MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romanii plătesc în medie 34 de lei pe lună pentru internet fix
Romanii plătesc în medie 34 de lei pe lună pentru serviciile de internet fix de acasă achiziţionate individual, cei mai mulţi, 47%, avand facturi cuprinse între 31 şi 50 de lei, potrivit unui studiu realizat pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Astfel, datele arată că 47% dintre persoanele chestionate plătesc o factură cu o valoare cuprinsă între 31 şi 50 de lei, 34% au de plătit lunar între 20 şi 30 de lei, în timp ce 11% au o factură mai mică de 20 de lei. Doar 8% dintre cei care au participat la acest studiu au declarat că au un contract care depăşeşte 51 de lei. Studiul a relevat că în 82% dintre gospodării serviciile de internet fix au fost achiziţionate de la acelaşi furnizor împreună cu alte servicii de comunicaţii electronice (televiziune, telefonie fixă sau mobilă, internet mobil), aceştia plătind lunar pentru un astfel de pachet, în medie, 70 de lei. Principalul motiv pentru care consumatorii preferă o oferta la pachet în locul serviciilor separate este acela al costului total mai mic, serviciile în pachet fiind şi mai uşor de utilizat şi de plătit. Marea majoritate a respondenţilor, 85%, se declara mulţumită de conexiunea de internet fix pe care o are de la furnizorul actual, 77% dintre aceştia apreciind că pot contacta cu uşurinţă serviciul clienţi atunci cand au probleme cu conexiunea. În ceea ce priveşte viteza contractată, la nivel naţional, 20% dintre gospodării au viteze sub 50Mbps, în timp ce 43% au viteze contractate de peste 50Mbps, cea mai frecvent întalnită viteză contractată fiind de 100 Mbps. Pe de altă parte, 37% dintre respondenţi au declarat că nu cunosc viteză maximă precizată în contract. Potrivit studiului, 46% din gospodăriile din mediul urban au viteze de peste 50 Mbps la conexiunea de internet fix, comparativ cu 32% în mediul rural. Pentru a verifica permanent calitatea serviciului de internet pe care îl plătesc, utilizatorii au la dispoziţie Netograf.ro, un instrument independent, obiectiv şi gratuit conceput de ANCOM. În medie, conexiunile de internet fix din gospodării sunt utilizate de aproximativ 2,5 persoane, valoare aproape egală cu cea a numărului mediu de membri ai unei gospodării. 40% dintre utilizatorii de internet fix utilizează şi servicii de internet mobil - prin telefonul mobil/smartphone, stick USB sau tabletă, 13% dintre aceştia declarand că nu folosesc internetul mobil atunci cand se află acasă. Internetul mobil este preferat conexiunii fixe din gospodărie doar punctual, în anumite situaţii, de regulă cand internetul fix nu funcţionează sau ocazional, pentru anumite activităţi, precum e-mail sau browsing. Studiul de piaţă despre utilizarea de acasă a serviciilor de internet fix în randul populaţiei Romaniei a fost realizat pentru ANCOM de Mercury Research şi a fost folosit de Autoritate în analizele de piaţă derulate cu scopul de a evalua nivelul de concurenţă pe piaţă cu amănuntul a serviciilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe.
Grecul Papalekas iese la cumpărături în Romania
Globalworth vrea să cumpere active imobiliare de 120 milioane euro în Romania
Globalworth Real Estate Investments, companie controlată de omul de afaceri grec Ioannis Papalekas, a semnat un memorandum de înţelegere pentru achiziţia unui portofoliu imobiliar format din 30 de active, precum şi a altor două clădiri de birouri din Romania, pentru 120 de milioane de euro. Portofoliul de active imobiliare este format din clădiri finalizate şi terenuri şi este închiriat către o compania multinaţională, anticipandu-se că va avea o contribuţie de 3 milioane de euro pe an la veniturile din chirii ale Globalworth, se arată într-un comunicat al companiei. Celelalte două proprietăţi, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 35.000 de metri pătraţi, vor aduce venituri de 6,5 milioane de euro pe an. Costul total al investiţiilor pentru ambele tranzacţii este estimat la 120 de milioane de euro, potrivit Globalworth. Compania efectuează în prezent verificarea financiară a acestor active. Globalworth a fost înfiinţată în 2013 de Papalekas pentru a reuni sub o singură umbrelă proiectele imobiliare deţinute în Romania, printre care clădirile de birouri BOB, BOC, Tower Center International şi complexul de locuinţe Upground Tower. La data de 15 septembrie, Globalworth deţinea în Romania 14 active imobiliare, în valoare de 808,8 milioane de euro, dintre care 13 în Bucureşti şi un parc de logistică în Timişoara. La sfarşitul anului trecut, Globalworth deţinea în Romania un portofoliu de aproape 600 de milioane de euro. În acest an, Globalworth a finalizat achiziţia a trei active anunţate în ultimul trimestru al anului trecut. Toate achiziţiile au fost finalizate în termenii conveniţi, respectiv UniCredit HQ şi Nusco Tower la sfarşitul lunii martie şi Green Court Building "A" la 30 iunie. Costul total al investiţiilor în aceste proprietăţi a fost de 130 de milioane de euro.
