MOZAIC STIRI ECONOMICE: Privatizarea Poştei Romane este în aer
Compania belgiană bpost nu a depus oferta angajantă pentru preluarea Poştei Romane, pană marţi, termenul limită, Guvernul urmand să reanalizeze procesul de privatizare a companiei. "De la momentul achiziţionării dosarului de prezentare al Poştei Romane de către bpost, pană în prezent, echipa implicată în proces a susţinut un nivel consistent al discuţiilor cu potenţialii investitori, pe marginea oportunităţii investiţionale. În cadrul discuţiilor s-au abordat teme legate de planul de eficientizare a cheltuielilor şi a reţelei operaţionale, de situaţia financiară, de situaţia litigiilor, dar şi de cadrul de reglementare", se arată într-un comunicat al Ministerului pentru Societatea Informaţională. În cadrul procesului de privatizare a Poştei Romane, ministerul este consiliat de consorţiul format din KPMG Romania şi de Ţuca, Zbarcea & Asociaţii. Pană acum, cele două entităţi şi-au oferit expertiza pe tot parcursul procesului, de la alegerea metodei optime de privatizare, pană la participarea în cadrul discuţiilor avute cu reprezentanţii Comisiei Europene. Poşta Romană a abordat, în ultimul an, o strategie de business concentrată pe reducerea cheltuielilor şi pe concentrarea resurselor financiare in investiţii, se menţionează în comunicat. Un punct important în această strategie a fost dezvoltarea unor produse şi servicii adaptate la nevoile clienţilor Poştei Romane, dar şi închiderea unor contracte neprofitabile pentru operatorul naţional de servicii poştale. Compania de stat a încheiat anul 2014 cu un profit de 5 milioane de euro, după cinci ani de pierderi. Pentru 2015, compania ţinteşte menţinerea în marja de profit, concomitent cu implementarea unui plan amplu de investiţii, în valoare de peste 55 de milioane de lei (12,3 milioane de euro), strategie care va continua şi în 2016. În primele şapte luni ale anului, Compania Naţională Poşta Romană a înregistrat un profit net de 18,3 milioane de lei (4,13 milioane de euro), la venituri de 655 milioane lei (147 milioane euro). Compania se aşteaptă să raporteze în acest an un profit brut de 1,6 milioane lei, în scădere cu 95,7% fată de caştigul de anul trecut, în condiţile în care anticipează că va înregistra un profit de doar un leu din fiecare 1.000 de lei obţinuţi ca venituri. Poşta Romană este deţinută de statul roman, prin Ministerul pentru Societatea Informaţională, în proporţie de 75%, şi de Fondul Proprietatea (FP) în proporţie de 25%. Compania deţine cea mai mare reţea de distribuţie la nivel naţional, însemnand peste 80% din totalul subunităţilor poştale care operează, în prezent, în Romania. Anul trecut, autorităţile au ales bpost pentru vanzarea a 51% din acţiunile Companiei Naţionale Poşta Romană.
Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16,8%
Piaţa auto a crescut în primele opt luni cu 16,8%, vanzările de autoturisme şi vehicule comerciale ajungand la 75.288 unităţi, în timp ce vanzările de provenienţă autohtonă au avansat cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat marţi APIA. Vanzările de autoturisme au înregistrat un avans de 14,3% în perioada analizată, în timp ce în luna august s-au vandut cu 24% mai multe autovehicule faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Autoturismele, care reprezintă 82% din acest volum (61.500 unităţi), înregistrează o creştere de 14,3% faţă de aceaşi perioadă din 2014, iar vehiculele comerciale, una de aproximativ 32%. La autoturisme, după opt luni din 2015 topul pe mărci este condus de Dacia, cu 21.777 de unităţi (35,4% din total), urmată de Volkswagen cu 6.223 unităţi (10,1%), Skoda 5.502 unităţi (8,9%), Ford 3.890 unităţi (6,3%), Renault 3.707 unităţi (6%) şi Opel, 2.349 unităţi (3,8%). Pe modele, cu cele 10.362 unităţi, Dacia Logan este cel mai bine vandut model în primele opt luni ale anului, urmat de Dacia Duster, cu 4.227 unităţi, Dacia Sandero, cu 3.778 unităţi, Skoda Octavia, 2.536 unitaţi şi Dacia Logan MCV, cu 2.053 unităţi. Pe clase, autoturismele MPV au înregistrat un avans de 48,9%, SUV-urile de 29,1%, Clasa F (lux) de 20,1%, iar Clasa C de 15,4%. În funcţie de tipul de combustibil, autoturismele diesel continuă să domine piaţa cu o pondere care ajunge la 54%, în continuă scădere de la începutul anului, cand aceste motorizări reprezentau 67,4% din piaţă. În ceea ce priveşte autoturismele hibride sau electrice, în primele opt luni ale anului au fost vandute 272 de unităţi (din care 19 electrice 100%), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, cand au fost vandute 138 unităţi (din care doar două electrice 100%). În continuare, vanzările pe piaţa din Romania sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, în primele opt luni din 2015, de 74%, în continuă scădere faţă de situaţia din urmă cu trei luni, cand ponderea era de 81%. "Această evoluţie se justifică prin impactul Programului Rabla care începe să-şi consume efectul de aşteptare şi acumulare a cererii din primele 4 luni ale anului, astfel că volumele înregistrate pe segmentul persoanelor fizice sunt lună de lună tot mai mici (38% în luna mai, 31% în luna august), deşi tichetele disponibile prin Programul Rabla sunt încă suficiente (14.000 rezervări la jumătatea lunii august, din 25.000 disponibile)", se arată într-un comunicat al APIA.
