Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Romanii plătesc tot mai mult cu cardul în vacanţele din străinătate

Ziarul de Vrancea
16 sep 2015 572 vizualizări
Visa susţine însă că sumele plătite cu ajutorul cardurilor sunt mici, media fiind de 20 de euro

Romanii folosesc tot mai des cardurile pentru plăţi direct la comercianţi cand călătoresc în străinătate în sezonul estival, în special pentru cumpărături de valoare mică, în timp ce cheltuielile mai mari sunt cele pentru servicii turistice şi transport, potrivit Visa Europe. Jumătate dintre tranzacţiile derulate la POS în străinătate sunt mai mici de 20 de euro. Posesorii de carduri Visa emise în Romania au cheltuit pe parcursul verii aproximativ 48 euro în medie per tranzacţie la comercianţii din străinătate, iar peste o treime dintre plăţi au valoarea mai mică de 10 euro, arată datele Visa Europe privind plăţile cu cardul în afara ţării din perioada iunie - august 2015. "Romanii s-au obişnuit să plătească frecvent cu cardul atunci cand călătoresc în străinătate. Am observat în ultimii ani o creştere constantă şi rapidă a numărului de tranzacţii de valori relativ reduse, precum şi o diversificare a categoriilor de comercianţi unde se fac plăţi cu cardurile Visa. Practic, pe langă locurile unde romanii plătesc de regulă cu cardul, respectiv la hotel, în aeroport sau la benzinării, procesăm de exemplu şi plăţi către florării, magazine de suveniruri, poştă sau laboratoare foto", a declarat directorul regional pentru Romania, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, Cătălin Creţu. Per total, romanii au realizat în vara acestui an cu aproape 30% mai multe plăţi cu cardul la POS în străinătate, iar valoarea totală a acestor tranzacţii s-a majorat cu aproape 20%. Ultima săptămană din luna august a fost cea mai aglomerată din acest sezon estival în ceea ce priveşte numărul de plăţi făcute de romani cu cardurile Visa la POS-urile din străinătate, cu varful de tranzacţii procesate înregistrat sambătă, pe 29 august. Romanii au realizat în vara acestui an cele mai multe plăţi cu cardul în Franţa, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Bulgaria, Germania, Spania, Austria, Suedia şi Belgia. Plăţile cu carduri Visa emise în Romania au înregistrat creşteri anuale de două cifre în toate aceste ţări, dar Germania iese în evidenţă printr-un avans semnificativ al tranzacţiilor, de 45% comparativ cu vara anului trecut. Romanii au utilizat cel mai des cardurile Visa în afara ţării pentru a plăti produse şi servicii aferente călătoriilor, precum cazarea, închirierea de maşini, transportul feroviar şi aerian sau carburanţi. Practic, aproximativ 30% dintre tranzacţiile cu cardurile Visa în străinătate au fost efectuate la POS-urile instalate la acest tip de comercianţi. Supermarketurile şi magazinele alimentare reprezintă a doua mare categorie de comercianţi din străinătate unde s-a plătit cel mai des cu cardurile Visa emise în Romania (22% din total tranzacţii cu cardul la POS-urile din străinătate).



Riscăm să pierdem miliarde de euro din cauza legii achiziţiilor
u performanţele slabe ale contractelor mari de achiziţii publice reprezintă un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Bruxelles

