"Tovarăşii" lui Ceauşescu, mai pricepuţi la inovaţie decat capitaliştii
Comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decat capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în Romania fiind mai mic chiar decat cel din1920, arată un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. "În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie. (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu", se arată în studiu. În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. Romania a ajuns chiar ca în 2014 să aibă mai puţine brevete de invenţie acordate decat în 1920, situaţie care trebuie să creeeze îngrijorare. "La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decat acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile romanilor în interes de business decat au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani", afirmă experţii KeysFin. După Revoluţie, odată cu libertatea economică, romanii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luand locul cercetării tradiţionale. Astfel, Romania a ajuns să importe mai mult decat produce, să depindă de ce oferă străinii şi să exploateze prea puţin proverbiala inteligenţă romanească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice. Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai tarziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. Una dintre cauze este migrarea activităţii creative în afara Romaniei, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială la firma Postu Leonte & Asociaţii. "Rezultatele inovative ale romanilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM", afirmă Leonte. Astfel în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în Romania, 2.661 au fost înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European. Situaţia este similară şi în cazul mărcilor. În timp ce în 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014 numărul lor a scăzut la 10.763. Statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia romanească, arată studiul KeysFin.