Porsche provoacă Tesla cu un automobil electric
Porsche a prezentat la salonul auto de la Frankfurt conceptul Mission E, un automobil sport electric cu patru locuri care poate accelera mai repede decat noul 911 şi care se încarcă în 15 minute, provocand Tesla să ţină pasul cu inovaţiile, relatează Bloomberg. Mission E atinge o viteză de 100 de kilometri pe oră în 3,5 secunde, mai repede decat timpul de 4,2 secunde al automobilului 911 de nouă generaţie. Automobilul concept de 600 de cai putere are o autonomie de 500 de kilometri, iar bateria poate fi încărcată în proporţie de 80% în doar 15 minute, a declarat Matthias Mueller, şeful Porsche, divizie a grupului german Volkswagen, la salonul de la Frankfurt care a debutat marţi pentru specialişti. Automobilul Model S al Tesla are nevoie de circa 30 de minute pentru reîncărcarea bateriei, iar autonomia este de 170 de mile (272 kilometri). Porsche şi marca Audi se numără printre bandurile de elită care încep să fabrice modele electrice, în condiţiile în care Tesla a devenit un concurent viabil. Livrările de vehicule crossover Model X, al doilea model fabricat de Tesla, vor începe în această lună, iar compania pregăteşte noi automobile, cu preţuri mai accesibile. Compania americană Tesla, a miliardarului Elon Musk, a beneficiat de aprecieri din partea analiştilor pentru acceleraţia şi manevrabilitatea Model S, o lovitură pentru brandurile de lux consacrate. În afară de modelul electric, Porsche a mai introdus la Frankfurt noua generaţie a automobilului sport 911. Modelul este prevăzut cu motor biturbo care generează cel puţin 370 de cai putere. Porsche intenţionează să vandă în acest an, în premieră, peste 200.000 de vehicule, pe fondul cererii pentru SUV-ul compact Macan, de 52.600 de dolari. Conceptul Mission E utilizează un sistem electric de 800 de volţi, cu o capacitate dublă faţă de alte sisteme. Acest fapt contribuie la reducerea timpului de încărcare şi reduce greutarea, potrivit companiei.
În trei ani au dispărut 1.332 de medicamente
Folosirea medicamentelor generice este în scădere în Romania, iar în perioada 2011-2014 au dispărut 1.332 de medicamente, dintre care 534 în ultimele 14 luni, a declarat marţi preşedintele APMGR, Dragoş Damian, la conferinţa "International Health Forum 2015". Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) a spus că industria farmaceutică din Romania a făcut investiţii de 50 de milioane de euro în Romania, însă a fost nevoită să apeleze la şomaj tehnic, să facă restructurări, pentru că în anumite zone, cum este cea a medicamentelor generice, nu mai există profit. "Ceea ce este foarte important este că Romania face exporturi, fiind unul dintre cei mai mari exportatori din Europa de Est, medicamentele din Romania ajungand în ţări precum Brazilia şi Statele Unite, dar şi în Uniunea Europeană, deci este un hub foarte interesant pentru exporturi", a spus Dragoş Damian, la conferinţa "International Health Forum 2015", organizată de APMGR, cu sprijinul Asociaţiei Europene a Medicamentelor Generice şi Biosimilare. El a subliniat că problemele din piaţa internă se resimt şi în export. Preşedintele APMGR a arătat că se doreşte creşterea fabricilor de medicamente în Romania, însă utilizarea medicamentelor generice este în scădere, iar din 2011 pană în 2014 au dispărut 1.332 de medicamente, din care 534 numai în ultimele 14 luni. Dragoş Damian a vorbit şi despre barierele de dezvoltare, apreciind că prima ar fi pusă de politicile fiscale, urmată de faptul că în Romania sunt cele mai mici preţuri din Europa la medicamente, asupra cărora s-a îndreptat şi taxa clawback. "La medicamentele sub 30 de lei, nu mai există profit. Taxa clawback se duce direct în profitul producătorilor. (...) Taxa clawback a crescut de la 15 la sută la 25 la sută şi acesta este motivul pentru care nu putem să ne stabilizăm operaţiunile", a mai spus Dragoş Damian.
