MOZAIC STIRI ECONOMICE: Deranjamentele la internet îi sacaie cel mai mult pe utilizatori
Aproximativ 70% din reclamaţiile primite anul trecut de furnizorii de internet se referă la deranjamente, durata medie de rezolvare a acestora fiind, în medie, de 25 de ore în cazul internetului fix şi de 21 de ore în cazul internetului mobil, se arată într-un raport al ANCOM. Potrivit datelor raportate de companii către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), la nivelul anului 2014 se observă, în general, o îmbunătăţire a duratei de soluţionare a peste 95% dintre cererile de furnizare a serviciului de acces la internet la punct fix. Termenul asumat de operatori pentru instalarea internetului la punct fix variază de la o zi pană la 90 de zile, valoarea medie fiind de 17 zile, iar termenul efectiv de instalare, în medie, de 8 zile. Pentru internet mobil, termenul asumat este semnificativ mai mic şi se observă că, în practică, durata de instalare pentru internet la punct mobil este, în majoritatea cazurilor, de o zi (intervalul minim de măsurare), unii dintre furnizori precizand că activarea serviciului se face în fapt într-un interval de timp de ordinul minutelor. Marea majoritate a reclamaţiilor primite de furnizori în 2014 se referă la deranjamente, acestea reprezentand aproximativ 70% din totalul reclamaţiilor, celelalte tipuri de reclamaţii, inclusiv cele referitoare la factură, fiind mult mai puţin numeroase, se arată în raport. În ceea ce priveşte remedierea deranjamentelor, din datele raportate de furnizori reiese că termenul asumat variază de la o oră pană la 72 de ore, cu o valoare medie constantă pe cele patru trimestre de 40 de ore pentru deranjamentele privind internetul la punct fix, şi de 30 de ore pentru deranjamentele privind internetul mobil. Durata efectivă de remediere a deranjamentelor este, în cele mai multe cazuri, mult mai mică decat valorile asumate de furnizori prin contractele încheiate cu utilizatorii finali, această durată fiind, în medie, de 25 de ore în cazul internetului fix şi de 21 de ore în cazul internetului mobil. În anul 2014, datele transmise de primii cinci furnizori de internet fix indică o tendinţă pozitivă, de reducere atat a numărului reclamaţiilor totale, cat şi a numărului reclamaţiilor referitoare la deranjamente. Frecvenţa reclamaţiilor referitoare la deranjamente este mult mai mică în cazul serviciului de internet mobil decat în cazul serviciului furnizat la punct fix. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte serviciul de internet mobil se poate observa o tendinţă negativă, de creştere a numărului total al reclamaţiilor privind corectitudinea facturii în anul 2014 faţă de valorile raportate pentru anul anterior. ANCOM a publicat miercuri Raportul privind calitatea serviciului de acces la internet pentru anul 2014, în care au fost analizaţi primii 100 de furnizori de servicii de acces la internet la punct fix (în funcţie de numărul de conexiuni), respectiv toţi cei patru furnizori de servicii de acces la internet la puncte mobile. În privinţa pieţei serviciilor de acces la internet la punct fix, raportul pune accent pe evoluţia parametrilor pentru primii cinci furnizori în funcţie de numărul de abonaţi, care deţin o cotă de piaţă cumulată de peste 91%, respectiv Digital Cable Systems, NextGen Communications, RCS&RDS, Telekom Romania Communications şi UPC Romania.
Registrul ajutoarelor de stat va fi funcţional din ianuarie
Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) va fi funcţional din ianuarie şi va cuprinde beneficiarii fondurilor europene şi de ajutoare de stat naţionale acordate de autorităţile romane, a anunţat miercuri Consiliul Concurenţei. Valoarea proiectului este de 7,6 milioane lei, din care 75% sunt fonduri europene. În ceea ce priveşte situaţia actuală, informaţiile referitoare la ajutoarele de stat / de minimis sunt raportate Consiliului Concurenţei, potrivit prevederilor comunitare, dar sunt limitate la un minimum de informaţii referitoare la ajutoarele plătite anual de furnizori şi nu există informaţii despre sumele acordate. În plus, ajutoarele plătite în anul anterior se raportează Consiliului Concurenţei cu 3-15 luni mai tarziu faţă de momentul plăţii. De asemenea, nu există informaţii privind obligaţiile de rambursare a ajutoarelor ilegale/utilizate abuziv sau neachitate de beneficiar. Realizarea registrului este o obligaţie impusă de Comisia Europeană pentru accesarea fondurilor comunitare pe exerciţiul financiar 2014-2020. Aplicăţia a fost realizată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi va fi operată de Consiliul Concurenţei. Registrul este o bază de date care va conţine toate ajutoarele de stat/de minimis acordate în Romania - indiferent de obiectiv, sursă de finanţare, natură furnizorului etc. Natura informaţiilor care vor fi încărcate în RegAS reprezintă măsurile de ajutor de stat implementate de toţi furnizorii de ajutor de stat, contractele/acordurile de finanţare încheiate de furnizor/administrator cu beneficiarii, actele de acordare a ajutoarelor, precum şi plăţîle, obligăţiile de rambursare şi rambursările efective de fonduri. Sistemul va permite totodată operarea de corecţii la toate nivelurile. Mai mult, sistemul utilizează mecanisme interne de verificare/validare a informaţiilor încărcate , iar erorile sunt semnalate şi identificate. "Comisia Europeană vrea să vădă că societăţile nu vor primi ajutoare de stat prea mari. Noi ne-am gandit să folosim acelaşi sistem şi la ajutoarele de stat", a afirmat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa de lansare a proiectului.
