Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem printre cele mai mici datorii publice din UE

Ziarul de Vrancea
21 oct 2015 733 vizualizări
Romania ocupă locul patru în Uniunea Europeană în privinţa celui mai scăzut nivel al datoriei publice în 2014, cu o pondere în PIB de 39,9%, valori mai scăzute fiind înregistrate de Estonia, Luxemburg şi Bulgaria, potrivit datelor revizuite publicate miercuri de biroul de statistică Eurostat.

Estonia a înregistrat anul trecut un nivel al datoriei publice de numai 10,4%, fiind urmată de Luxemburg (23%) şi Bulgaria (27%). Letonia şi Lituania au datorii publice apropiate de cea a Romaniei, de 40,6%, respectiv 40,7%. Un număr de 16 state membre au datorii publice de peste 60% din PIB, cele mai ridicate fiind în Grecia (178,6%), Italia (132,3%), Portugalia (130,2%), Cipru (108,2%), Irlanda (107,5%) şi Belgia (106,7%). În 2014, patru state au înregistrat surplusuri bugetare, respectiv Danemarca (plus 1,5%), Luxemburg (plus 1,4%), Estonia (plus 0,7%) şi Germania (plus 0,3%), iar cele mai scăzute deficite au fost în Lituania (-0,7%), Romania (-1,4%), Letonia (-1,5%), Suedia (-1,7%) şi Cehia (-1,9%). Deficite de cel puţin 3% din PIB au fost consemnate de 14 state, cel mai ridicat fiind în Cipru (-8,9%), urmat de cel din Portugalia (-7,2%), Spania (5,9%), Bulgaria (5,8%) şi Marea Britanie (-5,7%). Grecia a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 3,6%, iar Polonia şi Finlanda de 3,3% fiecare.

Creditorii internaţionali vor să ne ofere de trei ori mai mult decat cerem

Ministerul Finanţelor Publice a ieşit ieri pe pieţele internaţionale cu două emisiuni noi de obligaţiuni, pe zece ani, respectiv 20 de ani, cererea combinată din partea băncilor fiind de peste 3 miliarde de euro, în timp ce statul vizează să atragă cel puţin 1 miliard de euro. Romania a anunţat un randament indicativ de 200 puncte de bază peste mid swap rate la 10 ani, a declarat unul dintre aranjorii emisiunii, pentru Reuters. Obligaţiunile pe 20 de ani sunt oferite la un randament indicativ cu aproximativ 50 de puncte de bază peste spread-ul pentru 10 ani. Rata mid swap se situează în prezent la 0,96%-0,97%. Iniţial, randamentul a fost anunţat la 205 puncte de bază peste mid swap, dar cererea bună din partea investitorilor a permis statului să scadă uşor randamentul. "Investitorii aşteaptă de mult timp Romania să revină în piaţă. (...) Au indicat că doresc maturităţi mai lungi, astfel că mă aştept să văd cerere bună pentru aceste obligaţiuni", a declarat pentru Bloomberg Roxana Hulea, analist la Societe Generale în Londra. Interesul mai ridicat este pe maturitatea mai scăzută. Titlurile cu scadenţa la 20 de ani reprezintă cea mai lungă maturitate în euro oferită pană acum de statul roman. Băncile Citigroup, HSBC, Raiffeisen Bank International şi UniCredit sunt aranjorii tranzacţiei, estimată să se încheie în cursul zilei de miercuri, 21 octombrie. În piaţa secundară, randamentul eurobondurilor Romaniei cu maturitate în 2024 se afla în creştere cu nouă puncte de bază, la 2,7%, aproape de ora 13:00 (ora Romaniei). Randamentul este cel mai ridicat după data de 8 septembrie, dar sub recordul de 3,03% înregistrat pe 8 iunie, potrivit datelor Bloomberg. Romania are rating ""Baa3" din partea Moody's, respectiv "BBB-" din partea ageníilor de evaluare financiară Standard & Poor's şi Fitch, calificativele fiind pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Rata plătită peste mid swap reprezintă prima de risc cerută de investitori. Astfel, în septembrie, Polonia s-a împrumutat semnificativ mai ieftin ca Romania, la un randament de 48 puncte de bază peste mid swap.

