MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cea mai mare chirie solicitată în Romania: 27.000 de euro
Cea mai mare chirie solicitată în Romania pentru o vilă este de 27.000 de euro, clădirea situată în zona Aviatorilor din Capitală avand o suprafaţă utilă de 1.470 de metri pătraţi, dispusă pe şapte niveluri. La subsol şi demisol, vila dispune de parcare subterană. Imobilul a fost construit în perioada interbelică, dar a fost renovat, consolidat şi modernizat în anul 2013, conform imobiliare.ro. În zona Piaţa Romană, o vilă-monument istoric poate fi închiriată cu 25.000 de euro pe lună. Imobilul are 29 de camere, o suprafaţă utilă de 1.125 de metri pătraţi şi un teren de 1.000 de metri pătraţi. Construită în anul 1865, proprietatea a fost complet renovată şi consolidată în anul 2009. Tot în Bucureşti, în zona Dorobanţi, o construcţie din anul 1939, cu o suprafaţă utilă de 1.200 de metri pătraţi (plus teren de 1.260 de metri pătraţi), are un preţ solicitat de 20.000 de euro pe lună. Proprietatea este formată din două vile în oglindă lipite, ce pot fi închiriate şi separat, la preţul de 12.000 de euro pe lună fiecare. Imobilul a fost consolidat şi renovat în anul 2008, păstrandu-se elementele decorative originale. În zona centrală a Clujului, o vilă veche are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Casa este dispusă pe trei niveluri (demisol, parter şi mansardă), are nouă camere şi o suprafaţă utilă de 420 de metri pătraţi. Terenul are 800 de metri pătraţi, din care circa 600 de metri pătraţi liberi. Aceeaşi sumă este solicitată şi de proprietarul unei vile finalizate în anul 2002, din zona Calea Turzii. Structurată pe subsol, parter, etaj şi mansardă, construcţia are 13 camere şi o suprafaţă de 550 de metri pătraţi utili. În zona Cazino din Constanţa, o vilă în stil baroc, construită în anul 1913, este listată pe site-ul citat la un preţ de 5.000 de euro pe lună. Amplasată pe un teren de 550 de metri pătraţi, clădirea are 800 de metri pătraţi utili şi este compartimentată în 23 de camere. Imobilul a fost renovat integral în anul 2000. O vilă interbelică situată în zona centrală a Constanţei poate fi închiriată cu 3.600 de euro pe lună. Clădirea este renovată, are 11 camere şi circa 590 de metri pătraţi utili, plus teren de 215 metri pătraţi. În Copou (Iaşi), o vilă cu 13 camere are un preţ cerut de 5.000 de euro pe lună. Dispusă pe parter, două etaje şi mansardă, casa are o suprafaţă utilă de 390 de metri pătraţi şi teren de circa 400 de metri pătraţi. Cea mai scumpă vilă disponibilă spre închiriere în Timişoara are un preţ de 3.000 de euro, aceasta fiind situată în zona Take Ionescu. Finalizată în anul 2002, construcţia este structurată pe demisol, parter şi etaj şi este compartimentată în opt camere (plus dependinţe), din care cinci dormitoare. Casa are o suprafaţă utilă de 340 de metri pătraţi, plus teren de 595 de metri pătraţi.
