Economic

"Tovarăşii" lui Ceauşescu, mai pricepuţi la inovaţie decat capitaliştii

Ziarul de Vrancea
8 sep 2015 732 vizualizări
In ultimii 25 de ani au fost înregistrate circa 26.000 de brevete de invenţie, aproape la jumătate faţă de perioada 1965-1989

Comuniştii au avut rezultate mai bune în privinţa inovaţiei decat capitaliştii de după Revoluţie, numărul brevetelor acordate în 2014 în Romania fiind mai mic chiar decat cel din1920, arată un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor privind inventica şi protecţia proprietăţii intelectuale. "În mod paradoxal, comuniştii pare că se pricepeau mai bine la un capitol esenţial de business, inovarea, faţă de moştenitorii «Epocii de Aur», capitaliştii de după Revoluţie. (...) Interesant este că, deşi avem senzaţia că trăim într-o epocă a inovaţiei şi cercetării, suntem cu mult în urma tovarăşilor de pe vremea lui Ceauşescu", se arată în studiu. În ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Mărci şi Invenţii (OSIM) s-au înregistrat 94.481 de cereri de brevete de invenţie şi 59.443 de brevete acordate. În cei 25 de ani de după Revoluţie, numărul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de invenţie. Romania a ajuns chiar ca în 2014 să aibă mai puţine brevete de invenţie acordate decat în 1920, situaţie care trebuie să creeeze îngrijorare. "La capitolul inovaţie, am ajuns să punctăm comercial mai prost decat acum 95 de ani, la doi ani distanţă de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arată că blamaţii comunişti au ştiut să exploateze mai bine creierile romanilor în interes de business decat au făcut-o capitaliştii, în ultimii 25 de ani", afirmă experţii KeysFin. După Revoluţie, odată cu libertatea economică, romanii au inovat tot mai puţin, importul de tehnologie şi mărci din Occident luand locul cercetării tradiţionale. Astfel, Romania a ajuns să importe mai mult decat produce, să depindă de ce oferă străinii şi să exploateze prea puţin proverbiala inteligenţă romanească, brevetele de invenţie şi mărcile fiind considerate un indicator relevant al inteligenţei economice. Dacă în 1990 erau înregistrate 3.081 cereri de brevete de invenţie şi erau aprobate 1.428, un deceniu mai tarziu, numărul acestora scădea la o treime, iar în 2014 abia dacă depăşea 1.000 de cereri şi puţin peste 300 de brevete acordate. Una dintre cauze este migrarea activităţii creative în afara Romaniei, afirmă Laura Leonte, avocat specializat în dreptul proprietăţii intelectuale şi consilier în proprietate industrială la firma Postu Leonte & Asociaţii. "Rezultatele inovative ale romanilor sunt transferate companiilor străine, care în mod evident aleg să îşi protejeze invenţiile în teritorii străine, în care urmează să le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internaţionale cu activitate pe piaţa comunitară aleg să îşi protejeze invenţiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de către Oficiul European pentru Brevete şi nu de OSIM", afirmă Leonte. Astfel în 2014, din totalul de 2.981 de brevete aplicabile în Romania, 2.661 au fost înregistrate la nivelul UE şi numai 320 prin OSIM. În 2002, raportul era invers - 755 înregistrate la OSIM şi numai 497 la Oficiul European. Situaţia este similară şi în cazul mărcilor. În timp ce în 2006 erau înregistrate 22.570 de mărci la OSIM, în 2014 numărul lor a scăzut la 10.763. Statistica denotă faptul că cei 25 de ani de capitalism au reuşit să îngroape un sector, cel al cercetării, care în trecut producea soluţii pentru economia romanească, arată studiul KeysFin.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.