Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Hidroelectrica a caştigat un procesul exporturilor

Ziarul de Vrancea
2 dec 2015 978 vizualizări
ANRE a sancţionat producătorul fiindcă a vandut electricitate în afara ţării

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis contestaţia Hidroelectrica la decizia prin care Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a sancţionat compania pentru export de electricitate, a anunţat miercuri compania. Instanţa a admis contestaţia Hidroelectrica împotriva unui proces verbal al ANRE, prin care se reţine în sarcina producătorului de energie exportul de electricitate în Ungaria între decembrie 2014 şi februarie 2015. "Mai exact se reţine că Hidroelectrica a vandut energie pe o platformă centralizată, transparentă şi competitivă din Ungaria, administrată de Tradition Financial Services Ltd., lider mondial în domeniul brokerajului de produse energetice, deşi avea obligaţia să vandă toată cantitatea de energie produsă pe platforma OPCOM din Romania", arată Hidroelectrica într-un comunicat. Potrivit Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, interpretarea ANRE încalcă principiul liberei circulaţii a bunurilor în interiorul UE, o directivă europeană privind piaţa internă de energie, Legea Energiei, ordonanţa de urgenţă privind organizarea ANRE şi licenţa de furnizare acordată Hidroelectrica. "Hotărarea instanţei de judacată are o valoare istorică. La momentul rămanerii definitive a sentinţei, oricare producător, fie că se cheamă Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Oltenia, va putea să încheie direct contracte de export de energie pe oricare dintre pieţele statelor membre ale Uniunii. În 2012 am decuplat băieţii deştepţi de la energia ieftină produsă de Hidroelectrica. După un tun de 1 miliard de euro dat companiei, băieţii deştepţi s-au reinventat cu ajutorul unor funcţionari din ANRE, care, printr-o interpretare restrictivă şi antieuropeană a legislaţiei, le-au creat traderilor de energie un monopol: exportul de energie", a declarat Remus Borza, reprezentantul Euro Insol. Potrivit acestuia, anul trecut Romania a înregistrat un record al exportului de energie, 8,7 milioane MWh, iar anul acesta se va ajunge la 10 milioane MWh. "Niciun megawatt nu a fost exportat de Nuclearelectrica sau Oltenia. Hidroelectrica a exportat 15 MWh, a fost amendată de ANRE şi avertizată cu retragerea licenţei de furnizare. Prin această interdicţie, companiile statului au fost văduvite în ultimii doi ani de cateva zeci de milioane de euro care au intrat în buzunarele aceloraşi băieţi deştepţi prin ale căror firme se derulează tot exportul de energie al Romaniei. Oare funcţionarii de azi care favorizează, chiar şi involuntar, printr-o asemenea interpretare a legii, traderii de energie, nu sunt aceiaşi care, în mod voluntar, în perioada ianuarie 2006-iunie 2012, nu au verificat şi nu au luat măsuri pentru aplicarea Ordinelor Preşedintelui ANRE 408/2006 şi 445/2009 care obligau toţi producătorii de energie, inclusiv Hidroelectrica, să oferteze întreaga cantitate de energie pe OPCOM?", întreabă Borza. Acesta subliniază că Hidroelectrica, timp de 6 ani, nu a vandut un megawatt pe bursă pentru că toată producţia era contractată de "băieţii deştepţi" la preţuri care nu acopereau costurile de producţie.

UE cere Romaniei să adopte noile reguli de garantare a depozitelor bancare

Uniunea Europeană a declanşat proceduri de infringement împotriva a 14 state membre, între care şi Romania, pentru că nu au modificat legislaţia naţională astfel încat să includă noile reguli comunitare referitoare la sistemele de garantare a depozitelor bancare, relatează Bloomberg. Romania, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Slovenia şi Suedia nu au aprobat unele sau toate reglementările necesare pană la termenul de 30 noiembrie, potrivit datelor Comisiei Europene. Comisia Europeană a trimis scrisori unor 18 state membre pentru a le informa în legătură cu procedura de infringement, dar patru dintre acestea şi-au actualizat între timp legislaţia. Comisarul pentru servicii financiare Jonathan Hill a declarat pe 30 noiembrie că statele care nu adoptă regulile referitoare la garantarea depozitelor bancare vor risca măsuri disciplinare. Toate cele 28 de state membre trebuie să îşi ajusteze legislaţia naţională pentru a reflecta standardele UE pentru protejarea depozitelor bancare şi a asigura un nivel de protecţie de bază. Reglementările referitoare la garantarea depozitelor au un rol major în eforturile de întărire a zonei euro şi de finalizare a uniunii bancare. Comisia Europeană a prezentat în noiembrie planurile de creare a unui sistem comun de garantare a depozitelor în zona euro, încurajand în acelaşi timp toate cele 28 de state membre să adopte reglementările deja aprobate. "Trebuie să slăbim legătura între bănci şi state şi să punem în practică reglementările convenite, astfel încat contribuabilii să nu mai fie primii susţinători ai băncilor cu probleme", a afirmat vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis la prezentarea planurilor de garantare a depozitelor bancare. Comisia cere totodată statelor membre să adopte noile reglementări privind salvarea băncilor. Nouă din cele 28 de state membre, inclusiv Romania, nu au adoptat toate legile necesare pentru respectarea Directivei referitoare la Redresarea şi Rezoluţia Băncilor. Statele respective sunt Romania, Belgia, Cehia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovenia şi Suedia, iar cinci dintre ele riscă procese la Curtea Europeană de Justiţie. Olanda urmă să fie judecată, dar între timp a adoptat legile necesare. Potrivit Comisiei, statele membre au accelerat eforturile în domeniul regulilor referitoare la dizolvarea băncilor şi garantarea depozitelor, iar unele dintre ele aproape au finalizat schimbările necesare.

