MOZAIC STIRI ECONOMCE: O treime dintre reclamaţiile privind serviciile poştale sunt întemeiate
Aproape 30% din cele 180.000 de reclamaţii înregistrate anul trecut privind serviciile poştale au fost întemeiate şi au fost plătite despăgubiri de 4,1 milioane lei, potrivit unui raport publicat luni de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). "Un număr de 18.700 de reclamaţii au fost soluţionate cu acordare de despăgubiri în valoare de 4.175.261 de lei. Raportand numărul total de trimiteri poştale la numărul de reclamaţii primite, se observă că în anul 2014 a existat o reclamaţie la 3.505 de trimiteri poştale, o reclamaţie întemeiată la 12.329 de trimiteri poştale şi că, în medie, din aproximativ trei reclamaţii întemeiate, una s-a soluţionat prin acordarea de despăgubiri", arată ANCOM. Un roman a expediat, în medie, 32 de trimiteri poştale în anul 2014, cu 20% mai mult faţă de anul anterior, anul trecut fiind procesate în Romania de 2,3 ori mai multe colete poştale faţă de anul 2013, potrivit informaţiilor autorităţii. Astfel, anul trecut au fost procesate în Romania de 2,3 ori mai multe colete poştale faţă de anul 2013, 90% dintre acestea fiind prelucrate de către furnizorii privaţi, potrivit raportului ANCOM. "Traficul poştal total a continuat să crească într-un ritm moderat, înregistrand o creştere de peste 10%, depăşind în 2014 valoarea de 600 milioane de trimiteri, acestea fiind procesate în proporţie de peste 95% de furnizorul de serviciu universal şi alţi zece furnizori privaţi de volum mare", se arată în raport. Dintre cele peste 623 de milioane de trimiteri poştale înregistrate în anul 2014, peste 80% au reprezentat trimiteri din poşta de scrisori (peste 521 milioane), aproximativ 10% colete (62 milioane), 1,4% trimiteri Express (8,7 milioane), restul de 5% fiind constituite de trimiteri tip publicitate prin poştă (18,8 milioane), mandate poştale (8,3 milioane), respectiv corespondenţă şi imprimate de peste 2kg (4 milioane). Aproape 593 de milioane au fost trimiteri interne şi peste 30 de milioane trimiteri internaţionale. "Se poate calcula astfel că un roman a trimis, în medie, aproape 32 de trimiteri poştale în anul 2014, cu 20% mai mult faţă de anul anterior, un motiv pentru această creştere fiind însă şi scăderea cifrei statistice privind populaţia la care s-a raportat traficul poştal total din 2014", potrivit autorităţii. Peste 90% din veniturile realizate pe piaţa poştală în 2014 au fost obţinute de 15 furnizori, printre care şi Compania Naţională Poşta Romană (CNPR), aceştia procesand mai mult de 97% din totalul trimiterilor poştale prelucrate anul trecut. Procentul furnizorilor activi s-a menţinut în 2014 la aproximativ 60% din totalul celor autorizaţi (237 furnizori activi din 371 de furnizori autorizaţi), însă a scăzut numărul celor care şi-au exprimat intenţia de a deveni furnizori de servicii poştale, comparativ cu anul 2013. În timp ce volumul total de trimiteri poştale procesate de CNPR în ultimii cinci ani a avut fluctuaţii foarte mici, traficul celorlalţi furnizori poştali de pe piaţă s-a înscris pe un trend continuu crescător, cu o creştere de peste 40% în anul 2014 faţă de 2013. Traficul de trimiteri din sfera serviciului universal a continuat să scadă în anul 2014, cand a atins cea mai mică valoare din ultimii cinci ani (227 milioane de trimiteri), în scădere cu peste 35% faţă de 2013. Furnizorii privaţi au procesat anul trecut cu 55% mai multe trimiteri din sfera serviciului universal faţă de anul 2013, în timp ce traficul procesat de Poşta Romană pe acest segment de piaţă a înregistrat o scădere de peste 65%.
