm o măsură care să distrugă mediul privat, impactul ar putea fi pe zona privată", a spus Dragu. Ministrul a subliniat că există riscul unui impact asupra economiei "albă-gri-neagră", astfel că pot exista migrări ale angajatorilor către zonele pieţei gri şi negre. "Nu avem un impact direct pe cheltuieli în proiectul de buget (al majorării salariului minim - n.r.), pentru că în zona salariilor bugetarilor, datorită creşterilor aprobate în acest an - sănătate 25%, asistenţă socială 25%, la instituţiile locale 12% şi încă 10% la anul - au acoperit creşterea salariului care, de la 1.050 lei la 1.200 lei era de 14% şi, practic, nu mai avem impact direct pe cheltuieli. Iar alte drepturi nu mai sunt legate de salariul minim", a explicat la randul său Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, responsabilă de Buget.

Cheltuielile bugetare cresc la sănătate, educaţie şi investiţii

Cheltuielile bugetare vor creşte anul viitor cu 6,7% (15,85 miliarde lei), la 252,03 miliarde lei, încadrate într-un deficit ESA de 2,95% din PIB, fiind suplimentate cheltuielile cu sănătatea cu 13,5%, cele de investiţii cu 12% şi cheltuielile de educaţie cu 9,6%, potrivit proiectului de buget. La estimarea cheltuielilor bugetului, Executivul a avut în vedere măsurile care au fost adoptate atat de către Parlament, cat şi de Guvern în acest an şi care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei. Astfel, cheltuielile de personal sunt estimate la 57,25 miliarde lei (reprezintă 22,7% din total cheltuieli), în creştere cu 10,4% faţă de anul curent, ponderea acestora în PIB avansand de la 7,3% la 7,7%, iar ponderea în totalul veniturilor va reprezenta 24,8%, de la 22,7%. Acestea includ toate creşterile salariale aprobate în cursul anului curent. Totodată, vor creşte cheltuielile cu sănătatea cu 3,12 miliarde lei, respectiv 13,5%, de la 28,04 miliarde lei în programul rectificat pe 2015 la 31,17 miliarde lei, astfel că ponderea acestora în PIB va urca de la 4% la 4,2%, iar în totalul veniturilor de la 12,3% la 13,5%. Cheltuielile pentru educaţie au fost majorate cu 2,37 miliarde lei, respectiv 9,6%, la 26,99 miliarde lei. Ponderea în PIB va creşte cu 0,1 puncte procentuale, la 3,6%, iar în veniturile bugetare va urca de la 10,8% la 11,7%. Cele de asistenţă socială, inclusiv pensiile, vor creşte cu 4,6%, la 79,37 miliarde lei, reprezentand 31,5% din totalul cheltuielilor. Ponderea acestora în PIB va coborî de la 10,8% la 10,6%, însă raportat la veniturile bugetului ponderea creşte cu un punct procentual, la 34,4%. Executivul a alocat cheltuieli de apărare mai mari cu 1,3 miliarde lei, astfel că alocarea ajunge la 1,7% din PIB, de la 1,4% în bugetul pe 2015 rectificat, iar ponderea în totalul veniturilor creşte de la 4,6% la 5,5%. De asemenea, Guvernul a alocat pentru cercetare 2,67 miliarde lei, în creştere cu 14% faţă de bugetul rectificat pe 2015, iar ponderea în PIB va spori cu 0,1 puncte, la 0,4%. Pentru fonduri europene, au fost distribuite 6,6 miliarde lei pentru exerciţiul 2014-2020 şi peste 4 miliarde lei pentru finalizarea proiectelor curente. Pentru dezvoltare regională au fost majorate fondurile cu un miliard de lei reprezentand angajamente suplimentare pentru reabilitarea şcolilor.

Guvernul face un pas înapoi şi promite bani pentru Biserică

Premierul Dacian Cioloş a avut, ieri, o discuţie cu Patriarhul Daniel, în care l-a asigurat că va finanţa proiectele de investiţii importante ale BOR şi că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziţie resurse financiare, "în funcţie de posibilităţi", pentru lăcaşele de cult în construcţie. Într-un comunicat la Executivului se precizează că premierul Dacian Cioloş a avut, duminică dimineaţă, o convorbire telefonică cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe tema alocărilor bugetare pe anul 2016. "Discuţia a scos încă o dată în evidenţă buna înţelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situaţia financiar bugetară prin care trece Romania. Bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creştere faţă de anul precedent atat în ceea ce priveşte personalul clerical cat şi cel neclerical, ca o recunoaştere a rolului social important pe care reprezentanţii cultelor îl au în societate, rolul Bisericii Ortodoxe fiind, desigur, fundamental din acestă perspectivă", potrivit sursei citate. La randul său, Patriarhul Daniel a subliniat că Biserica va sprijini activ demersurile Guvernului de a îmbunătăţii condiţiile de educaţie ale copiilor şi tinerilor din mediul rural şi ale calităţii actului medical în spitale. Premierul a mulţumit "pentru implicarea Bisericii în cele două direcţii extrem de importante pentru dezvoltarea societăţii romaneşti", asigurandu-lpe Patriarh că Guvernul Romaniei va asigura finanţare pentru proiecte de investiţii importante şi că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziţie resurse financiare în funcţie de posibilităţi pentru lăcaşele de cult aflate în construcţie", potrivit comunicatului de presă al Executivului. În proiectul Bugetului de stat pe 2016 , pus în dezbatere publică, nu au fost alocaţi bani pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea celor existente, în schimb au fost suplimentate sumele pentru salarizarea preoţilor.