Aproape jumătate din statele membre, inclusiv Romania, riscă să piardă accesul la fonduri de dezvoltare în valoare de sute de miliarde de euro, dacă nu vor face ordine în contractele de achiziţii publice pană la sfarşitul lui 2016, potrivit unui raport al Curţii Europene de Audit. La începutul anului 2015, 12 dintre cele 28 de state membre, între care şi Romania, nu îndeplineau condiţiile standard necesare pentru achiziţii publice în domenii precum transporturi şi infrastructura energetică. Cele 12 statele memţionate în raport sunt Romania, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia, Cehia. Dacă standardele UE referitoare la achiziţiile publice nu vor fi îndeplinite pană la sfarşitul anului 2016, Comisia Europeană ar trebui să suspende plăţile către statele membre, pană cand acestea vor remedia deficienţele, se arată în raport. Incapacitatea statelor respective de a aloca contracte publice mari ar trebui să le împiedice să acceseze unele dintre cele mai generoase fonduri ale UE. Fondurile alocate în cadrul politicii de coeziune reprezintă circa o treime din bugetul comunitar general şi au totalizat 367 de miliarde de euro în ciclul bugetar 2014-2020. Performanţele slabe ale contractelor mari de achiziţii publice reprezintă un semnal de alarmă pentru autorităţile de la Bruxelles, care a lansat anul trecut un program de stimulare în valoare de 315 miliarde de euro, concentrat în mare parte pe proiecte mari de infrastructură. Fondurile pentru investiţiile anunţate în 2014 de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sunt diferite de fondurile de coeziune, dar Curtea Europeană de Audit a avertizat în martie în privinţa manierei de supraveghere a planului, potrivit Financial Times. Din cele 1.420 de tranzacţii analizate de auditori în cele 28 de state membre, în legătură cu achiziţii publice, circa 41% conţin erori. Dintre aceste erori, 131 sunt considerate minore, cum ar fi publicarea tarzie a contractelor atribuite. Circa 288 sunt semnificative, precum numărul redus al ofertelor în cadrul licitaţiilor, din cauza grabei cu care au fost organizate. Alte 168 sunt erori majore, cum ar fi atribuirea directă a contractelor, fără licitaţie, sau selectarea în mod ilegal a unei companii. Între exemplele de erori majore se află atribuirea unui contract de supraveghere a lucrărilor la centura ocolitoare a unui oraş din Polonia, în valoare de 300.000 de euro, unui arhitect, fără licitaţie deschisă, cu mai multe oferte. Un alt caz menţionat este cel al unui contract pentru o instalaţie destinată apelor reziduale din Spania. Acolo, licitaţia a decurs corect, dar în peste jumătate din lucrările contractate materialele, tehnologiile şi cantităţile iniţiale au fost înlocuite. Phil Wynn Owen, coordonatorul raportului, avertizează că astfel de erori afectează consumatorii.
Banca pentru IMM-uri, înfiinţată pană la sfarşitul anului

Banca de dezvoltare dedicată IMM-urilor ar trebui înfiinţată pană la sfarşitul anului şi să acorde credite cu dobanzi mici, a declarat, miercuri, Anca-Laura Ionescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mjlocii şi Mediul de Afaceri. "Un fond strategic de investiţii este de dorit. Acea bancă de dezvoltare care să fie dedicată IMM-urilor ar trebui înfiinţată pană la sfarşitul anului, acum să vedem ce spun şi Finanţele Publice. Din cate am înţeles, banca ar putea fi implicată şi pe proiectele depuse pe fondurile europene", a afirmat Ionescu la o conferinţă pe tema fondurilor europene şi ajutoarelor de stat. Un sondaj al BNR în randul a peste 10.000 de IMM-uri a relevat că din cauza dobanzilor prea mari peste 60% dintre firme nu contractează credite bancare. "Accesul la finanţare este una dintre problemele presante cu care se confruntă IMM-urile. Din păcate IMM-urile nu apelează la creditele bancare, nu neapărat că nu vor sau că nu au nevoie, dar nivelul dobanzilor sau clauzele contractuale sunt piedici în accesarea acestor credite. 64% dintre companii nu doresc să apeleze la un credit în lei, iar 68% la creditele în euro, indiferent de cost", a spus secretarul de stat. Ionescu a arătat că mai multe programe destinate ajutorării IMM-urilor au fost lansate în acest an cu fonduri mai mici decat cele iniţiale. "Ministerul derulează o serie de programe cu finanţare de la bugetul de stat, sunt scheme de minimis. Avem un număr de şapte scheme, dintre care trei sunt deja lansate, iar un altul se lansează maine (...) Din păcate ele sunt lansate cu bugete limitate, pentru că la nivel declarativ toţi spun că dau o şansă IMM-urilor, dar cand vine vorba de ceva practic, la rectificare se taie tot de la IMM-uri. Ne descurcăm cu ce avem. Nu mă încantă că SRLD din peste 29 de milioane de lei, cat aveam, l-am lansat cu 19,3 milioane, dar sperăm că anul viitor va fi unul mai bun", a apreciat Ionescu. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Enache Jiru a anunţat în luna mai că instituţia urma să lanseze pană la finele acelei luni proiectul de lege pentru transformarea EximBank în bancă de dezvoltare, astfel ca aceasta să devină funcţională în 3-4 luni de la promovarea legii.

