MOZAIC STIRI ECONOMICE: Îţi cauţi o slujbă? Fiscul caută să angajeze o persoană cu 5.000 de euro/lună!
Finanţele vor angaja, pe o perioadă de trei ani, un specialist care să se ocupe de implementarea sistemului de plăţi cu cardul ale impozitelor şi taxelor, care va fi plătită cu 5.000 de euro net pe lună, finanţarea pentru modernizarea infrastructurii Trezoreriei urmand să fie semnată în decembrie. "Platforma ghiseul.ro va fi integrată cu proiectul nostru de dezvoltare a infrastructurii Trezoreriei, este un proiect finanţat din fonduri europene, în decembrie semnăm contractul de finanţare. Va avea trei componente majore: prima va fi legată de centralizarea bazelor de date, a doua va fi internet banking pentru instituţii publice şi pentru operatorii economici cu care noi lucrăm, iar a treia componentă este legată de plata cu cardul, adică integrarea unor funcţionalităţi împreună cu cele de la ghiseul.ro şi crearea unei infrastructuri care să permită informarea cetăţenilor cu privire la toate obligaţiile de plată", a declarat joi Valentin Mavrodin, director general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Pubice, într-o conferinţă organizată de Visa şi Ziarul Financiar, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieţei cardurilor. El a arătat că ministerul va începe în ianuarie implementarea proiectului de plăţi cu cardul şi intenţionează să o finalizeze pană la sfarşitul anului viitor. Totodată, a precizat că Finanţele au profitat de posibilitatea, pe proiecte europene, de a angaja pe perioade determinate persoane calificate, care să fie plătite mult mai bine şi care să susţină implementarea unor proiecte. "Cred că am oferit un preţ destul de bun pe piaţă, să vedem cand o să finalizăm contractul, o să fie o chestiune extrem de transparentă. O să fie undeva la 5.000 euro net (pe lună - n.r.). Pe partea de business, de carduri va fi o persoană care va lucra trei ani în instituţia noastră cu contract de muncă pe perioadă determinată şi care va asigura tot know-how-ul pentru implementarea soluţiei respective", a mai spus Mavrodin. El a punctat că va fi o selecţie foarte transparentă, iar ministerul va solicita ca la interviu să fie prezenţi reprezentanţii tuturor entităţilor semnificative care pot aprecia calificarea candidaţilor. În ceea ce priveşte centalizarea bazelor de date, Finanţele lucrează la un proiect finalizat în proporţie de 98%, privind o infrastructură electronică de comunicaţii cu toate instituţiile publice din Romania. "Din punct de vedere al infrastructurii, din ianuarie va începe implementarea la scară largă a unui proiect pe care noi l-am finalizat în procent de 98%, pană la sfarşitul lunii decembrie o să-l implementăm integral, în care am creat o infrastructură de comunicaţii electronică cu toate instituţiile publice din Romania. Nu mai există situaţii în care o autoritate publică se poate plange că nu are cum să transmită anumite informaţii către o zonă centralizată. Infrastructura are la bază situaţii financiare, situaţii relevante pentru raportări şi managementul bugetar", a precizat directorul MFP.
Şoferii vor putea plăti amenzile auto oriunde
Şoferii îşi vor putea achita amenzile auto la orice bancă, trezorerie sau primărie, procesul verbal urmand să conţină pretipărite datele de plată, cu un cont unic la Finanţe, iar poliţistul va introduce procesul verbal în sistemul informatic, potrivit unui proiect de lege al Finanţelor. "Avem un proiect de lege în Parlament pentru plata amenzilor auto de către persoanele fizice, poate am putea grăbi puţin lucrurile. Procedura actuală ar putea fi înlocuită cu efectuarea plăţii oriunde, pentru că procesul verbal va conţine informaţiile de plată", a declarat joi Valentin Mavrodin, director general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor Pubice, într-o conferinţă organizată de Visa şi Ziarul Financiar, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieţei cardurilor. Proiectul ar putea fi implementat pană la sfarşitul anului viitor. El a precizat că amenzile vor putea fi plătite la orice bancă, trezorerie, primărie, respectiv oriunde există un sistem care permite o plată de către o autoritate locală. Plata se va efectua într-un cont unic, la Trezoreria Finanţelor Publice. Toate procesele verbale vor fi pretipărite cu o serie unică cu cifră de control, contul unic, iar poliţistul trebuie să completeze doar suma şi CNP-ul persoanei respective. "Procesul verbal va fi introdus în sistem de către poliţişti. Astfel, toate informaţiile se vor reconcilia imediat, nu vor mai fi situaţii în care te duci la primărie şi ţi se spune că nu ai plătit amenda, tu spui că ai plătit şi te pune să aduci dovada de plată", a menţionat Mavrodin. El a subliniat că termenul de 48 de ore, în care şoferii puteau achita amenda la jumătatea contravalorii, este înlocuit cu 15 zile.
