Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE; Guvernatorul BNR a găsit cauza lipsei creditării

Ziarul de Vrancea
6 oct 2015 663 vizualizări
Isărescu: Sunt prea multe firme cu pierderi permanente şi afectează creditarea,fiind subcapitalizate

Numărul mare de firme care raportează permanent pierderi, de circa 200.000, arată că în Romania nu se respectă regulile economiei de piaţă, situaţia lor afectand inclusiv procesul de finanţare de la bănci, care nu le pot acorda credite pentru că sunt subcapitalizate, potrivit guvernatorului BNR. "Numărul extrem de mare, 200.000 de întreprinderi private cu pierderi permanente, arată două probleme majore: de ce nu se respectă regulile economiei de piaţă în Romania? În anii 90 (...) ni s-a spus următorul lucru: concurenţa şi curăţenia pieţei sunt esenţiale, adică intrări, dar şi ieşiri. Să poţi să înfiinţezi firme, să lucreze, să fie concurenţă loială, dar să existe şi ieşiri la fel. Dacă nu face faţă sau dacă are pierderi, să poată fi radiată rapid. Păstrarea unui număr mare de societăţi cu pierderi permanente nu numai că ecranează situaţia sectorului privat, dar îngreunează chiar procesul de finanţare", a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului asupra stabilităţii financiare, ediţia 2015. El a arătat că unele dintre aceste firme sunt foste societăţi de apartament, create pentru a "mişca" banii, iar altele reprezintă nereuşite familiale. Raportul propune şi analizarea sectorului privat, unde aproape o treime din firme au pierderi permanente, după ce 25 de ani s-a discutat despre întreprinderile de stat. "Discutăm de 25 de ani ce facem cu companiile de stat. Discuţiile au continuat pentru că acestea au fost o sursă de arierate, care sunt un surogat de bani. Două decenii, preocuparea principală a fost cea a întreprinderilor de stat, producătoare de arierate, care au subminat, într-un fel, politica anti-inflaţionistă a băncii centrale", a explicat şeful BNR. Pierderile declarate de firme îngreunează, totodată, finanţarea de către bănci, întrucat companiile respective nu pot oferi garanţii pentru banii împrumutaţi, fiind astfel nebancabile. "O dezbatere pe această temă mi se pare importantă pentru că ajungem la altă problemă: în Romania avem multe companii private, dar sunt subcapitalizate. Cine să adune acest capital autohton? A spera că se va face capital prin credit bancar ar însemna să se decapitalizeze băncile. (...) Am avut bănci făcute de către antreprenori şi cu acest gand ascuns: luăm din bancă şi dăm la companie! Este iluzia beţivului: îmi fac restaurant să beau gratis", a atras atenţia guvernatorul. Un astfel de comportament al băncilor ar afecta deponenţii, dar şi acţionarii, iar acordarea de credite firmelor falite ar face ca o parte semnificativă din fondurile băncii să se "scurgă" către acperirea creditelor neperformante. Isărescu a punctat că firmele pot fi capitalizate prin activele pe care le deţin, însă trebuie ţinut cont de devalorizarea acestora, sau prin fonduri europene. "Fondurile europene sunt donaţii. De ce se speră ca firmele să se capitalizeze cu banii băncilor şi nu se insistă pe o sursă clară de capitalizare, fondurile europene? Legătura puternică între bancher şi antreprenor ar trebui să funcţioneze: hai să luăm bani europeni! Tu te capitalizezi, iar eu te pot finanţa! Dar fiecare să îşi vadă lungul nasului, să nu creadă nimeni că va trăi super bine din această relaţie. Supravieţuirea este pe primul loc, şi nu un SUV, un yacht şi aşa mai departe", a completat Isărescu.

Directori APIA, reţinuţi de procurori pentru corupţie

Fostul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Gheorghe Benu, directorul adjunct Melinda Kerekeş şi Anton Giminadis, şef serviciu, au fost reţinuţi de procurorii DNA pentru abuz în serviciu şi spălarea banilor, în dosarul de fraude cu fonduri europene. Fostul director al APIA Gheorghe Benu, care la data comiterii faptelor era director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, fiind suspendat din funcţie în iunie 2014, după ce a fost reţinut într-un dosar privind acordarea ilegală de subvenţii agricole, a fost reţinut de procurorii DNA, în acest nou dosar de corupţie fiind acuzat de abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor. Melinda Kerekeş, director general adjunct al APIA, a fost reţinută pentru abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi instigare la spălarea banilor, în timp ce pentru Anton Giminadis, şef serviciu la Direcţia Măsuri de Piaţă şi membru al Comisiei de evaluare din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a fost emisă ordonanţă de reţinere pentru abuz în serviciu asimilat infracţiunii de corupţie în formă agravată şi continuată şi spălarea banilor. Cei trei urmează să fie duşi în instanţă, marţi, cu propunerea de arestare preventivă. În anul 2012, pentru implementarea Planului Anual de Distribuţie de Alimente pentru persoane defavorizate (PEAD), Romania a beneficiat de fonduri europene în conformitate cu prevederile Regulamentului UE de adoptare a planului de repartizare către state membre a resurselor pentru furnizarea de alimente din stocurile de intervenţie pentru persoanele cele mai defavorizate din Uniunea Europeană, iar în acest sens au fost derulate proceduri pentru achiziţionarea a 11 produse alimentare, între care făină şi ulei. Potrivit DNA, nouă din cele 11 contracte de furnizare a produselor alimentare încheiate în anul 2012 s-au finalizat cu livrarea integrală a produselor pană la data de 28.02.2013, însă două contracte, respectiv cele de furnizare făină albă de grau şi ulei de floarea soarelui, nu au fost derulate corespunzător.