Desfiinţarea Rasdaq a adus acţionarilor 123 de milioane de lei
Desfiinţarea Rasdaq a condus la delistarea a 562 de firme, acţionarii care au depus cereri de retragere primind pentru răscumpărarea titlurilor 123,1 milioane de lei, în timp ce 311 societăţi au ales transferul pe altă piaţă, a anunţat, ieri, ASF, la o lună de la ultima tranzacţie pe Rasdaq. Închiderea pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a fost decisă în toamna anului 2014, ultima zi de funcţionare fiind 27 octombrie 2015, la încheierea termenului de un an de la intrarea în vigoare a legii. "Ca urmare a hotărarilor Adunărilor Generale Extraordinare ale Acţionarilor societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionau pe piaţa Rasdaq/piaţa valorilor mobiliare necotate, un număr de 311 societăţi s-au transferat pe piaţa reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare", se arată într-un comunicat al ASF. Doar cinci societăţi au trecut pe piaţa reglementată administrată de BVB, acestea fiind Albalact (ALBZ) - capitalizare bursieră 200,38 milioane lei, IAR Braşov (IARV)- capitalizare bursieră 132,15 milioane lei, Prebet Aiud (PREB)- capitalizare bursieră 10,25 milioane lei, Mecanica Fină Bucureşti (MECE) - capitalizare bursieră 25,94 milioane lei şi Romcab Tg. Mureş (MCAB) - capitalizare bursieră 89,16 milioane lei. Pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de BVB s-au transferat 271 de societăţi, cu o capitalizare bursieră de 4,34 miliarde lei, 36.781 de salariaţi şi 824.767 de acţionari. Alte 35 de companii de pe Rasdaq au ales mutarea pe sistemul alternativ de tranzacţionare administrat de Sibex, societăţile avand o capitalizare bursieră însumată de 258,27 milioane lei, 4.202 de salariaţi şi 52.261 de acţionari. La încheierea termenului de 12 luni de la intrarea în vigoare a prevederilor legii 151/2014 (de desfiinţare a Rasdaq), un număr de 562 emitenţi au fost retraşi de la tranzacţionare în baza prevederilor acestui act normativ. Pentru acţiunile pentru care au fost depuse cereri de retragere pană la momentul încetării de drept a activităţii Rasdaq, respectivele societăţi au plătit, conform informaţiilor transmise la ASF, 123,1 milioane lei pentru un număr de 4.419 acţionari. De la intrarea în vigoare a legii 151/2014 şi pană la data la care activitatea celor două pieţe a încetat de drept (27 octombrie 2015), ASF a supravegheat modul în care emitenţii au respectat procedura, încălcarea normelor fiind sancţionată, notează instituţia.
Gazoductul Nord Stream nu prea este pe placul europenilor
Un număr de 10 state din Uniunea Europeană, inclusiv Romania, consideră că planul Rusiei de extindere a gazoductului Nord Stream contravine intereselor UE şi riscă să destabilizeze şi mai mult Ucraina, potrivit unei scrisori trimise de guvernele ţărilor respective Comisiei Europene. Gazprom şi cinci companii europene, E.ON, BASF, OMV, ENGIE şi Royal Dutch Shell, au semnat în septembrie un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, la 110 miliarde meri cubi pe an, începand din 2019. Gazprom a anunţat miercuri că opreşte livrările de gaze către Ucraina, în timp ce autorităţile de la Kiev au replicat că pot găsi gaze mai ieftine în altă parte. Scrisoarea, trimisă joi şi semnată de Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania şi Slovacia, afirmă că proiectul trebuie analizat cu atenţie de autorităţile de reglementare şi cere dezbaterea problemei la summitul UE care va avea loc în decembrie, relatează Reuters. "Poziţia Comisiei Europene referitoare la proiectul Nord Stream II va influenţa în mod esenţial percepţia asupra politicii externe şi de securitate a UE, între principalii aliaţi şi partenerii tradiţionali", se arată în scrisoare. Liderii mondiali au cerut Moscovei şi Ankarei să evite escaladarea tensiunilor, după doborarea unui avion rusesc de către Turcia, membră a NATO. Relaţiile Rusiei cu Uniunea Europeană şi Ucraina au fost nesigure de la anexarea Crimeei de către statul rus, în luna martie a anului trecut. Extinderea Nord Stream pentru creşterea livrărilor de gaze direct către Germania ar putea avea consecinţe serioase pentru Ucraina şi statele UE. "Menţinerea rutei de transport al gazelor prin Ucraina este în interesul strategic al UE în ansamblul ei, nu doar din perspectiva securităţii energetice, dar şi pentru consolidarea stabilităţii în Europa de Est", se arată în scrisoare.
