Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Reuters nu ne dă şanse să mai încheiem un acord cu FMI

Ziarul de Vrancea
23 oct 2015 371 vizualizări
FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor şi majorare a salariilor pentru unii angajaţi publici cu 25%

Perspectivele ca Romania să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt în scădere, iar ţara riscă să dea înapoi din faţa angajamentelor de a menţine deficitul bugetar la un nivel scăzut şi de a implementa reforme structurale, comentează Reuters. Acuzat de corupţie şi în perspectiva alegerilor din 2016, premierul Victor Ponta ar putea să nu aibă puterea să ţină sub control cheltuielile sau să aplice măsuri precum reorganizarea companiilor de stat cu pierderi, în cadrul unui nou acord cu Fondul. FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor şi majorare a salariilor pentru unii angajaţi publici cu 25%, subliniind în această săptămană că Romania ar trebui să protejeze progresele economice recente. În consecinţă, Romania ar putea să nu mai aibă un acord cu FMI pentru prima oară din 2009, cand FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au salvat-o de criza financiară. "Este încurajator că există o recunoaştere tot mai mare în randul autorităţilor că un acord cu FMI este benefic Romaniei. Ar ajuta la consolidarea încrederii în Romania, în eventualitatea unui şoc extern şi, poate mai important, ar acţiona ca o ancoră pentru reformele structurale", a spus William Jackson, analist la Capital Economics. El a adăugat însă că nu este sigur că poate fi încheiat un acord. "Economia merge mai bine şi, cu alegerile care se apropie, este greu să vezi Guvernul făcand compromisuri care ar fi probabil necesare pentru a asigura un acord cu FMI", a arătat Jackson. Ultimul acord cu FMI a expirat în septembrie. Ponta a declarat că vrea un nou acord care să asigure Romaniei o linie flexibilă de credit, iar FMI a arătat că este gata pentru discuţii dacă va primi o solicitare oficială. Ministrul roman de Finanţe a declarat joi reporterilor că Guvernul ar putea solicita un nou acord în luna martie, dar că semnarea acordului ar putea să aibă loc după alegeri. El a subliniat că vorbeşte în nume personal. Reprezentanţii FMI şi premierul Ponta au refuzat să comenteze. "Pană acum nu am discutat cu autorităţile romane despre un nou program", a precizat pe mail, pentru Reuters, Angela Filote, şefa reprezentanţei FMI la Bucureşti. Istoria recentă arată că noile discuţii ar putea fi dificile. Reticenţa Romaniei la implementarea unor măsuri precum majorarea preţurilor gazelor sau reforma sectorului minier au făcut ca evaluările FMI să nu poată fi finalizate cu succes, după jumătatea anului 2014. Leul s-a apreciat în acest an cu peste 1%, dar a scăzut după un comunicast de joi al FMI. "În condiţiile în care Guvernul creşte cheltuielile bugetare înainte de alegerile de anul viitor, lipsa unui acord cu FMI poate avea un impact negativ asupra leului", se arată într-o notă a ING. PSD a înregistrat o înfrangere stanjenitoare în alegerile prezidenţiale de anul trecut, iar Ponta are în faţă un proces în care este acuzat de corupţie, din perioada în care era avocat, fiind mai puţin probabil să nemulţumească alegătorii cu reforme. Un sondaj realizat de INSCOP Research şi Adevărul în iulie, perioada de varf a crizei din Grecia, arăta că 48,9% dintre romani considerau atunci că ar trebui să facă sacrificii pentru plata la timp a datoriilor ţării, în timp ce 40,2% s-au declarat împotrivă.

Creditele pentru populaţie şi firme au crescut în ritm de melc

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut în septembrie cu 0,2% faţă de august, la 214,33 miliarde lei, după ce împrumuturile în lei s-au majorat iar cele în valută au consemnat o scădere, potrivit datelor Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). În termeni reali, creditul neguvernamental a stagnat. "Creditul în lei a crescut cu 2,2 la sută (1,9 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,7 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,4 la sută). La 30 septembrie 2015, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 0,6 la sută (2,4 la sută în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2014, pe seama majorării cu 16,8 la sută a componentei în lei (18,8 la sută în termeni reali) şi a diminuării cu 11,8 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,9 la sută)", se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental a urcat în septembrie cu 1,2% faţă de august, la 87,71 miliarde lei. La 30 septembrie, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 7,8% (9,7% în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2014. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au majorat în septembrie cu 0,6% faţă de august, pană la 232,58 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,2%, la 87,87 miliarde lei. La 30 septembrie 2015, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 8,2% (10,1% în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2014. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,5%, pană la 64,38 miliarde lei. La 30 septembrie 2015, depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 8,2% (10,1% în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2014. Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au majorat cu 1,1%, pană la nivelul de 80,32 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 1,5%, pană la 18,18 miliarde euro).