Tranzacţie de miliarde, investigată de UE

Comisia Europeană a lansat o investigaţie privind preluarea operatorului belgian de telefonie mobilă BASE de către Liberty Global, pentru 1,3 miliarde euro, la trei zile după ce comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager a avertizat că unele fuziuni din telecomunicaţii ar putea avea probleme. Executivul UE este îngrijorat că achiziţia plănuită de Telenet Group Holding, divizie a Liberty Global, ar putea conduce la preţuiri mai mari şi la mai puţine opţiuni între operatori, pentru consumatorii belgieni, relatează MarketWatch. Acordul, anunţat în luna aprilie, ar avea rolul să facă Telenet mai competitivă şi mai puternică pe piaţa din Belgia, unde Liberty Global vrea să se dezvolte. BASE este al treilea mare operator de telefonie mobilă din Belgia, cu 3,3 milioane de abonaţi şi venituri de 690 de milioane de euro obţinute în 2014. Actualul proprietar al BASE este compania olandeză de telecomunicaţii Royal KPN.

BERD ne taie 600 milioane euro de la investiţii

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se aşteaptă ca valoarea investiţiilor derulate în Romania să fie în acest an mai mică decat anul trecut, cand s-a situat la 592 milioane de euro, a declarat directorul pentru Romania al BERD, Matteo Patrone. "Lucrăm încă la un număr de tranzacţii. (...) De obicei înregistrăm spre sfarşitul anului un varf în privinţa tranzacţiilor, dar nu cred că vom consemna acelaşi volum ca anul trecut. Totalul va fi mai mic decat cel pentru anul trecut", a spus directorul de ţară al BERD. Investiţiile băncii în Romania au crescut anul trecut cu 16,5%, la 592 milioane de euro, în timp ce numărul proiectelor finanţate a scăzut de la 32 la 26. În primele opt luni din acest an, investiţiile BERD în Romania s-au situat la 130 de milioane de euro, prin 10 proiecte. Instituţia financiară a prezentat, marţi, strategia de ţară pentru Romania în perioada 2015-2018, aprobată recent de Consiliul de Administraţie al instituţiei financiare. Banca va încerca să menţină sau chiar să majoreze "uşor" investiţiile derulate în Romania în acest interval, comparativ cu precedenţii patru ani, a afirmat Patrone.

Economia Grecia îşi va continua căderea

Guvernul Greciei anticipează că economia elenă se va contracta cel puţin pană în 2017, potrivit proiectului de buget prezentat luni în Parlament, care anticipează că măsurile de austeritate prevăzute în acordul convenit cu creditorii internaţionali vor fi implementate, relatează MarketWatch. Economia Greciei se va contracta cu 2,3% în acest an şi cu 1,3% în 2016, estimările fiind conforme cu cele incluse în acordul de salvare de 86 de miliarde de euro, încheiat în iulie cu zona euro şi FMI. Majorările de taxe şi reducerile de cheltuieli prevăzute în acord vor permite ca Guvernul să ţintească în acest an un deficit al bugetului primar de 0,25% din PIB şi un excedent de 0,5% din PIB în 2016. "În perioada următoare, economia Greciei va intra într-un proces de reforme profunde, cu o serie de schimbări fiscale şi structurale. Perioada de ajustare nu va fi uşoară dar va crea condiţiile pentru o economie modernă, fără problemele moştenite din trecut", se arată în nota introductivă a bugetului. Noile măsuri de austeritate vor fi o sarcină dificilă pentru guvernul de coaliţie condus de premierul Alexis Tsipras, în pofida faptului că acesta a caştigat un nou mandat, luna trecută.


















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
?????, acum 1167 zile, 10 ore, 8 minute, 51 secunde
(......) Numărul mare de firme care raportează permanent pierderi, de circa 200.000, arată că în Romania nu se respectă regulile economiei de piaţă, situaţia lor afectand inclusiv procesul de citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.