Se anunţă vremuri bune pentru constructori
În primele zece luni au fost eliberate 33.547 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 3,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai mari creşteri înregistrandu-se în regiunea Sud-Est, Nord-Est şi Sud-Muntenia, potrivit datelor INS. Astfel, creşterile au fost consemnate în regiunile Sud-Est (plus 566 autorizaţii), Nord-Est (plus 429), Sud-Muntenia (plus 283), Nord - Vest (plus 281), Vest (plus 85) şi Sud-Vest Oltenia (plus 17), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În schimb, s-au înregistrat scăderi în Centru (-218 autorizaţii) şi Bucureşti-Ilfov (-171). În octombrie, s-au eliberat 3.007 autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 62% sunt pentru zona rurală. Distribuţia în profil regional evidenţiază o scădere faţă de septembrie a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare, cele mai semnificative înregistrandu-se în: Nord-Est (-111 autorizaţii), Vest (-103), Sud-Muntenia (-84), Bucureşti-Ilfov (-72) şi Nord-Vest (-57). Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizaţii în regiunile Sud-Muntenia (-124 autorizaţii), Nord-Vest (-43), Nord-Est (-38), Vest şi Bucureşti-Ilfov (-28 fiecare), Sud-Vest Oltenia (-22) şi Centru (-15). În schimb, a fost consemnată o creştere în regiunea Sud-Est (plus 62 autorizaţii).
Francezii au devenit mai zgarciţi
Cheltuielile de consum din Franţa, a doua mare economie din zona euro, au scăzut în octombrie cu 0,7% faţă de septembrie, pentru prima oară după luna martie, declinul fiind înregistrat pentru toate tipurile de produse, de la automobile la îmbrăcăminte, relatează MarketWatch. Pe ansamblul anului, cheltuielile de consum au avansat cu 2,1%, potrivit datelor publicate vineri de institutul de statistică Insee. Declinul cheltuielilor de consum în octombrie amplifică îngrijorarea că redresarea economiei franceze este lentă. Cheltuielile efectuate de francezi pentru achiziţia de automobile au scăzut luna trecută cu 3,4%, iar cele pentru îmbrăcăminte cu 1%. PIB-ul Franţei a revenit la creştere în trimestrul al treilea, cu un avans de 0,3%, după stagnarea din trimestrul al doilea, dar numărul persoanelor fără loc de muncă a atins un nivel record în octombrie.
Toyota a rămas lider la vanzări şi în octombrie
Toyota Motor a devansat Volkswagen în octombrie pentru a patra lună consecutiv şi s-a menţinut pe poziţia de lider mondial în funcţie de vanzări, după ce livrările producătorului auto german au fost afectate de scandalul emisiilor, relatează Reuters. Grupul japonez a anunţat ieri că în perioada ianuarie-octombrie vanzările au totalizat 8,35 milioane de vehicule, fiind peste cele 8,26 milioane de unităţi înregistrate de Volkswagen în aceeaşi perioadă. Vanzările Toyota au scăzut în primele 10 luni ale anului cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce livrările Volkswagen s-au redus în aceeaşi perioadă cu 1,7%. La începutul lunii noiembrie, Volkswagen a anunţat că vanzările sub brand VW au scăzut cu 5,3% în octombrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce la jumătatea lui septembrie grupul a recunoscut că a manipulat testele de poluare pentru 11 milioane de automobile diesel la nivel global.
Rata şomajului, în scădere uşoară
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în octombrie cu 0,1 puncte procentuale faţă de septembrie şi a urcat cu 0,1 puncte comparativ cu octombrie anul trecut, iar numărul şomerilor a fost de 630.000 persoane, cu 4.000 mai puţin decat în luna precedentă, potrivit datelor INS. "Numărul şomerilor (în varstă de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 630 mii persoane, în scădere faţă de luna precedentă (634 mii persoane) şi în creştere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (618 mii persoane)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor, fiind de 7,6%, faţă de 5,7% în cazul persoanelor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru octombrie, cu 6,6% în cazul bărbaţilor şi 4,5% în cel al femeilor. Numărul şomerilor în varstă de 25-74 ani reprezintă 77,5% din numărul total al şomerilor estimat pentru octombrie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
