MOZAIC STIRI ECONOMICE: Economia a făcut aproape 500 de miliarde de lei în noua luni
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 195,77 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută, în creştere cu 3,6%, în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în primele nouă luni a urcat cu 3,7%, la aproape 498,49 miliarde lei, potrivit datelor INS. Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru perioada iulie-septembrie s-a situat la 178,43 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,4% faţă de trimestrul anterior, în termeni reali, şi cu 3,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În primele nouă luni, PIB-ul estimat a fost de circa 527,59 miliarde lei preţuri curente, în creştere anuală cu 3,7%. La creşterea PIB înregistrată în perioada ianuarie-septembrie au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia Agriculturii, silviculturii şi pescuitului. Astfel, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante au avut un aport de 1,1%, cu o pondere de 16,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 7,1%. Informaţiile şi comunicaţiile au contribuit cu 0,8%, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (6,7%), dar care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de 12,8%. Industria a avut o contribuţie de 0,5% (cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2%), iar impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,8% (cu o pondere de 12,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,3%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,7% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB. La creşterea economică a mai contribuit formarea brută de capital fix, cu 1,5%, consecinţă a avansului volumului cu 6,8%. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1%), avand în vedere majorarea cu 5,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu un avans mai mare al volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8%. În primul semestru, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,8%, atat pe seria brută, cat şi pe seria ajustată sezonier. Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimările în prognoza de toamnă privind creşterea economică Romaniei, care va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5%, respectiv 4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luand în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică un avans de 3,3%, iar FMI anticipează un avans de 3,4%.
Investiţiile în economie au ajuns la 44,5 miliarde de lei
Cele mai mari fonduri, respectiv 46,8% din total, au mers spre domeniul construcţiilor
Investiţiile nete realizate în economie în primele nouă luni au însumat 44,5 miliarde lei, în urcare cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul creşterii cu 7,6% înregistrate de lucrările de construcţii noi şi cu 3,5% pe segmentul utilajelor, incluzand mijloacele de transport. La capitolul alte cheltuieli s-a înregistrat o scădere cu 3,8%, la circa 5 miliarde lei, avand o pondere de 11,3% în structura investiţiilor, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, investiţiile în lucrările de construcţii noi au totalizat 20,85 miliarde lei, cu o pondere de 46,8% în total, iar cele în utilaje s-au ridicat la aproape 18,64 miliarde lei, reprezentand 41,9% din totalul investiţiilor. În primele nouă luni s-a consemnat o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 0,6 puncte procentuale, în timp ce ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 0,4 puncte procentuale şi în alte cheltuieli cu 0,2 puncte procentuale. Pe ramuri de activităţi, investiţiile în comerţ/servicii au reprezentat 38,2%, în creştere de la 35,1% în primele trei trimestre ale anului trecut, iar cele în industrie au avut o pondere de 36,4%, în scădere de la 38,5%. Totodată, investiţiile în costrucţii şi-au redus ponderea de la 19,1% la 17,5%, însă au crescut uşor cele în agricultură, de la 5,6% la 5,8%, şi în alte ramuri, de la 1,7% la 2,1%. Investiţiile realizate în trimestrul al treilea au urcat cu 1,7% comparativ cu perioada similară din 2014, la circa 17,78 miliarde lei. Au fost înregistrate creşteri la lucrările de construcţii noi cu 5,3% şi utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,5%, pe cand la alte cheltuieli s-a înregistrat o scădere cu 7,9%."Comparativ cu trimestrul III 2014, în trimestrul III 2015 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 0,5 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 0,4 puncte procentuale şi în utilaje (inclusiv mijloace de transport) cu 0,1 puncte procentuale", se precizează în comunicatul INS.