Taxele şi impozitele achitate prin ghişeul.ro, ridicol de mici
Persoanele fizice şi persoanele fizice autorizate au plătit taxe şi impozite în valoare de 48 de milioane de lei în ultimii cinci ani prin intermediul platformei ghiseul.ro, o sumă "ridicol de mică", potrivit ministrului pentru Societatea Informaţională, Marius Raul Bostan. "Ghiseul.ro e singurul site care a mişcat în mod real interfaţa la nivel naţional. O platformă care a costat foarte puţin, cateva zeci de mii de euro. Acest site funcţionează şi are funcţionalităţi. În prezent, sunt acceptate plăţi cu cardul în 172 de primării, ceea ce e mare lucru. Am înţeles că în 2015 s-au dublat încasările prin ghiseul.ro. În ultimii cinci ani, romanii au plătit prin ghiseul.ro 48 de milioane de lei taxe şi impozite. E o sumă ridicolă, e o sumă mică", a declarat, joi, Bostan, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieţei cardurilor, organizată de Visa şi Ziarul Financiar. Bostan a declarat că ministerul pe care îl conduce va încerca să extindă platforma ghiseul.ro, astfel încat şi persoanele juridice să poată achita impozitele prin intermediul acestui site. "O să încercăm anul acesta să extindem platforma, să îl modificăm. Deja Ministerul de Finanţe are o fişă de proiect, printr-un program european. Sper ca să fie acceptată şi să semneze contractul pană la sfarşitul anului. Vrem să extindem platforma şi la persoanele juridice, ea funcţionand doar pentru persoane fizice şi persoane fizice autorizate. Această platformă o să o interconectăm cu cea a Ministerului de Finanţe şi o să fie un singur punct de contact, în care să fie toate alternativele. Cred că vom debloca lucrurile care nu au mers atat de bine în perioada care s-a scurs, fără să dau vina pe vechea moştenire", a completat Bostan. El a precizat că ministerul are un buget mic pentru 2016. "Am analizat bugetul ministerului. Deci, bugetul e mai mic decat al unei primării de comune bogate. (...) Ce pot eu să fac e în jur de 15 milioane de lei. Deşi pare mare, am fixat o prioritate, cyber crime, pentru că e nevoie urgent pentru ridicarea unor capabilităţi", a subliniat Bostan. Un proiect important pentru minister în 2016 îl reprezintă lupta împotriva atacurilor cibernetice, susţine ministrul.