Finanţele plătesc premiile pentru extragerea din iunie
Ministerul Finanţelor Publice a achitat 94 de premii aferente bonurilor caştigătoare la extragerea ocazională din 28 iunie a Loteriei fiscale, în valoare de 135 lei, emise pe 23 mai, invalidand 6 bonuri din cele 100 caştigătoare din cauza unor fapte de natură penală constatate la verificare. Extragerea ocazională a Loteriei Fiscale de pe 28 iunie a fost organizată pentru bonurile fiscale emise între 29 martie şi 31 mai. Au fost eligibile pentru caştigarea premiilor persoanele care deţineau unul sau mai multe bonuri fiscale emise la 23 mai, cu valori între 135,00 lei şi 135,99 lei. Fondul de premiere, de un milion de lei, urma să fie împărţit între cel mult 100 de caştigători. Cele 100 de bonuri caştigătoare au fost stabilite în cadrul celei de a doua etape de selecţie, extragerea fiind organizată pe 6 august, iar lista caştigătorilor a fost publicată pe site-ul Finanţelor. "În urma acţiunilor de verificare a autenticităţii bonurilor fiscale caştigătoare de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, au fost invalidate 6 bonuri fiscale, în condiţiile în care au fost constatate împrejurări privind săvarşirea unor fapte de natură penală pentru care au fost sesizate organele penale competente. Din aceste motive, plata celor 6 premii a fost suspendată, în conformitate cu prevederile legale", se arată într-un comunicat al MFP. Astfel, ministerul a achitat 94 de premii în conturile bancare ale caştigătorilor, fiecăruia revenindu-i 8.496 lei net, după reţinerea impozitului pe venit.
Contribuţia medie la pensia facultativă este de 160 de lei/lună
O companie contribuie, în medie, cu 100 de lei pe lună pentru pensia facultativă a unui angajat, iar contribuţia proprie a unei persoane fizice este de doar 60-65 lei lunar, a declarat Melania Mirea, director executiv al BCR Pensii, care a avut o creştere de 63% a contribuţiilor brute la semestru. "Circa 90% dintre cei care contribuie la Pilonul III (pensii facultative) plătesc la nivelul pragului de deductibilitate, de 400 euro anual atat pentru angajat, cat şi pentru angajator, respectiv 150 de lei lunar. Contribuţia medie la angajator este de aproximativ 100 de lei, iar pe segmentul de retail se situează la 60-65 de lei pe lună", a afirmat luni Mirea. Ea a arătat că în portofoliiul BCR Pensii există caţiva clienţi care contribuie cu 500 de lei pe lună, iar cea mai mare contribuţie ajunge la 800 lei/lună. Administratorul are în portofoliu 6.000 de companii care plătesc pensii facultative pentru angajaţi, din care cateva au peste 1.500 de salariaţi. "Cea mai des întalnită poziţie a angajatorului este să plătească şi o pensie facultativă în numele angajatului pentru a-i oferi acestuia venituri suplimentare, însă în acelaşi timp beneficiază şi el de nişte scutiri fiscale", a mai spus Mirea. Trei sferturi dintre angajaţii grupului BCR au conturi de pensii facultative, aceştia reprezentand sub 10% din portofoliul BCR Pensii pe acest pilon. Cele mai active persoane pe partea de economisire pentru pensia facultativă au între 35 şi 45 de ani, tinerii motivand că este prea devreme să se gandească la pensie, iar cei mai în varstă conştientizează că este prea tarziu. "Mulţi dintre clienţi nu ştiu că pensia se moşteneşte şi că nu poate fi poprită sau executată. Cand află acest lucru, îl consideră un avantaj", afirmă la randul său directorul general al BCR Pensii, Lucian Anghel. El apreciază că, în condiţiile în care un roman caştigă jumătate faţă de un ceh sau un croat, este nevoie de o sporire a economisirii pe termen lung pentru perioada pensiei, dar şi de creşterea salariilor, însă în linie cu productivitatea. BCR Pensii a înregistrat în primul semestru o creştere a contribuţiilor brute de 63% pentru fondul de pensii facultative, peste media pieţei, de 23%, coform datelor APAPR. Cota de piaţă în funcţie de contribuţie a sporit astfel cu 5 puncte procentuale, la 19%.
IFC a extins cu 20 de milioane de dolari o linie de finanţare acordată Bancpost
International Finance Corporation (IFC), parte a grupului Banca Mondială, a extins linia de finanţare acordată Bancpost cu 20 de milioane de dolari, fondurile urmand a fi utilizate pentru sprijinirea activităţii de import-export a companiilor locale. Bancpost a ajuns astfel la un plafon de 80 de milioane de dolari în cadrul programului de finanţare a comerţului global (Global Trade Finance Program - GTFP), se arată într-un comnunicat al Bancpost. Programul este dedicat consolidării pieţelor emergente în comerţul internaţional prin acordarea de garanţii parţiale sau totale pentru tranzacţiile comerciale. "Tranzacţiile finanţate în cadrul GTFP acoperă întreg fluxul comercial al unei companii, atat pentru exportatori - de la momentul transmiterii comenzii de către un client extern şi finanţarea etapelor de pre-export pană la livrare şi încasare - cat şi pentru importatori, inclusiv operaţiunile post-import, distribuţie şi pană la încasarea efectivă. Finanţarea întregului ciclu al acestor tranzacţii permite clienţilor negocierea cu furnizorii şi clienţii a unor termene şi condiţii mai avantajoase", a declarat directorul executiv corporate banking al Bancpost, Vlad Micu. Bancpost s-a alăturat Programului de Finanţare a Comerţului Global în 2010. Datorită utilizării foarte intense a acestei linii, în perioada 2010 – 2015 IFC a majorat de mai multe ori plafonul liniei de finanţare a comerţului internaţional pentru Bancpost. Banca este prezentă în Romania de 24 de ani şi operează o reţea de 150 de unităţi, 7 centre de afaceri corporate şi 5 centre regionale retail. Banca gestionează un portofoliu de peste 1 milion de clienţi corporativi, de retail şi instituţionali. Banca acordă finanţare companiilor atat din surse proprii, cat şi prin intermediul liniilor de credit puse la dispoziţie în parteneriat cu diverse instituţii financiare internaţionale.