Fiscul a curăţat comercianţii de cinci milioane de euro
Fiscul a aplicat 3.681 de amenzi totalizand 21,36 milioane lei (4,85 mil. euro) în cadrul "Operaţiunii Cristal", în perioada 19 octombrie - 1 decembrie, din care o treime au fost date comercianţilor din complexul Dragonul Roşu, reprezentand 1,6 milioane euro, a anunţat vineri ANAF. Inspectorii fiscali au verificat în acest interval 3.348 de contribuabili, confiscand bunuri şi numerar în valoare de 10,57 milioane lei şi au dispus măsuri asigurătorii de circa 1,82 milioane lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Totodată, aceştia au interzis şi au suspendat activitatea a 230 de comercianţi pentru nedotarea cu case de marcat sau neutilizarea acestora. Circa 780 de contribuabili au fost invitaţi la sediul ANAF pentru verificări amănunţite. La Dragonul Roşu au fost verificaţi, între 26 octombrie şi 1 decembrie, 796 de comercianţi, fiind aplicate 787 amenzi, în valoare totală de 7,28 milioane lei. De asemenea, au fost confiscate bunuri şi bani în cuantum de 4,65 milioane lei, iar inspectorii fiscali au dispus măsuri asigurătorii de circa 345.000 de lei. Aceştia au suspendat şi interzis activitatea în cazul a 13 comercianţi întrucat nu aveau sau nu utilizau case de marcat, iar 463 de comercianţi au fost chemaţi la Fisc pentru verificări amănunţite. ANAF a anunţat la finele lunii octombrie că va controla zilnic firmele din complexul comercial Dragonul Roşu, unde volumul de mărfuri vandut şi evaziunea sunt ridicate, şi că va aduce la Bucureşti inspectori de la celelalte regionale antifraudă, pentru a-şi intensifica acţiunile. Complexul Dragonul Roşu aparţine Niro Investment, firmă controlată de deputatul UNPR Dumitru Nicolae. Fiscul vrea să elimine firmele evazioniste din centrele engros şi să blocheze, cu ajutorul noii proceduri de înregistrare în scop de TVA, accesul acestora şi al persoanelor implicate în circuitul economic.
În primele nouă luni au fost livrate circa 31.000 de locuinţe
În primele nouă luni au fost finalizate şi date în folosinţă 31.174 de locuinţe, în creştere cu 9,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai multe fiind situate în mediu urban, iar majoritatea (97,7%) au fost construite din fonduri private, potrivit datelor INS. Astfel, au fost livrate cu circa 2.600 de locuinţe mai mult decat în primele trei trimestre din 2014. În mediul urban au fost date în folosinţă 16.463 de locuinţe, cu 1.785 mai multe, avand o pondere de 52,8% din total. Totodată, în mediul rural s-au înregistrat 14.711 locuinţe date în folosinţă, cu 834 mai multe decat în aceeaşi perioadă a anului trecut, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că a crescut atat numărul locuinţelor realizate din fonduri private (cu 2.319 unităţi), cat şi numărul locuinţelor realizate din fonduri publice, cu 300 locuinţe. Ponderea celor realizate din fonduri publice este de doar 2,3%. "Distribuţia în profil regional pune în evidenţă o creştere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (plus 2029 locuinţe), Centru (plus 1437), Vest (plus 478) şi Sud-Muntenia (plus 87). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-988 locuinţe), Nord-Est (-327), Sud-Est (-61) şi Sud-Vest Oltenia (-36)", se precizează în comunicatul INS. În trimestrul al treilea, au fost date în folosinţă 11.640 locuinţe, în creştere cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut. În mediul urban au fost livrate 5.799 de locuinţe (plus 127), numărul acestora fiind depăşit de cel din mediul rural, unde au fost date în folosinţă 5.841 de locuinţe (plus 540).
Protestul banderolelor albe la BRD
Conflictul colectiv de muncă de la BRD-Groupe Societe Generale va continua, întrucat conducerea băncii nu a luat nicio măsură în urma acţiunilor de pichetare de la începutul lunii noiembrie, angajaţii urmand să poarte baderole albe pană la sfarşitul anului, a anunţat vineri, Sindicatul Impact. Potrivit sursei citate, nici după pichetarea sediului central al BRD-Groupe Societe Generale, din zilele 9 şi 10 noiembrie, conducerea băncii nu a manifestat deschidere pentru a încerca stingerea conflictului de muncă şi a avut aceeaşi atitudine dură şi inflexibilă, refuzand toate cele şase revendicări ale salariaţilor. În acest context, Sindicatul Impact va declanşa un protest constand în purtarea unor banderole albe, fără întreruperea lucrului. Revendicările angajaţilor băncii vizează informarea şi consultarea salariaţilor în legătură cu proiectele de restructurare, reorganizare, optimizare cu impact asupra locurilor de muncă, majorarea salariilor de bază cu 100 de lei brut pentru toţi salariaţii cu minim trei ani vechime în bancă la data de 30 iunie, păstrarea primei de participare a salariaţilor la profit (patronatul a propus eliminarea acestui drept în schimbul suplimentării primei de ziua băncii, suplimentare condiţionată de atingerea unui obiectiv nefezabil din punctul nostru de vedere, respectiv păstrarea numărului de clienţi activi), acordarea unei prime de 700 de lei net pentru procurarea de ţinute conform cerinţelor băncii, reintroducerea în contractul colectiv de muncă a unui program de pensionare anticipată şi protecţia liderilor cu încă un an de la terminarea mandatului, prevedere pe care patronatul nu mai vrea să o păstreze în contractul colectiv de muncă.
