Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Viceguvernatorul BNR susţine că refugiaţii ar trebui să fie bineveniţi

Ziarul de Vrancea
24 sep 2015 500 vizualizări
“Pe termen lung vom putea profita de abilităţile şi competenţele imigranţilor şi ei pot devein parte a forţei de muncă din Europa”, arată Bogdan Olteanu

Refugiaţii care ajung în Europa ar trebui să fie bineveniţi, deşi pe termen scurt presupun o cheltuială pentru statele membre, întrucat pe termen lung s-ar putea dovedi utili pentru forţa de muncă, prin competenţele şi abilităţile lor, apreciază viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. "Pe termen scurt vor fi nişte cheltuieli, pe care cred că un continent bogat şi le poate permite, iar pe termen lung va fi o oportunitate puternică pe care un grup de ţări bine administrate, cum se presupune că suntem, o pot gestiona. Poate pe termen lung vom putea profita de abilităţile şi competenţele imigranţilor şi ei pot devein parte a forţei de muncă din Europa şi din structura unei pieţe mai bune a muncii în viitor", consideră Olteanu, care şi-a exprimat opinia personală la conferinţa "Romania Investor Days", fiind întrebat care va fi impactul sosirii imigranţilor în Europa din perspectivă economică. El a arătat că multe dintre statele europene se confruntă cu o provocare demografică, iar pe termen scurt vor fi cheltuieli mai mari, chiar încurajate în anumite ţări. "Gandiţi-vă cate laude au fost aduse Germaniei că au ridicat cheltuielile, sunt 10 miliarde euro, şi nu neapărat pentru infrastructură, aşa cum se aştepta. (...) Menţionez că nu exprim poziţia Băncii Naţionale, ci o opinie personală. Refugiaţii ar trebui să fie bineveniţi. Oricine este un refugiat şi are acest statut ar trebui să fie binevenit", a concluzionat Olteanu.Romania ar urma să primească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI, numărul total de imigranţi alocat pană în prezent Bucureştiului fiind de 4.837. Olteanu mai susţine că evaluările BNR arată că Romania ar putea atinge un nivel "decent" de convergenţă reală pentru aderarea la zona euro în 2022-2023, păstrand totodată elementele de convergenţă nominală, însă decizia privind momentul aderării este una politică. "Evaluările noastre arată că 2022-2023 ar putea fi un termen potrivit, din punct de vedere tehnic, pentru aderare, fie că vorbim de convergenţă nominală, fie de cea reală. Convergenţă nominală să rămană în zona ţintită, iar cea reală să atingă un nivel rezonabil. Bineînţeles însă că decizia privind momentul cand vom adera va fi una politică, iar cea dacă vom adera a fost deja luată de către societatea romanescă. Răspunsul este da, Romania se află pe drumul spre aderarea la zona euro", a declarat joi Olteanu la conferinţa "Romania Investor Days" organizată de BVB şi CCIR.


VW a manipulat şi în Europa testele pentru noxele automobilelor

şeful companiei auto, care a demisionat în urmă cu două zile, va avea o pensie de 28,6 milioane de euro