Un producător de medicamente vrea să devină dezvoltator imobiliar
Producătorul de medicamente Sintofarm (SINT) a convocat acţionarii aproape de finalul lunii decembrie pentru a decide asupra vanzării utilajelor, mărcilor şi altor active, fără clădiri, dar şi dacă societatea preia numele Imosint şi îşi schimbă domeniul de activitate în dezvoltare imobiliară. Astfel, acţionarii trebuie să decidă în privinţa vanzării "întregului fond de comerţ al societăţii aferent activităţii de producţie (toate elementele corporale şi necorporale în legătură cu activitatea de producţie inclusiv mărcile Sintofarm) cu excepţia imobilelor", se arată în convocatorul transmis de societate Bursei de Valori Bucureşti. Adunarea acţionarilor va avea loc pe 21 decembrie. Sintofarm deţine o fabrică în Bucureşti, situată langă Gara Obor. De asemenea, acţionarii vor decide asupra schimbării denumirii din Sintofarm SA în Imosint SA, dar şi referitor la schimbarea domeniului principal de activitate în "Dezvoltare (promovare) imobiliară" şi radierea vechiului domeniu de activitate - "Fabricarea produselor farmaceutice". Compania a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri netă de 6,17 milioane de lei, în scădere cu 13% de la 7,08 milioane de lei în anul 2013, în timp ce proftul net a coborat la mai puţin de jumătate, de la 1 milion de lei în 2013 la 470.000 de lei în 2014. În primele nouă luni ale acestui an, cifra de afaceri netă s-a situat la 4,72 milioane de lei, foarte apropiată de cea înregistrată în acelaşi interval al anului anterior, de 4,66 milioane de lei. Profitul brut a fost raportat la 493.825 lei, în scădere cu 9% faţă de 542.347 lei în intervalul similar al anului trecut. Acţionarii Sintofarm sunt, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul BVB, Generalcom - 27,99%, Interfinance Capital Investment (Gibraltar) - 26,27%, Iberestate International - 15,37% şi SIF Muntenia (SIF4) - 13%, în timp ce restul participaţiilor se află în posesia altor investitori.
Piaţa de birouri se mişcă puternic în provincie
Piaţa de birori din marile oraşe din ţară, cu excepţia Bucureştiului, a crescut în primele nouă luni cu 46% faţă de intervalul similar al anului anterior, la 37.417 metri pătraţi închiriaţi, cele mai mari suprafeţe tranzacţionate fiind în Iaşi şi Tmişoara, potrivit unui studiu al Esop Consulting. Suprafaţa închiriată în primele nouă luni în aceste oraşe a depăşit uşor totalul consemnat la nivelul întregului an 2014, cand închirierile au însumat 37.377 metri pătraţi. În ianuarie-septembrie anul trecut, piaţa s-a situat la 25.475 metri pătraţi. În topul marilor pieţe de birouri, cu excepţia Capitalei, pe primul loc în primele trei trimestre din 2015 se află oraşul Iaşi, cu un total de 14.603 metri pătraţi, pe locul doi Timişoara, cu 11.658 metri pătraţi, şi pe locul trei Cluj-Napoca, cu 4.200 metri pătraţi. Top trei este completat de Braşov - cu 3.800 metri pătraţi, Oradea - 1.756 metri pătraţi şi Bacău - 1.400 metri pătraţi. Ordinea clasamentului se schimbă periodic în top trei, fiind strans legată de livrările de spaţii noi în marile oraşe din anul respectiv, se arată în studiul realizat de firma de consultanţă imobiliară. Anul trecut, în perioada analizată, pe primul loc s-a aflat oraşul Cluj-Napoca, unde s-a tranzacţionat o suprafaţă totală de birouri de 14.990 metri pătraţi, în timp ce în oraşul Iaşi au fost încheiate tranzacţii de doar 4.100 metri pătraţi. "După dezvoltarea accelerată din ultimii ani a pieţei de birouri din Bucureşti, estimăm că va urma, în următorii 3-4 ani, o dezvoltare accelerată a principalelor trei centre universitare din ţară: Iaşi, Timişoara, Cluj - Napoca, deoarece cererea de forţa de muncă cu studii superioare este în crestere iar piaţa muncii din Bucureşti a devenit destul de competitivă astfel încat firmele de IT&C, BPO, Share Services şi firmele care dezvoltă centre de cercetare - dezvoltare să caute soluţii pentru a susţine rezultatele bune obţinute pană acum în Romania şi apetitul de creştere a prezenţei în ţara noastră", a declarat Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting l CORFAC International. Printre companiile care au închiriat birouri în afara Bucureştiului în acest an, în clădiri de clasă A, se numără Xerox (în Iaşi), Accenture Services (în Iaşi, dar şi în Timişoara), Hella (în Timişoara), Amazon (în Iaşi), Bitdefender (Iaşi), Unicredit (Iaşi) şi Ness (Timişoara). Printre clădirile de birouri care au atras atenţia chiriaşilor au fost Palas şi Unites Business Center 3 din Iaşi, City Business Center şi UPC Open Ville din Timişoara, The Office din Cluj-Napoca.