Acordul actual cu FMI se încheie pe 26 septembrie
Acordul Romaniei cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială se va încheia pe 26 septembrie, după ce obiectivele de indicatori economici au fost atinse, însă nu şi cele de reformă structurală, iar board-ul FMI nu va mai avea nicio întalnire pentru actualul program. "Obiectivele de indicatori macroeconomici din actualul acord au fost atinse, economia are o creştere sănătoasă şi într-un ritm sustenabil, deficitul fiscal este sustenabil, Romania nu se mai uită cu frică la viitor în perspectiva unor măsuri dure. Impredictibiliatea procesului politicilor în această perioadă a făcut să fie dificil să avem destulă încredere în avans că aceste măsuri macroeconomice sănătoase vor fi cu adevărat adoptate", a declarat reprezentantul rezident al FMI pentru Romania şi Bulgaria, Guillermo Tolosa. El a explicat că acesta este, parţial, motivul pentru care boardul FMI nu a finalizat revizuirea acordului de peste un an. În termeni de reforme structurale, Tolosa spune că a existat un mix de proiecte care au avut succes şi altele care au eşuat, vizand în special companii de stat. "Programul cu FMI va expira pe 26 septembrie. Unele dintre obiective au fost atinse, altele răman de rezolvat pe viitor", a punctat Tolosa. El a precizat că o misiune tehnică va veni la Bucureşti în octombrie, dar pentru a discuta cu Guvernul pe marginea proiectului de buget pentru anul viitor, deci fără legătură cu acordul ce urmează să se încheie."Nu va mai exista nicio întalnire a board-ului director al FMI în legătură cu acest program", a conchis reprezentantul creditorului internaţional. Romania va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte, a declarat joi reprezentantul rezident al FMI pentru Romania şi Bulgaria, Guillermo Tolosa. "Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (...) Este doar o discuţie tehnică pe buget", a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu Romania. El a precizat că, pană la acest moment, FMI nu a primit nicio solicitare oficială din partea autorităţilor romane pentru un nou acord.
Vlăsceanu: Pierderi mari din cauza furturilor de energie
Companiile de utilităţi înregistrează constant pierderi semnificative cauzate de furturile din reţele de electricitate, potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care acuză autorităţile că nu sprijină recuperarea acestor pierderi. "Avem reţele învechite, sunt construite în anii ’60-70. După 1990, e adevărat, nu s-au mai făcut investiţii, pentru că statul a fost acţionarul majoritar, ca să nu zic că a fost unic proprietar, pană în 2004-2005, cand au început privatizările. Vă daţi seama în ce stare au fost preluate aceste reţele, la care ani de zile s-a făcut o mentenanţă minimă doar ca să rămană în funcţiune? E adevărat, sunt pierderi mari pe reţele. Și cum ajută autorităţile reducerea pierderilor? Pentru că aceste pierderi reflectă în primul rand furtul de energie electrică şi gaze, în principal energie electrică. Intervenţiile neautorizate la instalaţii şi la echipamente. Acestea sunt pierderile. Legislaţia nu ne sprijină în a recupera aceste pierderi", a declarat joi Silvia Vlăsceanu, director general al ACUE, la conferinţa Mediafax Talks about Energy. Reprezentantul Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie precizează că problema poate fi soluţionată în instanţă, însă durează mulţi ani, iar furturile cresc în tot acest timp, la fel şi pierderile. ACUE cere totodată o legislaţie predictibilă, fără de care investitorii nu vor fi interesaţi să lanseze noi afaceri în Romania. "Trebuie să ai o hotărare definitivă şi irevocabilă, trebuie să te duci în instanţă, procesele durează caţiva ani. În acest timp cel care a apucat să fure fură în continuare. Aici cerem sprijinul, o legislaţie coerentă, predictibilă, care să sprijine în sens bun operatorii, de fapt să sprijinim consumatorul cinstit, onest, care vrea să consume şi să-şi plătească factura la timp", a menţionat Vlăsceanu. Ea cere autorităţilor să găsească alte metode de a-i sprijini pe cei săraci şi să nu încurajeze nemunca.