Volkswagen (VW) a informat că manipularea rezultatelor testelor pentru emisiile poluante a avut loc şi în cazul automobilelor diesel din Europa, a declarat ieri ministerul german al Transporturilor, Alexander Dobrindt, relatează MarketWatch. "Am fost informaţi că şi în Europa sunt afectate automobile cu motoare diesel de 1,6 şi 2 litri. Vom continua să colaborăm intens cu VW pentru a afla care vehicule sunt implicate", a spus oficialul german. Volkswagen a dezvăluit marţi că pană la 11 milioane de automobile la nivel mondial conţin softul prin care este influenţat rezultatul testelor de poluare, fiind posibil ca aceste vehicule să fie incluse în programe de rechemări. Compania a alocat 6,5 miliarde de euro, în trimestrul al treilea, pentru acoperirea costurilor legate de acest caz şi a avertizat că profitul grupului va fi afectat. Ministerul Transporturilor investighează totodată şi vehicule ale altor producători auto, în privinţa corectitudinii testelor de poluare, a spus joi Dobrindt. Directorul general al Volkswagen (VW), Martin Winterkorn, care şi-a anunţat miercuri demisia din cauza scandalului emisiilor, a acumulat o pensie de 28,6 milioane euro în timpul mandatului său şi ar putea primi compensaţii de alte cateva milioane euro, în funcţie de cum va fi clasificată plecarea sa După ce Winterkorn a dezvăluit miercuri că a cerut board-ului VW încheierea mandatului său de CEO, purtătorul de cuvant Claus-Peter Tiemann a refuzat să comenteze caţi bani va primi directorul general la plecarea din companie, transmite Bloomberg. În cel mai recent raport anual al grupului se arată că Winterkorn, CEO al VW din 2007, poate, teoretic, să primească două sume semnificative. La sfarşitul anului 2014, pensia lui Winterkorn se ridica la 28,6 milioane de euro, potrivit raportului, care nu descrie condiţiile care ar putea determina compania să nu o plătească.

Urmează BMW?

Acţiunile BMW au scăzut ieri cu pană la 9% după ce o revistă germană a relatat că SUV-ul diesel X3xDrive 20d a emis noxe de 11 ori mai mari decat normele europene, în timpul unui test pe şosea, amplificand îngrijorarea că investigaţia împotriva Volkswagen s-ar putea extinde la alţi producători. SUV-ul BMW a fost testat pe şosea de Consiliul Internaţional pentru Transporturi Nepoluante, acelaşi grup care a dat informaţii care au condus la investigarea de către autorităţile americane a diferenţei dintre emisiile motoarelor diesel al VW în timpul testelor de laborator şi a celor pe şosea, a relatat revista Autobild, citat de Bloomberg. BMW a anunţat că nu există niciun sistem instalat pe automobilele grupului care să reacţioneze diferit în timpul testelor, faţă de funcţionarea în trafic. "Nu există nicio funcţie de recunoaştere a ciclurilor de testare a emisiilor la BMW. Toate sistemele de emisii răman active în afara ciclurilor de testare", potrivit unui comunicat al BMW publicat în urma articolului din Autobild. Acţiunile BMW sunt tranzacţionate la Frankfurt în scădere cu 6,2%, după un declin de pană la 9%.Titlurile Daimler, proprietarul Mercedes-Benz, au coborat cu pană la 4,2%.

Peste 24.000 de posturi, disponibile la Bursa locurilor de muncă

Peste 2.100 de agenţi economici oferă aproximativ 24.000 de posturi la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, care va avea loc vineri, cele mai multe oferte fiind în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Braşov, Cluj şi Bihor. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi se va desfăşura în 86 de agenţii locale şi puncte de lucru, iar 2.173 de angajatori şi-au anunţat prezenţa. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) precizează, într-un comunicat transmis presei, că au fost contactaţi 27.077 agenţi economici, însă doar 2.173 dintre aceştia au confirmat participarea pană miercuri. Din datele centralizate rezultă că aceştia au disponibile 24.003 locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru absolvenţii fără studii superioare. Astfel, pentru persoanele care nu au studii superioare sunt înregistrate 22.038 de locuri de muncă, iar 1.965 de posturi sunt destinate celor care au finalizat o formă de învăţămant superior. Cele mai multe oferte de muncă sunt în Bucureşti (4.330) şi în judeţele Iaşi (1.649), Braşov (1.120), Cluj (1.073), Bihor (1.050), Arad (942), Timiş (930), Bacău (777) şi Galaţi (747). Principalele ramuri de activitate în care există locuri de muncă neocupate pentru absolvenţii fără studii superioare sunt: fabricare articolelor de îmbrăcăminte (2.093 locuri de muncă), comerţ cu amănuntul (1.635), activităţi de servicii privind forţa de muncă (991), fabricarea autovehiculelor de transport rutier (989), construcţii de clădiri (927), industria alimentară (645), lucrări speciale de construcţii (641), fabricarea de mobilă (613), activităţi de investigaţii şi protecţie (536) şi activităţi de secretariat (512).