Iată ce s-a întamplat cu banii economisiţi din TVA
Romanii au cumpărat tot alimente cu cea mai mare parte a banilor rezultaţi din reducerea TVA la alimente, restul sumelor fiind direcţionate către produse nealimentare, alte cheltuieli sau economisire, potrivit companiei de cercetare a pieţei GfK. "Din suma totală pe care romanii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum. Mai exact: mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice; 17 procente au mers către zona produselor ne-alimentare - produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei; restul sumei a rămas în buzunarul romanilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire", arată compania, într-un comunicat. Comportamentul de cumpărare s-a modificat faţă de momentul prim al impactului scăderii preţurilor. Astfel, în iunie -iulie, deşi tot aproximativ 70% din suma totală revenea în FMCG, proporţia dintre produsele alimentare şi cele ne-alimentare a fost aproximativ egală. "Studiul GfK remarcă, în special pentru produsele de îngrijirea personală, tendinţa de a cumpăra produse dintr-un segment de preţ superior. Între timp, acest fenomen s-a diminuat, banii revenind în cea mai mare parte către bunurile alimentare", mai notează compania.
Înmatriculările Dacia în Marea Britanie au crescut cu 41%
Înmatriculările Dacia în Marea Britanie au crescut cu 41% în noiembrie, la 2.438 de autoturisme noi, în timp ce avansul din primele 11 luni ale anului a fost de 8,35%, la 24.225 de unităţi, potrivit datelor publicate de Asociaţia britanică a producătorilor şi dealerilor auto. Cota de piaţă a mărcii Dacia pe piaţa britanică a avansat uşor în primele 11 luni, de la 0,97% în urmă cu un an la 0,99%. În noiembrie, Dacia a consemnat o cotă de piaţă de 1,36%, faţă de 1% în aceeaşi perioadă a anului 2014. În noiembrie, la nivelul pieţei britanice au fost înmatriculate 178.876 autoturisme noi, în creştere cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce în primele 11 luni înregistrările au urcat cu 6,2%, la 2.453.426 de autoturisme. În primele 11 luni, între marii producători auto, înmatriculările Jeep au crescut de aproape trei ori, la 10.035 autoturisme, iar cele ale Mercedes Benz cu 16,7%, la 136.362 unităţi, în timp ce vanzările Volkswagen au urcat cu 4,52%, la 209.369 unităţi. Afectate de scandalul emisiilor, înmatriculările VW au scăzut în noiembrie cu 20%, la 12.958 unităţi. În cazul mărcii Renault, înmatriculările au avansat în primele 11 luni cu 13,8%, la 69.615 de autoturisme. În noiembrie, Renault a înregistrat o creştere de 2,8% a înregistrărilor, la 5.844 unităţi. Cele mai mari pieţe ale Dacia sunt Franţa şi Germania.
Mişcare interesantă pe piaţa bancară
UBS Group vrea să răscumpere obligaţiuni în valoare de circa 16 miliarde de franci elveţieni, înainte de data de 15 decembrie, cu o zi înainte ca Rezerva Federală (Fed) a Statelor Unite să înceapă, conform aşteptărilor analiştilor, să crească dobanzile, relatează Bloomberg. Banca elveţiană va bugeta cheltuielile legate de răscumpărare în trimestrul al patrulea, dar nu anticipează ca operaţiunea să aibă un efect material asupra raportului Tier 1 (între capital şi activele ponderate în funcţie de risc), care arată soliditatea financiară. Propunerea făcută publică vineri include 17 tipuri de obligaţiuni senior, subordonate şi acoperite, majoritatea în dolari, lire şi euro. Pentru majoritatea acestor obligaţiuni UBS propune să plătească o primă. Steve Hussey, analist la AllianceBernstein Holding în Londra, consideră că nu este clar dacă oferta este o afacere bună pentru investitori. “Tranzacţia corespunde strategiei de optimizare a costurilor legate de dobanzi, în paralel cu menţinerea nivelului ridicat de lichidităţi, finanţare şi capital”, se arată într-un comunicat al băncii elveţiene. Elveţia a anunţat în octombrie noi reguli care impun băncilor să deţină un capital mai mare.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
