MOZAIC STIRI ECONOMICE: Crescătorii de animale se declară în pragul falimentului
"Ne întrebăm dacă Ministerul Agriculturii mai există, pentru că nu ne ajută cu nimic. Cantitatea de lapte a scăzut deja cu 50% şi situaţia se agravează pe zi ce trece. Pierderile sunt enorme. Seceta a afectat sectorul zootehnic prin scăderea producţiilor de lapte şi a sporului în greutate la tineret, din cauza cantităţii scăzute de masă verde, ceea ce duce la diminuarea cu 30% a posibilităţii de producere a furajelor pentru perioada de stabulaţie. De distrugerea sectorului zootehnic din Romania se face vinovat ministrul Agriculturii, preocupat mai mult de cultul personalităţii decat de problemele din sector. De asemenea, cerem demiterea directorului din Ministerul Agriculturii Gheorghe Neaţă, care lucrează prin intermediul ANARZ pentru distrugerea zootehniei", a declarat într-un comunicat preşedintele Sindicatului Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine din Romania, Marcel Andrei. Totodată, potrivit sursei citate, nu toţi crescătorii de animale au primit Ajutoarele Naţionale Tranzitorii la care aveau dreptul pentru anul trecut. Crescătorii de oi cer, de asemenea, abrogarea Legii vanătorii, modificată în iulie. "Modificările la această lege au fost aprobate fără a fi consultate şi asociaţiile crescătorilor de animale, sunt aberante şi încalcă în mod grosolan dreptul la proprietate. Un exemplu în acest sens este interzicerea păşunatului animalelor pe terenurile agricole în perioada 06 decembrie-24 aprilie, prevedere prin care, practic, proprietarul de teren nu poate nici să-şi recolteze culturile, dacă acestea sunt preferate de vanat", susţine Marcel Andrei. Avand în vedere situaţia gravă în care se află sectorul de creştere a animalelor, Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine va trece la acţiuni de protest, inclusive la blocarea drumurilor, mai arată comunicatul citat. Sindicatul este afiliat la Agrostar, mai mare federaţie sindicală din domeniul agricol, cu peste 45.000 de membri, atat producători agricoli, cat şi salariaţi din agricultură şi servicii conexe, din sectorul privat şi bugetar.
Dragnea: Noul Cod fiscal ar putea fi promulgat pană lunea viitoare
Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că noul Cod fiscal se află într-o procedură accelerată în Parlament, fiind aşteptat să treacă de plenul Senatului marţi, iar joi de cel al Camerei Deputaţilor, astfel încat să poată fi promulgat de preşedinte pană lunea viitoare. Dragnea a precizat că actualul calendar pentru adoptarea Codului fiscal este unul "foarte strans", urmand ca în această săptămană să poată fi adoptat atat în comisiile Parlamentului, cat şi în cele două plenuri. "Sperăm că duminică poate fi trimis la promulgare, la preşedinte, şi este foarte posibil ca luni să avem noul Cod fiscal", a declarat Dragnea. Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, sambătă, că PNL nu va mai mai depune alte amendamente la Codul fiscal, în afara celor asupra cărora liderii partidelor politice s-au înţeles în cadrul întalnirii de joi, şi el afirmand că proiectul Codului Fiscal ar putea ajunge lunea viitoare la promulgare. Partidele parlamentare au convenit, joi, după discuţiile privind Codul Fiscal, reducerea etapizată a TVA, astfel încat taxa va fi redusă la 20% începand cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017. De asemenea, impozitul pe construcţiile speciale va fi eliminat începand cu 1 ianuarie 2017, cu o excepţie solicitată de ministrul Agriculturii Daniel Constantin referitoare la construcţiile speciale din agricultură, aceasta urmand să fie eliminată de la 1 ianuarie 2016. Cat despre supraacciza la carburanţi, acaesta va fi eliminată începand cu 1 ianuarie 2017. Cererea de reexaminare a Codului fiscal, înaintată de preşedintele Iohannis Parlamentului, va fi dezbătută în sesiunea ordinară care începe la 1 septembrie.