Alphabet, Microsoft şi Amazon au atins capitalizări bursiere record

Alphabet, compania mamă a Google, Microsoft şi Amazon au atins niveluri record ale capitalizărilor bursiere, după ce au raportat rezultate trimestriale peste aşteptări, relatează MarketWatch. Titlurile Alphabet au urcat cu 9%, compania devenind una dintre cele două companii de pe Wall Street, alături de Apple, cu o capitalizare de peste 500 de miliarde de dolari. Amazon a consemnat o creştere de peste 9% a titlurilor, iar cu o capitalizare bursieră de peste 300 de miliarde de dolari devine mai valoroasă decat Facebook. Acţiunile Microsoft au avansat cu peste 7%, conferind companiei o capitalizare de circa 400 de miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel atins după spargerea bulei speculative dot-com. Grupul Alphabet a înregistrat profituri solide din serviciile de căutare pe dispozitive mobile, prin controlul strict al cheltuielilor, şi a anunţat primul său program de răscumpărare de titluri. Profitul net al Alphabet a atins 3,98 miliarde de dolari, fiind mai mare cu peste 1 miliarde de dolari comparativ cu 2,74 miliarde de dolari. Veniturile au avansat cu 13%, la 18,68 miliarde de dolari. Excluzand fluctuaţia de curs valutar, veniturile Alphabet au crescut cu 21%. Alphabet a anunţat în mod surprinzător un plan de răscumpărare de titluri de aproape 5,1 miliarde de dolari. Grupul deţine rezerve de numerar de aproape 73 de miliarde de dolari. La începutul lunii octombrie, Google s-a reorganizat în compania holding Alphabet, pentru a separa principalele afaceri online, YouTube şi Android, de operaţiuni mai speculative, precum divizia de case conectate Nest. Microsoft a raportat un profit trimestrial de 4,62 de miliarde de dolari, în creştere cu 2% de la 4,54 miliarde de dolari în urmă cu un an. Veniturile au scăzut cu 12%, la 20,38 miliarde de dolari. Compania profită de dezvoltarea serviciilor cloud, prin care reduce dependenţa de piaţa mai slabă a conputerelor personale. Veniturile serviciului cloud Azure au crescut de peste două ori, în timp ce veniturile generate de Office 365, versiunea cloud a softului de optimizare a productivităţii a urcat cu aproape 70%. Surse apropiate situaţiei au declarat tot joi că Microsoft va concedia circa 1.000 de angajaţi, pe langă alte 7,800 de posturi care vor fi desfiinţate, pentru reorganizarea diviziei de telefoane Nokia.

Şeful Twitter împarte angajaţilor acţiuni de 200 milioane dolari

Directorul general al Twitter, Jack Dorsey, împarte angajaţilor o treime din acţiunile proprii la companie, în valoare de aproape 200 de milioane de dolari, explicand pe reţeaua de socializare că vrea să reinvestească direct în oameni, relatează MarketWatch. Anunţul are loc la mai puţin de două săptămani după ce compania a concediat 336 de angajaţi, respectiv 8% din forţa de muncă totală, pentru a se concentra pe serviciile principale. Acţiunile Twitter au scăzut joi cu aproape 0,5%, încheind şedinţa la 29,16 dolari pe unitate, ceea ce înseamnă că titlurile la care renunţă Dorsey, reprezentand 1% din companie, valorează circa 198 de milioane de dolari. Gestul făcut de Dorsey nu se întamplă foarte des în lumea corporatistă. Presa a relatat în vară că, într-un gest rar întalnit, directorul general al companiei HealthStream, Bobby Frist, a cedat acţiuni în valoare de 1,5 milioane de dolari în favoarea a circa 600 de angajaţi. Investitorii de pe Wall Street şi-au pierdut o parte din încrederea în Twitter, ale cărei acţiuni au scăzut cu 18% în acest an. La începutul acestei săptămani, Morgan Stanley a redus recomandarea pentru titlurile Twitter la nivelul de vanzare, din cauza îngrijorării legale de ritmul de creştere a numărului de utilizatori. Dorsey, care a devenit în mod oficial director general în octombrie, a îngrijorat investitorii în vară, cu rezultate sub aşteptări în trimestrul al doilea şi comentarii că este nemulţumit de creşterea numărului de utilizatori. Twitter va raporta rezultatele pentru trimestrul al treilea săptămana viitoare.

Randamentele obligaţiunilor Italiei şi Spaniei au scăzut în premieră sub zero

Randamentele obligaţiunilor Italiei şi Spaniei pe termen de doi ani au scăzut vineri pentru prima oară sub nivelul zero, ceea ce inseamnă că investitorii trebuie să plătească pentru a le deţine, ca urmare a semnalului dat de Banca Centrală Europeană (BCE) că ar putea urma noi măsuri de stimulare. Preşedintele BCE Mario Draghi a spus joi că banca analizează noi măsuri de stimulare care ar putea fi anunţate cel mai devreme în decembrie, între acestea fiind şi reducerea dobanzii la depozite, aflată deja la nivelul de -0,2%, relatează Reuters. Randamentele obligaţiunilor Spaniei şi Italiei cu scadenţe de doi ani au scăzut cu 0,03 puncte procentuale, la -0,027%, respectiv -0,005%. În cazul obligaţiunilor germane pe termen de doi ani, randamentul a coborat tot cu 0,03 puncte, la -0,346%. Randamentele obligaţiunilor portigheze au înregistrat vineri cele mai bune performanţe, după ce Pedro Passos Coelho a fost numit joi seara premier.



























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.