Yahoo îşi vinde divizia de internet?

Board-ul Yahoo va discuta posibilitatea vanzării diviziei de Internet, în cadrul unor discuţii ample despre viitorul companiei şi al directorului general Marissa Mayer, care vor avea loc în această săptămană, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Reuters. Wall Street Journal a relatat marţi seara despre o posibilă vanzare a diviziei de Internet a Yahoo. Persoane apropiate situaţiei au declarat publicaţiei că board-ul va mai discuta, în timpul întalnirilor care vor avea loc de miercuri pană vineri, dacă să continue planul de separare a unei participaţii în valoare de peste 30 de miliarde de dolari la Alibaba Holding Group. Compania ar putea pune în practică ambele opţiuni, potrivit WSJ. Potrivit analiştilor, principala divizie a Yahoo, care include servicii populare ca Yahoo Mail şi site-urile de ştiri şi sport, ar putea atrage interesul unor fonduri de investiţii, companii de media şi telecomunicaţii sau firme precum Softbank Group. Reprezentanţii Yahoo au refuzat să comenteze. Mayer, care a venit la Yahoo după o lungă perioadă la conducerea Google, este supusă unor presiuni tot mai mari legate de performanţele companiei. Venirea lui Mayer la Yahoo a alimentat aşteptările de redresare rapidă a Yahoo, care nu a reuşit să crească veniturile din publicitate pentru a concura cu liderii de piaţă Google şi Facebook. Speranţele unei redresări rapide nu s-au concretizat, după ce un plan de atragere a publicităţii prin serviciile mobile, video şi media socială, strategie introdusă de Mayer în 2014 sub numele Mavens, nu a reuşit să crească veniturile Yahoo. În acelaşi timp, publicitatea prin serviciile de căutare pe PC-uri a continuat să scadă. Totodată, preluarea site-ului Tumblr în 2013, pentru 1,1 miliarde de dolari, este criticată de acţionari, care susţin că Mayer a dat prea mulţi bani pentru un produs neprofitabil. Preluarea a crescut baza de utilizatori a Yahoo cu circa 1 miliard de dolari, dar nu a adus şi publicitate. În septembrie, planurile Yahoo de separare a participaţiei la Alibaba a intrat într-un impas, după ce fiscul american (IRS) a refuzat cererea companiei ca tranzacţia să fie scutită de taxe. Yahoo a anunţat că va continua separarea în pofida anunţului IRS, dar nu a făcut încă acest lucru

Auchan Romania are un nou director general

Retailerul francez Auchan a numit un nou director general pentru operaţiunile din Romania, Ionuţ Ardeleanu, de 34 ani, care şi-a început cariera în cadrul Auchan Romania în 2006, în postul de manager de raion. Grupul Auchan a anunţat, la finele lunii octombrie, o nouă organizare a la nivel internaţional. În acest context a fost anunţată crearea Auchan Retail, companie ce regrupează toate meseriile de comerţ alimentar - hipermarketuri, supermarketuri, proximitate, drive şi e-commerce. "În cadrul noii organizări internaţionale şi locale şi continuand ambiţia de a fi o companie romanească, discount şi agilă, rentabilă, modernă şi responsabilă, François Remy, noul preşedinte Auchan Retail Romania anunţă numirea lui Ionuţ Ardeleanu, 34 ani, în funcţia de director general Auchan Romania", se arată îîntr-un comunicat al retailerului. În noua organizare Auchan Retail Romania, comitetul de direcţiune va fi condus de Ionuţ Ardeleanu, director general, sub coordonarea lui François Remy, preşedinte neexecutiv Auchan Romania şi preşedinte executiv Auchan Luxemburg şi va fi alcătuit din directorii regionali şi cei şase directori de servicii suport : Produs, Inovaţie, Performanţă, Eficienţă, Resurse Umane şi Finanţe. Postul de director general al Auchan Romania a fost ocupat din mai 2014 de Frédéric Bellon (45 ani), care l-a înlocuit la momentul respectiv pe Patrick Espasa, devenit preşedinte Auchan pentru Italia şi Romania. Bellon şi Espasa vor face parte din conducerea Auchan Retail Franţa. Ardeleanu şi-a început cariera la Auchan în 2006 ca manager de raion, la magazinul Auchan Titan, ajungand apoi şef de piaţă şi ulterior director de magazin şi director regional. În 2008, este numit director de magazin la Timişoara, iar în 2011, în calitate de director pregăteşte şi deschide hipermarketul Auchan Craiova în conceptul fashion discount. Ulterior, în 2012 este numit director de ofertă în cadrul departamentului Marketing. În 2013 este numit director regional pe regiunea Sud, nou creată în organizarea Auchan, şi avand în responsabilitate atat integrarea şi transformarea magazinelor ex-Real din această regiune cat şi consolidarea şi dezvoltarea comerţului Auchan pe perimetrul său - 12 magazine cu 4.000 de angajaţi. Auchan Romania a deschis primul hipermarket în noiembrie 2006, în Bucureşti. În prezent are în portofoliu 33 de hipermarketuri, cu 280.000 metri pătraţi suprafaţa netă de vanzare - al doilea comerciant din ţară, cu circa 11.000 de angajaţi - al patrulea angajator privat din Romania şi cu o cifră de afaceri cu taxe de peste un miliard de euro în 2014. Investiţiile retailerului pe piaţa locală se ridică pană în prezent la 520 de milioane de euro.