MFP: Primele două proiecte de legi privind achiziţiile sunt finalizate

Ministerul Finanţelor a anunţat finalizarea proiectului de lege privind achiziţiile clasice şi proiectul de lege referitor la remediile şi căile de atac privind atribuirea contractelor de achiziţii publice, după perioada de consultări,astfel că documentele urmează să fie supuse aprobării Guvernului. Ambele proiecte de acte normative au fost publicate pe site-urile Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice. Instituţia precizează că proiectele de lege sunt definitivate, urmand să fie supuse avizării interinstituţionale, şi că vor fi transmise spre aprobare Parlamentului după ce vor fi aprobate de Guvern."Reforma sistemului de achiziţii publice trebuie să asigure eficientizarea modului în care sunt cheltuite toate fondurile publice, indiferent că ne referim la banii de la bugetul de stat sau la fondurile europene. Nu trebuie să mai existe criterii diferite în cheltuirea acestora, iar întreaga administraţie publică trebuie să se concentreze în a dezvolta proiecte, nu în justificarea bugetelor şi în cheltuirea sumelor de care dispun. Eficienţa trebuie să devină criteriul de bază în dezvoltarea şi implementarea unui proiect, în timp ce sursa de finanţare a acestuia trebuie să devină un aspect mai puţin important. Astfel, vom putea oricand să decontăm proiectele finanţate din sume asigurate de la bugetul de stat din fondurile alocate de UE. Reforma sistemului de achiziţii publice va însemna înainte de toate mutarea accentului pe raportul preţ/calitate", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici. El a precizat că în aceste zile intră în dezbatere publică alte două proiecte de acte normative, care să completeze pachetul legislativ, alături de strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice - proiectul de lege privind achiziţiile sectoriale (utilităţi), respectiv proiectul de lege privind concesiunile. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Roxana Mînzatu, a declarat luni că Legea privind concesiunile şi cea pentru utilităţi pe achiziţii sectoriale vor fi prezentate în această săptămană, iar pachetul de legi privind achiziţiile publice va ajunge în Parlament în jur de 15 octombrie.

Boeing a primit o comandă de 38 miliarde de dolari

Boeing a obţinut din partea Chinei comenzi pentru 300 de avioane, în valoare de 38 de miliarde de dolari la preţurile din listă, majoritatea model 737, relatează Reuters. Comanda, anunţată în timpul unei vizite de miercuri a preşedintelui chinez Xi Jinping la fabrica Boeing din Everett, Washington, include unele aparate comandate anterior, dar pentru care nu fuseseră încă identificaţi cumpărătorii. Boeing nu a precizat cate dintre aceste avioane fuseseră deja comandate. După ce s-a plimbat într-un avion 787 Dreamliner, Xi a spus în faţa a sute de angajaţi ai Boeing că vede perspective foarte bune pentru viitoarea colaborare dintre China şi Boeing. ICBC Financial Leasing, divizie a Industrial and Commercial Bank of China, a confirmat separat, miercuri, că va cumpăra 30 de avioane Boeing 737-800, în valoare de 2,88 miliarde de dolari la preţurile din listă. Boeing urmează totodată să anunţe un acord de construcţie a unui centru de finisare a avioanelor 737 în China, unde vor fi finisate, vopsite şi livrate aparate construite la fabrica Boeing din Renton, Washington. Membri ai sindicatului angajaţilor Boeing sunt îngrijoraţi că şi-ar putea pierde locurile de muncă în favoarea Chinei, iar unii intenţionau miercuri să protesteze. Boeing a anunţat marţi că nu se aşteaptă să opereze concedieri sau să reducă numărul de angajaţi, din cauza noii fabrici din China. Donald Trump, unul dintre candidaţii republicani în alegerile prezidenţiale, a afirmat într-un discurs susţinut în Carolina de Sud că noua fabrică Boeing din China va duce la pierderea multor locuri de muncă. Boeing concurează cu Airbus pentru poziţia dominantă pe piaţa chineză, care, potrivit estimărilor companiei americane, va avea nevoie de avioane noi în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, în următoarele două decenii.