Apare un producător gigant de bere

Anheuser-Busch (AB InBev) intenţionează să lanseze o ofertă de preluare a SABMiller, într-o tranzacţie care ar reuni primii doi mari producători de bere la nivel mondial, cu un profit care ar reprezenta circa jumătate din profitul generat de industria de profil, relatează Bloomberg. Anunţul Anheuser-Busch, cel mai mare producător de bere din lume, a dus la creşterea puternică a acţiunilor celor două companii. Titlurile SABMiller au urcat cu pană la 23%, conferind companiei înregistrate în Marea Britanie o capitalizare de piaţă de circa 60 de miliarde de lire sterline (93 miliarde dolari), în timp ce acţiunile AB InBev au avansat cu pană la 12%. AB InBev, producătorul unor mărci de bere precum Budweiser şi Stella Artois, înregistrat în Belgia, a informat SABMiller de intenţiile sale, cu toate că nu a făcut încă o propunere şi nu sunt cunoscute detalii, se arată într-un comunicat al SABMiller. Grupul AB InBev a anunţat că intenţionează că colaboreze cu SABMiller, care fabrică mărci ca Grolsch şi Peroni, pentru a obţine din partea conducerii acestei companii recomandarea tranzacţiei, către acţionari. Potrivit legislaţiei britanice, AB InBev trebuie să facă o ofertă oficială de preluare a SABMiller pană pe 14 octombrie, sau să se retragă.

Hewlett-Packard va desfiinţa 30.000 de locuri de muncă

Hewlett-Packard, care se va scinda în acest an în două companii listate la bursă, va desfiinţa 25.000 pană la 30.000 de locuri de muncă, măsurile de restructurare urmand să se adauge altor 55.000 de concedieri anunţate anterior, pentru a se adapta cererii în scădere, relatează Reuters. Noile concedieri, echivalente cu reducerea forţei de muncă cu 10%, vor afecta în mare parte angajaţii diviziei de echipamente hardware destinate companiilor şi operaţiunile de service, care de la 1 noiembrie vor deveni Hewlett Packard Enterprise (HPE). La 31 octombrie 2014, Hewlett-Packard avea peste 300.000 de angajaţi, acestea fiind cele mai recente date disponibile. Compania a precizat că reducerea numărului de angajaţi va avea loc la nivel mondial. Cealaltă companie formată în urma scindării, HP Inc, va reuni producţia de computere şi imprimante, care a fost afectată de scăderea vanzărilor de PC-uri. "Am muncit considerabil în ultimii ani pentru reducerea costurilor şi simplificarea proceselor, iar aceste măsuri finale vor elimina necesitatea unor alte restructurări", a declarat directorul general al Hewlett-Packard, Meg Whitman, într-un comunicat. Concedierile, care au rolul reducerii cheltuielilor cu 2,7 miliarde de dolari pe an, vor genera costuri excepţionale de 2,7 miliarde de dolari, începand din trimestrul patru.















În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.