Inflaţia din zona euro a stagnat în mod surprinzător

Inflaţia din zona euro a stagnat în noiembrie la nivelul de 0,1%, luand prin surprindere analiştii care se aşteptau la 0,2%, evoluţie care justifică intenţia preşedintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, de a intensifica măsurile de stimulare, relatează Bloomberg. Datele referitoare la inflaţie se adaugă celor privind activităţile din industria prelucrătoare şi şomaj, care arată că situaţia economică a zonei euro se îmbunătăţeşte dar rămane încă delicată. Pe fondul încetinirii creşterii pe pieţele emergente, care afectează redresarea din zona euro, şi cu inflaţia aflată cu mult sub ţinta BCE de aproape 2%, Draghi a promis că va lua noi măsuri, precum reducerea dobanzilor şi extinderea achiziţiilor de obligaţiuni, la şedinţa de politică monetară de joi. "Indiferent de date, BCE nu-şi poate permite să dezamăgească joi. Au fost create condiţiile pentru ca Draghi să acţioneze", a declarat Marco Valli, economist şef pentru zona euro la UniCredit, în Milano. Euro s-a depreciat cu peste un sfert de cent în urma datelor referitoare la inflaţie publicate de Eurostat, fiind tranzacţionat la 1,0593 dolari pe unitate. ABN Amro Bank, Barclays şi Merrill Lynch anticipează că euro va coborî anul viitor sub paritatea cu dolarul, pentru prima oară după decembrie 2002.

Rezervele valutare au urcat pană la 32,1 miliarde euro

Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei au crescut în noiembrie cu 455 milioane euro, la 32,1 miliarde euro, după ce au intrat 775 milioane euro din modificarea rezerevelor minime obligatorii în valută, alimentarea conturilor Finanţelor şi a contului Comisiei Europene, cu 235 milioane euro. La finele lunii octombrie, rezervele valutare însumau circa 31,65 miliarde euro. Totodată, au avut loc ieşiri de 320 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele, se arată într-un comunicat al BNR. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,35 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) erau de aproape 35,46 miliarde euro la finele lunii noiembrie, faţă de circa 35,13 miliarde euro la 31 octombrie. Plăţile scadente în decembrie în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 139 milioane euro.

Gură de oxigen pentru Volkswagen: credit de 20 miliarde de euro!

Volkswagen a încheiat un acord cu băncile referitor la termenii unui împrumut punte în valoare de 20 de miliarde de dolari, pentru finanţarea costurilor scandalului emisiilor, au declarat trei persoane apropiate situaţiei, citate de Reuters. Cel mai mare producător auto din Europa trebuie să îşi consolideze finanţele, întrucat riscă plata a miliarde de euro sub formă de amenzi şi costuri legate de procese şi rechemarea în service a circa 11 milioane de vehicule diesel, pentru înlocuirea softurilor ilegale care reduc nivelul emisiilor în timpul testelor de poluare. Un număr de 13 bănci oferă fiecare 1,5-2,5 miliarde de euro pentru finanţarea Volkswagen, respectiv un total de 29 de miliarde de euro, au spus două persoane. Una din surse a spus că nivelul de participare la finanţarea VW va fi alocat băncilor vineri. O altă persoană a arătat că procedura va avea loc în zilele următoare. Un purtător de cuvant al Volkswagen a refuzat să comenteze. Volkswagen a alocat 6,7 miliarde de euro pentru costurile iniţiale ale scandalului emisiilor şi a anunţat că anticipează cheltuieli suplimentare de cel puţin 2 miliarde de euro legate de falsificarea certificărilor pentru emisiile de dioxid de carbon.


























































În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.