Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Fiscul execută silit Complexul Energetic Oltenia

Ziarul de Vrancea
20 oct 2015 626 vizualizări
Compania are datorii totale de 24,8 milioane lei la stat

Fiscul a demarat procedura de executare silită a Complexului Energetic Oltenia pentru datorii totale la stat de 24,8 milioane de lei acumulate pană la jumătatea anului, din care cea mai mare parte o reprezintă suma restantă la bugetul asigurărilor sociale, de 14,53 milioane lei,potrivit datelor ANAF. Obligaţiile restante la bugetul de stat însumează 5,692 milioane lei. Totodată, complexul Oltenia mai are datorii de 3,993 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar pentru asigurările de şomaj nu a plătit circa jumătate de milion de lei (572.035 lei). Astfel, pentru recuperarea prejudiciilor la bugetele statului, ANAF a dispus începerea procedurii de executare silită a complexului energetic. CE Oltenia a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Targu Jiu. Compania produce 95% din lignitul Romaniei şi poate genera pană la 30% din consumul intern de energie electrică. Directorul general al companiei, Laurenţiu-Dan Ciurel, este trimis în judecată în dosarul Turceni-Rovinari, alături de premierul Victor Ponta şi Dan Şova. Compania controlată de stat, prin Ministerul Energiei, are aproape 15.400 de angajaţi şi 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW. Producătorul de cărbune şi energie electrică şi termică a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 2,6 miliarde de lei , iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuilei afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%. CE Oltenia îşi bugetase pentru acest an investiţii de 870 milioane de lei, o parte din sumă pentru proiecte de reducere a influenţei costurilor cu certificatele de emisii poluante şi pentru construirea unei staţii de brichetare a cărbunelui pentru obţinerea de certificate verzi.

Avem printre cele mai ieftine halbe de bere din lume

Romania se află pe locul al doilea în randul a 12 state europene în privinţa celui mai mic preţ al halbei de bere, potrivit unui studiu realizat de Citybase Apartments din care reiese că cea mai ieftină bere poată fi găsită în Cehia şi cea mai scumpă în Suedia, relatează portalul eatoutmagazine.co. Preţul unei halbe de bere în Cehia este de doar 0,72 lire sterline (4,32 lei), iar în Romania de 1 liră (6,03 lei), dar în Franţa ajunge la 4,66 lire (27,96 lei), în Danemarca la 4,7 lire (28,2 lei), iar în Suedia la 5 lire (30 lei). Potrivit studiului, în Cehia, Romania, Belgia, Lituania, Olanda, Spania şi Austria poate fi consumată bere la halbă mai ieftină ca în Marea Britanie. Preţuri mai mari decat în Marea Britanie sunt în Italia, Franţa, Danemarca şi Suedia. În Marea Britanie, preţul mediu al unei halbe de bere este de 3,46 lire, cel mai ridicat nivel fiind înregistrat în Londra, de 3,92 lire.

Deutsche Bank a plătit din greşeală 6 miliarde de dolari

Divizia de schimb valutar a Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a plătit din greşeală unui fond de hedging din SUA circa 6 miliarde de dolari, în luna iunie, banii fiind recuperaţi o zi mai tarziu, a declarat o persoană apropiată situaţiei, transmite Bloomberg. Un angajat junior al echipei de vanzări a Deutsche Bank a procesat plata folosind date brute şi nu nete, astfel încat suma plătită a fost mult mai mare, a explicat sursa. Unul dintre co-directorii generali ai Deutsche Bank, John Cryan, care l-a înlocuit în funcţie pe Anshu Jain în luna iulie, s-a angajat să îmbunătăţească eficienţa controlului intern, să refacă relaţia cu autorităţile de reglementare şi să evite repetarea amenzilor care au slăbit capitalul şi au erodat profitabilitatea. În cadrul reorganizării conducerii, Cryan, fost director financiar al UBS Group, promovează directori cu mai multă experienţă în domeniul tehnologiei informaţiei şi supravegherii bancare şi îi înlocuieşte pe unii dintre bancherii de investiţii. Banca germană a raportat tranzacţia eronată Autorităţii pentru Conduită Financiară din Marea Britanie, Băncii Centrale Europene şi Rezervei Federale, potrivit Financial Times. Purtătorii de cuvant ai instituţiilor financiare respective au refuzat să comenteze, ca şi cel al Deutsche Bank. Deutsche Bank a anunţat duminică reorganizarea conducerii centrale care include plecarea co-directorului pentru investment banking şi de trading, Colin Fan, şi a lui Michele Faissola, fost bancher senior la divizia de tranzacţii cu obligaţiuni şi şef al operaţiunilor de adeministrare a activelor şi averilor. Sylvie Matherat, director pentru relaţiile cu autorităţile guvernamentale şi de reglementare, va supraveghea respectarea prevederilor legale în cadrul Deutsche Bank, ca membru în board-ul băncii, în timp ce directorul pentru informaţii, Kim Hammonds, va deveni director operaţional, în locul lui Henry Ritchotte.