Vodafone a renunţat fuziunea cu Liberty Global-UPC
Vodafone Group a pus capăt discuţiilor cu Liberty Global global pentru un schimb de active între cele două grupuri de telecomunicaţii, renunţand la oportunitatea de a accelera extinderea operaţiunilor în domeniul serviciilor prin cablu şi de media, relatează Bloomberg. Acţiunile celor două grupuri au scăzut în urma informaţiei. Vodafone, a doua mare companie de telefonie mobilă din lume, a anunţat luni că a decis să renunţe la negocieri, la aproape patru luni după ce a dezvăluit că au loc discuţii. Persoane apropiate situaţiei au declarat la momentul respectiv că reprezentanţii companiilor discută o serie de posibile tranzacţii, inclusiv un schimb de active din vestul Europei, sau o fuziune. Un purtător de cuvant al Liberty Global a confirmat că discuţiile au fost oprite. Liberty Global şi Vodafone obţin venituri anuale cumultate de peste 80 de miliarde de dolari şi au o capitalizare de piaţă combinată de aproape 130 de miliarde de dolari. Preşedintele Liberty Global, miliardarul John Malone, a declarat într-un interviu acordat în această lună că cele două companii nu au reuşit să progreseze în discuţii pe care le-a descris drept un meci de tenis al ideilor. Acţiunile Vodafone au scăzut luni, la Londra, cu pană la 3,3%, în timp ce titlurile Liberty Global au închis vineri în declin cu 0,5%.
Un mare producător de aluminiu se rupe în două
Alcoa, unul dintre cei mai mari producător de aluminiu la nivel global, se va scinda în două companii listate la bursă, pană la jumătatea anului viitor, urmand modelul unui număr tot mai mare de companii care urmăresc accelerarea creşterii prin divizare, relatează MarketWatch. Scindarea Alcoa va duce la formarea unei companii producătoare de bauxită, alumină şi aluminiu şi a unei alte companii care se va concentra pe inovaţii în produse şi soluţii de inginerie de înaltă performanţă, din materiale multiple, şi pe soluţii destinate pieţelor cu creştere atractivă, a anunţat grupul. Operaţiunile incluse în prima companie au generat venituri de 13,2 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie. În cazul operaţiunilor care vor forma cea de-a doua companie, veniturile au atins 14,5 miliarde de dolari. Alcoa, cu sediul central la New York, a precizat că o mare parte a veniturilor vor proveni din industria aerospaţială. Acţiunile Alcoa au crescut cu 5,6%, dar ulterior au trecut pe o scădere de 1,2%, în timpul tranzacţiilor electronice premergătoare deschiderii bursei de pe Wall Street.
Fiscul îşi face un centru de date cu 1,5 milioane de lei
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a lansat o licitaţie estimată la 1,56 milioane lei pentru proiectarea unei clădiri sau ansamblu de imobile de 15.000 de metri pătraţi în care să funcţioneze un centru de date modern şi biroul central al agenţiei. Construcţia va avea un regim de înălţime 2S plus P plus 7E şi o suprafaţă desfăşurată de circa 15.000 mp. Pentru serviciile de proiectare, ANAF a lansat un anunţ în SEAP. "Pentru finalizarea proiectului de modernizare a ANAF (RAMP - Banca Mondială) s-a constatat nevoia unui nou şi modern Centru de Date Primar (aliniat la tehnologiile actuale), care să asigure disponibilitatea neîntreruptă a serviciilor IT&C şi care să respecte standardele şi normativele privitoare la amenajarea unui data center, ca un sistem unitar (...) precum şi a unor spaţii de birouri pentru direcţiile generale din ANAF coordonatoare ale activităţii de administrare a veniturilor statului în aşa fel încat să permită comasarea în acelasi sediu a diferitelor structuri ale agenţiei care lucrează în 10 sedii dispersate pe raza Municipiului Bucureşti", arată ANAF, într-un comunicat.