CAS-ul plătit în alt stat va fi recunoscut şi de către ANAF

Curtea de Apel Timişoara a emis o hotărare irevocabilă împotriva ANAF, după ce Fiscul nu a recunoscut contribuţiile sociale plătite de o persoană fizică angajată într-un stat al Uniunii Europene şi care a fost detaşată într-o multinaţională din Romania, refuzand să le deducă la calculul impozitului. "Curtea de Apel Timişoara a respins recursul formulat de către ANAF împotriva sentinţei prin care a fost anulată decizia de impunere emisă împotriva unei persoane fizice angajate într-un stat membru UE şi care a fost detaşată să desfăşoare activităţi profesionale (de natura dependentă) în cadrul unei renumite companii multinaţionale cu prezenţă în Romania", se arată într-un comunicat al casei de avocatură Radu şi Asociaţii SPRL, asociată EY Romania, care a reprezentant cazul. Aceasta este a treia hotărare judecătorească irevocabilă consecutivă. ANAF a stabilit în 2011 obligaţii fiscale suplimentare reprezentand impozit pe veniturile din salarii, ca urmare a măririi în mod nelegal a bazei de impozitare. Astfel, Fiscul a inclus în baza de impozitare din Romania şi sumele provenind din contribuţii sociale obligatorii datorate de detaşaţi şi plătite conform legislaţiei dintr-un alt stat membru UE, nerecunoscand astfel dreptul de a le deduce în Romania la calculul impozitului pe veniturile din salarii. "Prin interpretarea dată de organele fiscale la momentul emiterii deciziilor se instituia o diferenţă de tratament fiscal aplicabil veniturilor din salarii între contribuabilii persoane fizice, în funcţie de afilierea lor la sistemul de asigurări sociale din Romania, respectiv dintr-un alt stat membru UE. Astfel, orice contribuabil, roman sau cetăţean UE, angajat în Romania, putea deduce din baza de impozitare cuantumul contribuţiilor individuale obligatorii plătite conform legislaţiei romaneşti. În schimb, un contribuabil angajat într-un alt stat membru UE şi detaşat să lucreze în Romania, în interpretarea dată de autorităţile fiscale, nu putea deduce din baza de impozitare contribuţiile individuale pe care le plătea conform legii din ţara de angajare, ceea ce conducea la crearea unei situaţii nefavorizante în ceea ce-l priveşte pe acesta din urmă", a declarat în comunicat Claudia Sofianu, liderul Diviziei de Taxare a Persoanelor Fizice din cadrul casei de avocatură.

Jumătate dintre romani vor să-şi schimbe PC-ul

Romanii preferă să-şi schimbe PC-ul de acasă la un interval de maxim patru ani, pentru a beneficia de cele mai noi tehnologii, iar în următorul an 45% intenţionează să înlocuiască PC-ul vechi cu unul nou, bugetul fiind pentru cea mai mare parte între 1.500 şi 2.500 lei, potrivit unui studiu Intel. Acest lucru se întamplă în contextul în care doar 44% dintre PC-uri au varsta de pană la 4 ani. "Astfel, 45% dintre romani intenţionează să îşi schimbe PC-ul peste un an. De asemenea, 26% dintre ei vor să îşi schimbe computerul peste 2 ani, 13% - peste 3 ani şi 16% intenţionează să îl înlocuiască în 4 ani", se arată în studiu. Bugetul alocat pentru achiziţionarea unui PC nou este între 1.500 şi 2.500 de lei pentru aproape 44% dintre respondenţi, 23% avand la dispoziţie sub 1.500 de lei, 20% între 2.500 şi 3.500 de lei şi aproape 13% - peste 3.500 de lei. Atunci cand aleg să îşi înlocuiască PC-ul pentru acasă, romanii declară că îl aleg pe cel nou în funcţie de viteza procesorului (67% dintre ei susţin că este importantă), preţ (42%) şi de performanţa grafică (cea mai importantă pentru 46% dintre romani). Alte criterii sunt durata de viaţă a bateriei (39%) şi portabilitatea (25%).

Subvenţiile date către Starbucks şi Fiat trebuie recuperate

Comisia Europeană a ordonat miercuri Olandei să recupereze de la Starbuck taxe neplătite în valoare de 20-30 milioane de euro, iar Luxemburgul trebuie să pretindă Fiat Chrysler Automobiles o sumă similară, întrucat facilităţile fiscale de care au beneficiat cele două companii încalcă legislaţia UE. Decizia comisarului pentru Concurenţă Margrethe Vestager face parte dintr-o campanie a autorităţilor de reglementare din întreaga lume de combatere a evaziunii fiscale, relatează Reuters. Acordurile speciale prin care taxele datorate de companiile multinaţionale sunt reduse în unele cazuri la aproape zero sunt analizate atent, în condiţiile în care guvernele se confruntă cu un declin al veniturilor. "Acordurile prin care obligaţiile fiscale ale companiilor sunt reduse în mod artificial nu respectă legislaţia UE referitoare la ajutoarele de stat. Sper ca, prin deciziile de astăzi, acest mesaj să fie auzit de guvernele statelor membre şi de companii", afirmă Vestager într-un comunicat. Ea a adăugat că toate companiile, mari sau mici, trebuie să plătească taxele corect. Potrivit Comisiei, Starbucks a beneficiat de o decizie luată de autorităţile olandeze în 2008, iar Fiat de o hotărare a guvernului olandez, în 2012.























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.