Nokia face ultimele aranjamente pentru preluarea Alcatel-Lucent
Producătorul finlandez de echipamente wireless Nokia a lansat procedura unui schimb de acţiuni pentru preluarea Alcatel-Lucent, adresată acţionarilor companiei de la Paris şi New York, mizand că achiziţia în valoare de 15,6 miliarde de euro îi va permite să concureze mai eficient pe piaţa globală. Tentativa Nokia de a crea un producător major de echipamente destinate companiilor de telecomunicaţii şi furnizorilor de servicii de Internet are loc pe fondul concurenţei provenite din partea unor noi producători, precum grupul chinez Huawei Technologies, relatează MarketWatch. Un alt producător important de echipamente pentru telecomunicaţii, compania suedeză Ericsson, a anunţat în această lună că lucrează la formarea unei alianţe cu Cisco Systems. Directorul general al Nokia, Rajeev Suri, a declarat într-un interviu că alianţa dintre Ericsson şi Cisco este un semn că oferta de fuziune cu Alcatel-Lucent este o decizie corectă. "Anunţul este o validare a strategiei noastre", a spus Suri. Ca şi Ericsson, Nokia trebuie să îşi diversifice sursele de venituri dincolo de clienţii de bază, reprezentaţi în mare parte de operatori de telecomunicaţii, către companii mari din afara sectorului respectiv, precum companii aeriene, petroliere şi auto, dar şi poliţie şi servicii de urgenţă.
Construcţia unei hidrocentrale, stopată în instanţă
Caraş-Severin pentru construirea a patru microhidrocentrale în Munţii Țarcu au fost anulate de Curtea de Apel Timişoara, decizia fiind definitivă. Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Federaţia Coaliţia Natura 2000 Romania, prin decizia instanţei Munţii Țarcu "au fost salvaţi de la distrugere". Federaţia Coaliţia Natura 2000 Romania a dat în judecată Ministerul Mediului după ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin a emis, în 2014, acorduri de mediu pentru construirea unor microhidrocentrale pe raurile Bistra Mărului, Șucu şi Olteana, rauri care fac parte din situl Natura 2000 Munţii Ţarcu. "Federaţia a obţinut sentinţă definitivă şi irevocabilă în procesul intentat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor cu privire la anularea acordurilor de mediu pentru proiectele energetice de pe raurile şucu-Olteana şi Bistra Mărului, din situl Natura 2000 Munţii ţarcu. Această sentinţă împiedică ridicarea microhidrocentralelor propuse de SC Alset Energy SRL şi avizate inadecvat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin. Astfel, situl Natura 2000 Muntii Țarcu - arie naturală protejată la nivel european - a fost salvat de la distrugerea ihtiofaunei şi a habitatelor limitrofe, distrugere generată de astfel de «proiecte verzi»", se arată în comunicat.
Cum pot atentatele de la Paris să afecteze economia
Atentatele de la Paris vor avea o serie de urmări, de la creşterea cheltuielilor pentru apărare la o implicare occidentală sporită în Orientul Mijlociu, dar consecinţa cea mai vizibilă va fi închiderea graniţelor europene şi îngrădirea circulaţiei libere a forţei de muncă,cu impact asupra economiei. Neoficial, statele europene au luat deja măsuri de închidere temporară a graiţelor şi nu va trece mult pană cand autorităţile vor lua decizii oficiale în acest sens. Problema este că oprirea circulaţiei libere a oamenilor va avea un impact economic uriaş. Pieţele muncii vor deveni mai puţin mobile, companiile dependenţe de forţa de muncă ieftină vor avea de suferit, iar succesul euro va deveni mai dificil, se arată într-o analiză realizată de jurnalistul financiar Matthew Lynn pentru MarketWatch. Nicio societate nu poate tolera asasinatele efectuate la întamplare pe străzile capitalei ţării şi niciun sistem politic nu va rezista dacă nu va asigura securitatea cetăţenilor. Nici guvernul francez şi nici restul statelor Uniunii Europene nu au avut ca prioritate securitatea, de la sfarşitul celui de-al doilea Război Mondial. În prezent, trebuie să se concentreze în primul rand pe siguranţă.