Datoriile firmelor către stat sunt în scădere
Valoarea datoriilor firmelor către stat a urmat în primele nouă luni trendul ultimilor ani şi a scăzut, la 47,9 miliarde lei, cele mai mari creanţe la buget fiind înregistrate de o companie din grupul KMG International, în timp ce în Bucureşti-Ilfov sunt concentrate cele mai mari datorii. Numărul firmelor cu datorii la bugetul de stat a ajuns la 151.573 la finele lunii septembrie a anului în curs, la jumătate faţă de cele înregistrate în 2012, cand erau 321.111 companii, potrivit unei analize a agenţiei de credit risk management KeysFin, care ia în calcul datoriile restanţele la taxe şi impozite, asigurări de sănătate, şomaj şi pensii. În 2013, au fost consemnate 197.862 de firme datornice, iar anul trecut au fost raportate 161.915 firme cu creanţe la buget. La nivel de valoare, datoriile la bugetul de stat ale firmelor, pe primele trei trimestre, au scăzut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 71,7 miliarde de lei în 2010, la 54,59 miliarde lei în 2014 şi 47,93 miliarde lei în 2015. Cea mai mare pondere în structura datoriilor o au taxele neplătite la bugetul de stat, respectiv impozitele pe venit, accize şi TVA. Astfel, în 2010, firmele romaneşti aveau datorii neachitate către bugetul de stat de 42,44 de miliarde lei, în 2011 şi 2012 acestea crescuseră la 52,38 respectiv 51 miliarde lei, iar în 2014 au coborat la 31,95 miliarde lei. Statistica primelor trei trimeste din 2015 reflectă o datorie totală de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 6 miliarde lei faţă de perioada similară din anul trecut. Statisticile Ministerului de Finanţe arată că evoluţia datoriilor la bugetul de stat este în stransă legătură cu dinamica la nivel regional a mediului de afaceri, potrivit KeysFin. Cele mai mari datorii, în primele trei trimestre din 2015, erau înregistrate, astfel, de firmele din Bucureşti-Ilfov, de peste 7 miliarde de lei, urmate de cele din Prahova (1,24 miliarde lei), Hunedoara (827,3 milioane lei), Buzău (637,7 milioane lei) şi Constanţa (507,5 milioane lei). La polul opus se regăsesc judeţele Sălaj (10,8 milioane lei), Bistriţa Năsăud (11,9 milioane lei) şi Covasna (15,1 milioane lei), acolo unde şi activitatea economică este mai redusă.
Coreea de Sud amendează Volkswagen cu 12 milioane de dolari
Coreea de Sud a amendat Volkswagen cu o sumă record de 14,1 miliarde woni (12,3 milioane dolari) şi a impus producătorului auto german să recheme în service 125.522 de vehicule, devenind prima ţară, în afară de SUA, care penalizează grupul în scandalul emisiilor în baza propriilor teste de poluare. Ministerul Mediului din Coreea de Sud a cerut Volkswagen Korea să prezinte un plan de rechemări pană pe 6 ianuarie, după ce testele efectuate de autorităţi au arătat că softurile unora dintre vehiculele diesel ale grupului au manipulat testele de poluare, relatează Reuters. Amenda echivalentă cu 12,3 milioane de dolari este cea mai aspră aplicată vreodată de autorităţile coreene unui producător auto."Măsurile de astăzi sunt similare cu ceea ce fac în prezent multe alte ţări. Germania a ordonat o rechemare obligatorie, în timp ce Statele Unite au început procesul de stabilire a mărimii amenzii. Este cea mai mare amendă impusă vreodată în Coreea unui producător auto, iar faptul poate afecta cota de piaţă a automobilelor importate”, a declarat Esther Yim, analist la Samsung Securities.
Plăţile online pot reduce economia subterană de trei ori
Pieţele mature, cu un grad înalt de dezvoltare a plăţilor electronice, au o economie subterană între 8% şi 10%, în timp ce în Romania ajunge la 28% din PIB, cu aproape 30 miliarde euro, a declarat Cătălin Creţu, director regional Visa Europe pentru Romania, Croaţia şi Slovenia. "Economia subterană reprezintă una dintre principalele bariere pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile şi este susţinută de plăţile în numerar, plăţi care sunt total netransparente. Relaţia invers proporţională între gradul de dezvoltare a plăţilor electronice şi economia subterană este evidentă la nivel european. Pieţele mature, cu un grad înalt de dezvoltare a plăţilor electronice, au o economie subterană între 8%-10%. În Romania, o ţară care este încă marcată de economia subterană, 28% din PIB-ul ţării, respectiv aproape 30 miliarde de euro se duc în economia subterană", a afirmat Creţu joi, într-o conferinţă organizată de Visa şi Ziarul Fianciar, cu ocazia aniversării a 20 de ani a pieţei de carduri. Referitor la plata taxelor locale, el a arătat că, dacă s-ar ajunge la un grad de 30% din venituri colectate prin plăţi electronice, s-ar economisi cheltuieli de administrare de circa 23 milioane de lei, iar veniturile ar putea creşte pană la 750 milioane lei. Totodată, Creţu a menţionat importanţa implementării agendei digitale în perioada următoare, care va permite dezvoltarea comerţului electronic, acesta avand cea mai mare creştere pe segmentele de produse.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