Suzuki a plătit către VW 3,6 miliarde dolari pentru propriile acţiuni
Suzuki Motor şi-a răscumpărat acţiunile deţinute de fostul partener de alianţă Volkswagen (VW), reprezentand o participaţie de 19,9% la compania japoneză, pentru circa 428,9 miliarde de yeni (3,6 miliarde dolari), transmite MarketWatch. Luna trecută, Curtea Internaţională de Arbitraj din Londra a ordonat Volkswagen să vandă participaţia deţinută la Suzuki şi a pus astfel capăt unui litigiu de patru ani, permiţand producătorului auto japonez să se elibereze de o alianţă eşuată. Suzuki a răscumpărat acţiunile utilizand resurse proprii în numerar, a declarat purtătorul de cuvant Ei Mochizuki, adăugand că producătorul auto japonez nu a decis ce va face cu titlurile. În 2010, Volkswagen a cumpărat o participaţie de 19,9% la Suzuki, pentru circa 1,7 miliarde de euro, respectiv 1,9 miliarde de dolari la cursul valutar actual.
41% dintre companiile mici din Marea Britanie vor ieşirea din UE
Aproape 41% din comunitatea micilor afaceri din Marea Britanie vrea ieşirea ţării din Uniunea Europeană, întrucat consideră că apartenenţa la UE nu aduce beneficii companiilor, potrivit unui sondaj de opinie citat de Reuters. Cercetarea realizată de Federaţia Micilor Afaceri (Federation of Small Businesses – FSB) arată că 47% dintre membrii intervievaţi vor rămanerea în Uniune, în timp ce 10,7% sunt indecişi. Premierul David Cameron a promis să renegocieze legăturile Marii Britanii cu UE, iar apoi, pană la sfarşitul lui 2017, să organizeze un referendum privind rămanerea sau nu în blocul comunitar. Majoritatea analiştilor anticipează că votul va avea loc anul viitor. Mulţi dintre cei care vor rămanerea în uniune, inclusiv şefii unora dintre cele mai mari companii britanice, au adus argumente economice, afirmand că apartenenţa la UE le dă acces la pieţe deschise şi milioane de consumatori. Firmele mici se plang însă mult mai mult de birocraţia cu care se confruntă din cauza UE, cum sunt reglementările referitoare la afaceri, sănătate şi siguranţă. Potrivit FSB, numai 41% dintre cei intervievaţi se consideră informaţi în legătură cu votul, din punctul de vedere al afacerilor.
Banca Naţională a Elveţiei: Francul este încă supraevaluat
Banca Naţională a Elveţiei (BNE) a menţinut ieri dobanda de politică monetară la un minim record şi a semnalat că francul este încă supraevaluat, iar deprecierea care a avut loc în ultima perioadă nu a redus disponibilitatea instituţiei de a interveni pe piaţă, dacă va fi nevoie, relatează Bloomberg. BNE, condusă de preşedintele Thomas Jordan, a menţinut dobanda pentru depozitele la vedere la -0,75%, în conformitate cu estimările analiştilor. Economia elveţiană a revenit la creştere, iar francul s-a depreciat, dar este totuşi cu 10% mai puternic faţă de euro faţă de începutul anului, cand BNE a eliminat plafonul care limita aprecierea monedei. Între timp au apărut alţi factori negativi, între care riscul încetinirii creşterii economice în China, posibilitatea ca Banca Centrală Europeană (BCE) să ia noi măsuri de stimulare pentru zona euro şi perspectiva ca Rezerva Federală (Fed) americană să majoreze dobanzile, cel mai devreme chiar la şedinţa care se încheie joi, pentru prima oară în aproape 10 ani. Francul elveţian s-a apreciat în urma deciziei BNE, fiind tranzacţionat la Zurich la 1,09617 unităţi pentru un euro.