Londra anunţă investiţii de 687 de milioane de euro la baza navală nucleară
Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a anunţat investiţii în valoare de 500 de milioane de lire sterline (687 de milioane de euro), în următorii zece ani, la baza navală Faslane, din Scoţia, unde se află submarinele nucleare ale Marii Britanii, relatează The Guardian în ediţia electronică. Baza navală Faslane, cunoscută oficial sub numele HM Naval Base Clyde, este unul dintre cele trei obiective navale majore din Marea Britanie, alături de Portsmouth şi Devonport. Patru submarine dotate cu rachete balistice Trident îşi au baza la Faslane. În cadrul bazei lucrează aproximativ 6.700 de angajaţi militari şi civili şi contractori, iar numărul lor ar urma să crească la 8.200 pană în 2022, după ce la Faslane vor fi transferate mai multe submarine. Ministerul de Finanţe a precizat că noile investiţii vor conduce la crearea a mii de locuri de muncă în plus. Banii vor fi folosiţi pentru proiecte de infrastructură la baza Faslane în următorii zece ani, cea mai mare parte a lucrărilor urmand să înceapă în 2017. Un purtător de cuvant al Partidului Naţional Scoţian (SNP, majoritar în Scoţia), Brendan O’Hara, a cerut însă ca Faslane să devină o "bază convenţională". "Se pare că Ministerul de Finanţe are un fond nelimitat pentru a menţine pe linia de plutire un arsenal de arme nucleare nedorit şi obscen", a precizat O’Hara. Osborne a avertizat la randul său că Partidul Laburist, dacă va fi condus de Jeremy Corbyn şi va susţine poziţia SNP împotriva programului nuclear Trident, ar reprezenta o ameninţare pentru securitatea naţională.
Noua lege a salarizării va fi discutată săptămana viitoare
Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, luni, că în această săptămană, precum şi în cursul săptămanii viitoare, vor avea loc consultări la sediul ministerului cu reprezentanţi ai sindicatelor în vederea elaborării noii legi a salarizării. "Urmează să ne întalnim în cursul acestei săptămani şi săptămana viitoare la fel, astfel încat să ascultăm punctele lor de vedere. Unii le-au formulat în scris, urmează să avem şi aceste consultări la sediul Ministerului Muncii", a spus Rovana Plumb. Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice urmează să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.
OMV dă în judecată Turcia din cauza Nabucco
OMV, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est, a dat în judecată Turcia şi pe premierul Ahmet Davutoglu, solicitand despăgubiri pentru retragerea din proiectul de construcţie a gazoductului Nabucco, potrivit publicaţiei austriece Trend. Proiectul Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană, ar fi urmat să transporte gaze din Azerbaidjan şi să reducă astfel dependenţa Europei de Rusia, dar a eşuat în lipsa furnizorilor, care au preferat proiectul rus South Stream. Ulterior, Rusia a renunţat la randul ei la South Stream, respins de Uniunea Europeană pentru că încălca legislaţia europeană referitoare la piaţa energiei şi concurenţă, Moscova lansand un nou proiect, TurkStream. Guvernul de la Ankara a decis retragerea Turciei din proiectul Nabucco, iar în luna mai a încheiat un acord cu Rusia pentru gazoductul alternativ, TurkStream. Reprezentanţii OMV, care au declanşat procesul la curtea internaţională de arbitraj de la Banca Mondială, în luna iunie, au refuzat să comenteze. Grupul austriac a lichidat OMV Nabucco Gas Pipeline International, divizie creată pentru construcţia Nabucco, cu o pierdere de 177 de milioane de euro, potrivit publicaţiei Trend.
Preţurile de consum din zona euro au crescut cu doar 0,2%
Preţurile de consum din zona euro au înregistrat în august o creştere anualizată de numai 0,2%, aceeaşi cu cea din iunie şi iulie, potrivit datelor publicate luni de Eurostat, care ar putea alimenta speculaţiile că Banca Cemtrală Europeană (BCE) va extinde programul de suplimentare a lichidităţilor. Inflaţia a fost menţinută la un nivel scăzut de reluarea declinului preţurilor energiei, care sunt cu 7,1% sub nivelul din 2014, relatează MarketWatch. Excluzand preţurile energiei, alimentelor şi alcoolului, inflaţia core a fost neschimbată, la nivelul de 1%. După o încetinire constantă a ratei inflaţiei, preţurile de consum au coborat în termeni anuali pentru prima oară în decembrie 2014. O lună mai tarziu, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat un program de achiziţii lunare de obligaţiuni în valoare totală de peste 1.000 de miliarde de euro, care a fost lansat în martie. Obiectivul programului de suplimentare a lichidităţilor este apropierea ratei inflaţiei de ţinta BCE de aproape 2%. Preţurile de consum din zona euro au revenit în luna mai la creştere pentru prima oară după şase luni, dar în iunie s-au apropiat din nou de nivelul zero.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