Bugetul Preşedinţiei creşte cu 39%

Bugetul Administraţiei Prezidenţiale pentru anul 2016 va fi de 56,3 milioane de lei, în creştere cu 39% faţă de anul în curs, potrivit proiectului Legii bugetului, fiind reduse cheltuielile pentru deplasări externe, însă mărite fondurile pentru salarii, reparaţii ale Palatului Cotroceni şi maşini. Astfel, potrivit proiectului de buget, Administraţia Prezidenţială va avea în 2016 la dispoziţie 56.309.000 de lei, în creştere cu 39% faţă de totalul alocat în anul în curs. Proiectul de buget pe 2015 prevedea, însă, doar 28,2 milioane de lei în faza iniţială, însă fondurile eu crescut pe parcursul anului prin rectificări pozitive. În proiectul de buget pe 2016 sunt prevăzute creşteri la capitolul cheltuieli de personal, cu 46%. În cadrul capitolului de cheltuieli de personal, sunt prevăzute creşteri de peste 50% doar pentru salarii. Cresc şi cheltuielile de capital, bugetul pentru acest capitol fiind mărit de patru ori, de la 2,6 la 14 milioane de lei. Aici sunt prevăzuţi şi banii pentru construcţii şi reparaţii la Palatul Cotroceni. De altfel, lucrările de consolidare ale Palatului au început încă din 2015. Vor fi, astfel, alocate 7,5 milioane de lei pentru "construcţii", suma prevăzută pentru anul în curs fiind de doar 617.000 de lei. Bugetul pentru aceste lucrări creşte, astfel, de 11 ori.

Contribuţia la pensiile private urcă nesemnificativ

Guvernul va majora anul viitor contribuţiile pentru pensiile administrate privat (Pilonul II) cu doar 0,1 puncte procentuale, la 5,1%, în loc de 0,5 puncte, cum stabilea calendarul, întrucat bugetul pe 2016 nu permite un avans mai mare, pe fondul măsurilor de relaxare fiscală introduse din 2016. "Pe Pilonul II am decis o majorare de 0,1%, faţă de 0,5%, deci contribuţiile vor ajunge la 5,1%. Am decis să facem totuşi o majorare, să dăm mesajul că ştim problema demografică, că ne interesează, dar pe de altă parte în buget nu exista loc de altceva", a declarat vineri seara ministrul Finanţelor, Anca Dragu, la o întalnire cu jurnaliştii. Ea apreciază că, din efectele de runda a doua a măsurilor de relaxare fiscală, sumele suplimentare pe care populaţia le va avea la dispoziţie s-ar putea îndrepta către Pilonul III, al pensiilor facultative. Impactul bugetar al majorării contribuţiei cu 0,1 puncte procentuale se ridică la 400 milioane lei. Dacă ar fi fost respectat calendarul, cu o majorare cu 0,5 puncte, impactul s-ar fi situat la 2 miliarde lei.

Şeful de la CE Oltenia a fost revocat din funcţie

Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia l-a revocat din funcţia de director general pe Laurenţiu Ciurel, motivand nerealizarea criteriilor de performanţă, după ce acesta a contestat unele decizii ale Ministerului Energiei, precum sprijinul pentru energii regenrabile, şi a fost trimis în judecată în dosarul Turceni-Rovinari. "Motivele demiterii constau in nerealizarea criteriilor de performanta asumate de fostul director", se arata intr-un comunicat al companiei, semnat de presedintele Consiliului de Supraveghere, Cristian Eugen Radu. Conducerea executiva a companiei va fi asigurata de catre ceilalti membri ai directoratului, coordonati interimar de Laurenţiu Ciobotărică, directorul diviziei financiare a CE Oltenia. Actionarii CE Oltenia voiau să îl demită pe Ciurel încă din şedinţa din 23 noiembrie, însă, din lipsa de cvorum, Consiliul de Supraveghere nu a putut lua această decizie. Ciurel a declarat recent că, dacă va fi demis, va contesta decizia în instanţa si "va sta acasa pe bani multi". El anunta totodata că urmează să fie înlocuit cu Laurenţiu Ciobotărică, actualul director financiar al producătorului de energie.




































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.