Bancpost a aderat la Consiliul Patronatelor Bancare

Bancpost s-a alăturat celor şase bănci din Consiliul Patronatelor Bancare din Romania, aderarea instituţiei de credit fiind aprobată în şedinţa organizaţiei din 16 septembrie. Astfel, Consiliul va reuni Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD - Groupe Societe Generale, Banca Comercială Romană, ING Bank Romania, Volksbank şi Bancpost. La şedinţa adunării generale al CPRB a participat şi George Georgakopoulos, CEO Bancpost. "Suntem bucuroşi pentru aderarea Bancpost la CPBR, această fiind dovadă că cel mai nou membru al nostru înţelege că dialogul social şi cultură parteneriatului sunt expresii ale oricărei societăţi democratice", a declarat într-un comunicat Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Director al CPBR. La randul său, Georgakopoulos şi-a exprimat încrederea că această colaborare va conduce totodată la consolidarea relaţiei de parteneriat pe care banca o are cu clienţii săi şi la dezvoltarea sectorului bancar. Cele şapte bănci care compun CPBR deţin peste jumătate din activele sistemului bancar din Romania, iar angajaţii acestora reprezintă mai mult de o treime din totalul angajaţilor la nivelul întregului sector bancar.

Vodafone va monitoriza circulaţia auto la Feteşti şi Giurgiu

Vodafone va monitoriza şi supraveghea video traficul auto, la Feteşti şi Giurgiu, în baza unui contract acordat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Compania de Autostrăzi şi Drumuri a anunţat că a semnat miercuri, cu Vodafone Romania, contractul de servicii avand ca obiect "Supraveghere video şi monitorizare trafic pentru AI (Agenţia de Încasare, n.r.) Feteşti şi ACI (Agenţia de Control şi Încasare, n.r.) Giurgiu".  Contractul are o durată de implementare de 12 luni şi o valoare de 111.088 lei, fără TVA, cu finanţare din veniturile proprii ale CNADNR. "Prin această supraveghere video a traficului se urmăreşte realizarea unui instrument activ în sprijinul unor decizii operaţionale privind fluidizarea traficului, constituind totodată o metodă de informare a cetaţenilor în timp real, în vederea îmbunătăţirii timpilor de tranzit a vehiculelor în aceste puncte", spun reprezentanţii CNADNR.

Încrederea în industria franceză, la maximul ultimilor patru ani

Încrederea oamenilor de afaceri din industria prelucrătoare franceză a urcat în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, şefii de companii devenind mai optimişti în privinţa perspectivelor proprii şi ale industriei, relatează MarketWatch. Un indice referitor la încrederea oamenilor de afaceri din industria prelucrătoare a depăşit media pe termen lung de 100 de puncte şi a atins în septembrie 104 puncte, faţă de 103 puncte în august, potrivit institutului francez de statistică Insee. Analiştii intervievaţi de Wall Street Journal anticipau că indicele va stagna în această lună. Între componentele indicelui, cea mai mare creştere a fost înregistrată în cazul perspectivei producţiei personale. Un indice mai larg referitor la încrederea oamenilor de afaceri, care include vanzările en-gros, construcţiile, sectorul de retail şi serviciile, s-a menţinut la 100 de puncte în septembrie. Creşterea încrederii în industria prelucrătoare şi sectorul de retail a fost compensată de scăderea înregistrată în servicii, construcţii şi sectorul en-gros, potrivit Insee.



















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
danb, acum 970 zile, 23 ore, 19 minute, 16 secunde
Daca el e angajat la BNR ce treaba are el cu refugiatii si "abilitatile" lor ?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.