Fermierii afectaţi de secetă vor primi 640 milioane lei

Ministrul Agriculturii Daniel Constantin a anunţat, ieri, că fermierii care au fost afectaţi de secetă vor primi despăgubiri de la Guvern, suma toatală ridicandu-se la 640 milioane lei, iar plăţile către agricultori se vor face, cel mai probabil, de la jumătatea lunii decembrie. "Am avut o discuţie cu primul-ministru şi în persepctiva rectificării care va avea loc la sfarşitul acestei săptămani şi cu ministrul de Finanţe, am hotărat suma totală pe care Guvernul, prin ministerul Agriculturii, o va acorda ca şi despăgubiri pentru fermierii afectaţi de secetă, ea se ridică la 640 milioane lei, deci o sumă destul de mare care va veni la bugetul ministerului Agriculturii prin această rectificare şi după aceea va fi distribuită către fermieri imediat după momentul în care vom primi cererile şi în momentul în care vom avea acceptul Comisiei Europene scris, vizavi de notificarea pe care o facem", a declarat ministrul Agriculturii Daniel Constantin la finalul şedinţei săptămanale a Executivului. Potrivit lui Constantin, această Hotărare, privind despăgubirile pentru fermieri, va fi aprobată cel mai tarziu în şedinţa de Guvern de săptămana viitoare. "Astăzi (marţi n.r.) notificăm Comisia Europeană, de la 1 noiembrie, cel mai probabil, vom primi cereri, vom anunţa imediat ce se va aproba Hotărarea de Guvern vom primi cereri din partea fermierilor, urmand ca la începutul sau jumătatea lunii decembrie, imediat ce va veni răspunsul Comisiei Europene, să începem să facem aceste plăţi", a precizat Constantin. Potrivit ministrului Agriculturii, despăgubirile se vor acorda fermierilor care au suferit pierderi pe mai mult de 30 la sută din suprafaţă, acest lucru fiind prevăzut în regulamentul european. "În diverse stadii au fost afectate aproximativ 1.6 milioane de hectare. Vorbim aici de cei care au suferit pierderi pe suprafaţe mai mari de 30 la sută, deci între 30 la sută şi sută la sută. A nu se înţelege că toată suprafaţa de un milion şase sute de mii de hectare au fost afectate în totalitate. În diverse stadii această suprafaţă este afectată", a arătat Constantin, adăugand că numărul beneficiarilor care vor primi aceste despăgubiri este de "apoximativ 173.524", dintre care 165 de mii de beneficiari sunt persoane fizice. În acelaşi context, Daniel Constantin a spus că valoarea despăgubirilor este diferită, în funcţie de stadiul în care a fost afectat fiecare beneficiar. "Valoarea maximă pentru cei care au fost afectaţi sută la sută diferă, iar la culturiile principale, dau un exemplu: la porumb, ea nu poate să depăşească 420 de lei la hectar în cazul persoanelor juridce, 210 lei la hectar în cazul persoanelor fizice", a precizat Constantin.

UniCredit analizează vanzarea unor active ale Bank Austria

UniCredit analizează vanzarea operaţiunilor de retail şi de finanţare a companiilor mici şi mijlocii ale diviziei Bank Austria, pentru circa 800 de milioane de euro, potrivit unor surse apropiate situaţiei, relatează Reuters. "Este una dintre opţiunile avute în vedere", a spus una dintre surse. Surse citate de publicaţia austriacă Der Standard au spus că banca italiană poartă discuţii la nivel înalt cu fondul american de investiţii Cerberus Capital Management, proprietarul băncii austriece Bawag PSK. O a doua sursă a confirmat că au loc discuţii legate de activele de retail şi cele destinate IMM-urilor cu reprezentanţii Bawag, deţinută de Cerberus şi GoldenTree Asset Management. UniCredit vrea să obţină aproximativ 800 de milioane de euro prin această vanzare, care ar dubla activele Bawag, dar acordul nu este sigur, avand în vedere dezacordurile legate de preţuri, a adăugat sursa. Reprezentanţii Bawag au refuzat să comenteze dar au reiterat că acţionarii băncii evaluează mai multe opţiuni strategice. Der Standard a relatat că operaţiunile de administrare a averilor ale Bank Austria urmează să fie incluse în subsidiara Schoellerbank. UniCredit a precizat într-un comunicat că nu a fost luată încă o decizie referitoare la Bank Austria şi că nu există încă o soluţie preferată.

Jumătate din cererea de birouri vine de la IT

Cererea nouă de spaţii de birouri în Bucureşti a totalizat aproximativ 81.000 de metri pătraţi în primele nouă luni, cea mai mare parte venind de la companiile din domeniul IT, cu peste jumătate din total, respectiv 42.200 metri pătraţi, potrivit unui studiu al JLL. Suprafaţa închiriată în Bucureşti reprezintă aproape 40% din totalul la nivel naţional în primele nouă luni ale anului. Avand în vedere o medie de 8-10 metri pătraţi de birouri alocată unui angajat, înseamnă că vor fi create 8.000-10.000 de locuri de muncă noi. Cea mai mare parte a cererii noi a venit de la companiile din domeniul IT, segment care a fost principalul angajator în ultimii ani în Romania, cu peste jumătate din total, respectiv 42.200 metri pătraţi. "Un număr de aproape 90 de companii au închiriat spaţii noi de birouri în acest an în Bucureşti. Interesul companiilor locale, dar mai ales multinaţionale pentru a deschide noi birouri sau pentru extinderea spaţiilor existente, a revenit pe o traiectorie crescătoare în ultimii 2-3 ani. În ultima perioadă aceştia sunt preocupaţi din nou de extindere în contextul unor indicatori macroeconomici favorabili şi cu perspective încurajatoare", a declarat şeful departamantului Birouri al JLL, Marius Șcuta.

























În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.