Romania şi Finlanda, singurele din UE cu scăderi de angajaţi
Romania şi Finlanda sunt singurele state din Uniunea Europeană care au înregistrat scăderi ale numărului de angajaţi în trimestrul al doilea, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de 1,6%, respectiv 0,7%, în timp ce la nivelul UE a avut loc o creştere de 0,9%, potrivit Eurostat. Romania a înregistrat un declin al numărului de angajaţi şi în primul trimestru, de 1,7% raportat la perioada ianuarie-martie 2014. În zona euro, numărul persoanelor care deţin locuri de muncă a avansat cu 0,8% în trimestrul al doilea, comparativ cu intervalul similar din 2014. În primul trimestru, Uniunea Europeană a consemnat o creştere de 1% a numărului de angajaţi, iar zona euro de 0,8%, raportat la primeloe trei luni ale anului trecut. Cele mai mari creşteri raportate la trimestrul doi din 2014 au fost înregistrate în Irlanda (3%), Spania (2,9%), Luxemburg (2,5%) şi Ungaria (2,4%). Eurostat estimează că în trimestrul al doilea 228,8 milioane de persoane deţineau un loc de muncă în UE, dintre care 151 de milioane în zona euro. Datele sunt ajustate la factorii sezonieri. Comparativ cu primul trimestru al acestui an, numărul de angajaţi din zona euro a urcat cu 0,3%, iar cel din UE cu 0,2%, potrivit Eurostat, care foloseşte datele raportate de autorităţile naţionale din statele membre.
Google, găsită vinovată în Rusia de abuz al poziţiei
Agenţia rusă în domeniul concurenţei a stabilit că Google abuzează de poziţia deţinută pe piaţă, compania americană riscand să fie penalizată într-un proces lansat de operatorul concurent rus Yandex, relatează Reuters. Google a încălcat legea prin preinstalarea anumitor aplicaţii pe dispozitive mobile şi este pasibilă să plătească o amendă de pană la 15% din veniturile obţinute în 2014 pe segmentul respectiv de piaţă din Rusia. Agenţia nu a specificat nivelul veniturilor respective, întrucat este vorba despre secretul comercial, dar a precizat că nivelul amenzii va fi anunţat după 28 septembrie. Google trebuie să plătească amenda şi să îşi schimbe politica de afaceri, în caz contrar riscand noi penalizări. Google Rusia a anunţat că va analiza decizia, reprezentanţii companiei refuzand să facă alte comentarii. Yandex, care a reclamat Google în februarie, a salutat decizia agenţiei. Yandex deţine o poziţie mai puternică decat Google pe piaţa rusă, dar concurenţa s-a intensificat, în condiţiile în care utilizatorii cumpără telefoane cu sistemul de operare Android pe care sunt preinstalate aplicaţii ale Google care concurează direct cu aplicaţiile Yandex.
Bănicioiu: Anul viitor va creşte bugetul pentru medicamente
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat ieri, la conferinţa "International Health Forum 2015", că anul viitor va creşte bugetul alocat pentru medicamente, precizarea fiind făcută după ce preşedintele APMGR, Dragoş Damian, a arătat că este nevoie de o majorare cu cel puţin 10 la sută. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Dragoş Damian, a declarat că taxa clawback trebuie să devină predictibilă pentru această industrie, amintind că producătorii de medicamente au fost în situaţia de a li se dubla costurile."Acesta este principalul lucru pe care ni-l dorim. În 2009 au spus că taxa clawback va fi o măsură temporară. (...) Susţinem ca această taxă să fie justă, adică producătorii de medicamente să plătească pentru veniturile pe care le fac, nu ca acum, şi cu adaosurile terţilor. Pentru noi, ca şi investitori în economia romanească, este important să transmitem corporaţiilor că putem investi în continuare. Acestea sunt puntele pe care le-am dezbătut cu Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului. Cel mai important lucru este că, pe langă producători, şi statul roman să investească bani în medicamente. S-au găsit bani pentru salariile medicilor, ar trebui să crească cel puţin cu 10 la suta bugetul alocat pentru medicamente", a spus Damian, la conferinţa organizată de APMGR, cu sprijinul Asociaţiei Europene a Medicamentelor Generice şi Biosimilare.
