MOZAIC STIRI ECONOMICE: Impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite poate fi majorat cu 500%
Comisia de buget a Camerei Deputaţilor a decis, ieri, să reintroducă în Codul fiscal prevederea potrivit căreia consiliile locale au posibilitatea de a majora la 500 la sută a impozitului pe clădirile şi terenurile neîngrijite, aceasta aplicându-se de la 1 ianuarie 2016.
Secretarul de stat în ministerul de Finanţe Dan Manolescu a propus, la dezbaterile din comisie asupra cererii de reexaminare a Codului fiscal, reintroducerea prevederii privind acordarea posibilităţii consiliilor locale de a majora impozitul pe clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan cu până la 500 la sută, precizând că este o solicitare a autorităţilor. Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a propus ca această prevedere să se aplice de la 1 ianuarie 2016, iar preşedintele comisiei, Viorel Ştefan (PSD), a precizat că aceasta este o decizie a liderilor partidelor.
Mai mulţi deputaţi au atras atenţia că trebuie specificat ce înseamnă clădiri şi terenuri neîngrijite şi că primarii ar putea să aplice discriminatoriu această prevedere. În final, deputaţii din comisie au fost de acord cu amendamentul privind acordarea posibilităţii consiliilor locale de a majora impozitul pe clădiri şi pe teren cu până la 500 la sută pentru clădirile şi terenurile neîngrijite situate în intravilan.
Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor neîngrijite, precum şi procedura de aplicare se adoptă prin hotărârea consiliului local. Clădirile şi terenurile încadrate la această categorie se stabilesc conform nomencalturii stradale.
Fiscul atacă Ministerul Finanţelor
Reforma ANAF nu se poate finaliza din poziţia de "rudă săracă" a Ministerului Finanţelor Publice, a avertizat, ieri, şeful agenţiei, Gelu Ştefan Diaconu, adăugand că pentru a susţine schimbarea profundă a instituţiei a propus premierului un board de specialişti după modelul Fiscului din SUA.
"Cine cunoaşte cu adevărat ce înseamnă activitatea ANAF ştie că ANAF nu poate finaliza această reformă din poziţia de rudă săracă a Ministerului Finanţelor Publice, aflată la discreţia decizională a funcţionarilor din minister", afirmă Diaconu într-un comunicat de presă transmis de Agenţia de Administrare Fiscală (ANAF). Schimbarea profundă a instituţiei nu poate avea loc în condiţiile în care ANAF depinde de prea multe ori de bunăvoinţa şi interesele unor instituţii precum Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, atunci când vine vorba de avizările necesare în cadrul procesului de restructurare sau îşi iroseşte resursele ca urmare a sarcinilor primite de la Curtea de Conturi, implicată prea mult în activităţile de control, fapt constatat şi certificat inclusiv de misiunea FMI din august, avertizează şeful ANAF. "Propunerea mea vizează constituirea unui board de specialişti cu prestigiu recunoscut, pe modelul Fiscului american, pe care îl vom adapta, fireşte, cadrului legislativ autohton şi care va coordona politicile şi strategia ANAF, în locul unei singure persoane, respectiv în locul preşedintelui ANAF. Pentru a finaliza reforma profundă a instituţiei pe care mi-am asumat-o la preluarea mandatului, în aprilie 2013, consider că această soluţie de management, care distanţează ANAF de posibilele influenţe poltice, este singura variantă reală şi profesionistă", afirmă Diaconu.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că doreşte înfiinţarea unui "board al ANAF" care să asigure implementarea politicilor bugetare.
Ploile torenţiale (?!) au distrus recolta fructelor de pădure
Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a achiziţionat începând cu luna iunie, la nivelul direcţiilor silvice, 800 de tone de fructe de pădure, în timp ce pentru întreg anul 2015 estimează că va colecta aproximativ 3.500 de tone, în scădere cu aproximativ 40% faţă de 2014. Fructele colectate sunt afine negre (290 de tone), zmeură (210 tone), cătină (260 de tone), mure (20 de tone) şi porumbe (20 de tone).
Pentru acest an, Romsilva, prin direcţiile silvice din subordine, şi-a propus valorificarea unei cantităţi de aproximativ 3.500 tone fructe de pădure, cu circa 30-40% mai puţin comparativ cu anul trecut, din cauza fenomenelor meteo extreme - ploi torenţiale şi grindină înregistrate în cursul lunii iunie în judeţele Alba - Valea Arieşului, Cluj, Sibiu şi Hunedoara - Retezat.
Valorificarea fructelor de pădure se face preponderent pe piaţa externă, în baza contractelor încheiate de direcţiile silvice direct cu partenerii externi (majoritari din Comunitatea Europeană - Germania, Austria, Olanda, Belgia şi Ungaria) sau prin parteneri tradiţionali care în fiecare an asigură livrarea produselor către consumatori externi.
Fructele de pădure se valorifică, în cea mai mare parte, în stare refrigerată, congelată (în cazul direcţiilor silvice care dispun de instalaţii de frig), în diverse ambalaje. În prezent, Romsilva mai administrează circa 3,2 milioane hectare fond forestier proprietate publică a statului, respectiv 49% din fondul forestier naţional.
România a exportat băuturi şi tutun de peste 394 milioane euro, în primele cinci luni
România a exportat, în primele cinci luni din 2015, băuturi şi tutun în valoare de 394,1 milioane de euro, cu 108,1 milioane de euro peste nivelul din perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Importurile de băuturi şi tutun s-au cifrat la 198,2 milioane de euro, fiind cu 30,2 milioane euro mai mari faţă de cele din perioada ianuarie-mai 2013, înregistrându-se astfel un excedent de 195,9 milioane de euro pe acest segment.
În sectorul de fabricare a băuturilor lucrau, la finele lunii mai, 18.800 persoane, iar în cel al tutunului 1.700 persoane, câştigul salarial mediu net fiind de 2.050 lei, respectiv de 3.972 lei.
Importurile de petrol au crescut cu 21,1% în prima parte a anului
Importurile de produse petroliere ale României au totalizat, în primele cinci luni ale acestui an, 900.600 tone, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, importurile de produse petroliere au crescut cu 21,1% (156.700 tone).
În perioada menţionată, producţia de ţiţei a României s-a ridicat la 1,621 milioane tone (minus 0,9%), iar importurile la 2,732 milioane tone (plus 3,8%).