MOZAIC STIRI ECONOMICE:Investiţii imobiliare record
Investiţiile imobiliare la nivel global au atins, la jumătatea anului 2015, niveluri record de 407 miliarde dolari, cu 14% mai mult decat în aceeaşi perioadă din 2014, ceea ce face din primul semestru al acestui an cel mai bun din 2007 pană în prezent, arată un studiu al unui grup internaţional de consultanţă imobiliară. Statele Unite, Marea Britanie şi Germania răman, de departe, cei mai mari investitori pe pieţele imobiliare globale, conform studiului realizat de CBRE Group. Tranzacţiile totale în cele trei ţări au fost, în primul semestru din 2015, de 301 miliarde dolari, ceea ce reprezintă o cotă de 74%, din totalul tranzacţiilor globale. Recenta încetinire economică din Asia a determinat scăderi în China, Singapore şi Coreea de Sud, care au coborat poziţii importante în Top 20 cele mai performante pieţe, pe primul semestru din 2015. Singura piaţă non-asiatică unde s-au mai înregistrat scăderi a fost cea canadiană, unde extracţiile de petrol au fost singurele care au alimentat economia. Investitorii trans-naţionali şi-au consolidat influenţa pe pieţele imobiliare, cu precădere în ultimii doi ani, devenind astfel un factor important în reconfigurarea acestora. Cele mai căutate destinaţii pentru investiţiile de capital sunt marile aglomerări urbane din cele mai importante regiuni. Londra conduce clasamentul global, urmată de New York şi Paris. În ceea ce priveşte investiţiile globale însă, New York este lider, urmat de Londa şi Los Angeles. La nivel regional, influenta investitorilor globali variază de la puţin peste 10% în cele două Americi pană la aproape 50% pe pieţele din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Cel mai mare investitor a fost SUA, cu 25,4 miliarde dolari investiţi în pieţele din străinătate, urmate de Canada, Germania şi China, care împreună au investit însă mai puţin decat Statele Unite.
Şase ani dureroşi din prisma absorbţiei de fonduri europene
Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a declarat că exerciţiul financiar european 2014-2020 este unul ”dureros” prin prisma sumei ce va trebui absorbită, în condiţiile în care în vechea programare, 2007-2013, s-au absorbit 12,8 miliarde de euro din 19. ”Ne aşteaptă un exerciţiu 2014-2020 dureros prin prisma sumei pe care trebuie să o absorbim”, a declarat Marius Nica, într-o conferinţă de presă. El a adăugat că în cadrul discuţiilor pe care le va avea în continuare pe acest subiect se va pune accent pe măsurile de simplificare, de debirocratizare. Ministrul a mai spus că a iniţiat discuţii la Ministerul de Finanţe ca pană la sfarşitul anului să existe o simplificare pentru proiecte cu valori mici. Astfel, urmează să fie modificată HG 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii prin care să nu mai fie obligatoriu studiul de fezabitate în cazul proiectelor mici. El a afirmat că primarii se întreabă de ce să dea 15.000 de euro unei firme pentru un studiu cand valoarea proiectului este de 100.000 de euro şi cand se poate merge pe o variantă simplificată pe care şi Comisia Europeană o susţine. ”Pană la sfarşitul anului, pentru anumite tipuri de investiţii, în funcţie de cum ne vom înţelege cu Ministerul de Finanţe să eliminăm obligativitatea acestui HG şi să vedem pană unde putem simplifica procedurile pentru investiţiile mari”, a spus Nica. El a mai declarat că tot pană la sfarşitul anului îşi doreşte să existe un instrument electronic de depunere a proiectelor. ”Avem atata experienţă şi expertiză în IT şi aproape că este ruşinos că beneficiarii încă trebuie să vină cu documentele în număr foarte, foarte mare la autorităţile de management şi organismele intermediare”, a spus Nica. Ministrul Fondurilor Europene a mai spus că din cele 19 miliarde de euro alocate Romaniei pe finanţarea 2007-2013, excluzand fondurile pentru Ministerul Agriculturii, s-au făcut plăţi interne către beneficiari de 12,8 miliarde de euro.
Producţia de petrol a Rusiei va creşte uşor
Volumul producţiei de petrol a Rusiei va depăşi în acest an nivelul din 2014 cu 0,8%, potrivit estimărilor din bugetul federal publicate pe site-ul Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, relatează Sputnik. Guvernul rus anticipează că producţia de petrol va atinge la sfarşitul acestui an circa 531 de milioane de tone, iar producţia de gaze 626 de miliarde de metri cubi. Exporturile de petrol din acest an sunt estimate la 237 de tone, iar cele de gaze naturale la 170 de miliarde de metri cubi. Pentru 2016, Guvernul de la Moscova prognozează că exporturile de petrol vor depăşi 233 de milioane de tone, în timp ce livrările de gaze naturale vor atinge 175 de miliarde de metri cubi. Executivul se aşteaptă ca bugetul federal să crească anul viitor cu 195 de miliarde de ruble (3,1 miliarde de dolari la cursul valutar actual), prin menţinerea taxei aplicate exporturilor de ţiţei la 42%. Autorităţile intenţionau iniţial să reducă această taxă la 36%. Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în prezent de circa 48 dolari pe baril, în scădere cu 16% de la începutul acestui an. Anul trecut, preţul petrolului Brent a coborat cu 48%.
Cele mai scăzute preţuri la gaze în Europa din ultimul deceniu
Grupul rus Gazprom şi-a alcătuit bugetul pentru 2016 pe baza unui preţ estimativ la gaze naturale în Europa, principala sa piaţă de export, de 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, mai puţin decat preţul mediu de 238 de dolari pentru 1.000 de metri cubi estimat pentru acest an şi cel de 349 de dolari pentru 1.000 de metri cubi din 2014, au declarat două surse din interiorul companiei pentru Bloomberg. Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei iar exporturile sale spre piaţa europeană asigură aproximativ 40% din veniturile sale anuale de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent însă grupul rus se confruntă cu scăderi de preţuri peste hotare, în condiţiile în care în majoritatea contractelor sale preţul gazelor naturale este legat de evoluţia preţului petrolului, cu un decalaj de şase pană la nouă luni. Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 16% în acest an după o reducere de 48% în 2014. În plus, Gazprom se confruntă şi cu o competiţie crescută pe măsură ce SUA se pregătesc să exporte primele cantităţi de gaz natural lichefiat din Golful Mexic.'Estimările Gazprom par rezonabile', a declarat Alexei Kokin analist la UralSib Financial Corp. Kokin a apreciat însă că Rusia are capacitatea de a-şi menţine cota de piaţă în Europa avand în vedere preţurile scăzute la gaze în 2016, chiar şi în condiţiile unei supra-oferte de GNL.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
