MOZAIC STIRI ECONOMICE: Bulgaria începe să caute petrol şi gaze în Marea Neagră
El a adăugat că dacă primul guvern pe care l-a condus nu ar fi fost nevoit să demisioneze în 2013, Bulgaria ar fi început deja explorarea blocului "Khan Asparuh".
Prima decizie a guvernului care l-a succedat în 2013 a fost să anuleze concesiunile pentru două perimetre, a spus el. Bulgaria plăteşte anual 6,7 miliarde de dolari pe importurile de hidrocarburi, în timp ce rezervele proprii rămân neexploatate, a adaugat premierul bulgar.
Borisov a dat că exemplu succesul înregistrat de România, care dezvoltă resursele de hidrocarburi din zona platoului continental şi are un necesar de import redus.
OMV Petrom şi ExxonMobil (SUA) au descoperit, la începutul anului 2012, un zăcământ de gaze evaluat la 42-84 miliarde metri cubi de gaze în sectorul românesc al Marii Negre. Blocul "Khan Asparuh" se află la o distanţă de numai 15 kilometri de zăcământul de gaze descoperit de OMV Petrom şi Exxon.
Consorţiul care deţine licenţa pentru explorarea blocului "Khan Asparuh" a anunţat la finele anului trecut că amână operaţiunile, programate iniţial să înceapă în 2014. Consorţiul este format din companiile Total (Franţa), OMV (Austria) şi Repsol (Spania).
Aproape 600 de locuri de muncă, vacante în Spaţiul Economic European
Angajatorii din Spaţiul Economic European anunţă, prin intermediul reţelei Eures România, 576 de locuri de muncă vacante. Cele mai multe oferte de angajare vin din Germania (236), în această ţară fiind căutaţi 20 de comisionari, 16 operatori stivuitor, câte 15 factori poştali, bucătar/bucătar şef/bucătar specialist, ospătari, lucrători în industria gastronomiei de sistem şi şoferi de tir. În Marea Britanie sunt vacante 158 de locuri de muncă, majoitatea în domeniul medical. În Republica Cehă sunt disponibile 145 locuri de muncă: câte 50 pentru lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat) şi de operator, 20 de muncitor asamblare, 15 de croitor,10 de lucrător în prelucrarea lemnului. Alte 35 de locuri de muncă sunt disponibile în Suedia, 15 fiind de vopsitor auto, 10 de mecanic auto şi 10 de tinichigiu auto.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.
Eurogrup a aprobat planul de asistenţă financiară pentru Grecia
Miniştrii Finanţelor ai statelor din zona euro au aprobat, vineri seară, noul plan de asistenţă financiară destinată Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro. "Planul a fost aprobat. Mesajul transmis de Eurogrup este puternic şi clar: Grecia va rămâne în zona euro", a declarat, la finalul reuniunii, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.
Noul plan prevede acordarea unor credite în valoare de 86 de miliarde de euro, în următorii trei ani. În schimbul împrumuturilor oferite de Grupul Bruxelles (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Mecanismul European de Stabilitate şi Fondul Monetar Internaţional), Grecia va adopta o serie de reforme macroeconomice, în sensul creşterii taxelor şi reducerii deficitului bugetar.
Grecia speră că va primi 23 de miliarde de euro, în două tranşe, imediat după reuniunea Eurogrup, potrivit unor surse din cadrul Ministerului grec al Finanţelor citate de site-ul cotidianului Kathimerini. Potrivit surselor citate, Guvernul de la Atena ar urma să primească "imediat" 12,5 miliarde de euro pentru achitarea unor datorii (inclusiv a unei rate de 3,2 miliarde către BCE cu scandenţa pe 20 august) şi 500 de milioane pentru reducerea arieratelor. Ulterior, Grecia ar urma să primească încă 10 miliarde de euro pentru recapitalizarea sectorului bancar. Parlamentul Greciei a aprobat, vineri dimineaţă, planul de asistenţă financiară, al treilea din ultimii cinci ani.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
Un consorţiu germano-grec ar putea prelua 14 aeroporturi din Grecia
Odată cu aprobarea pachetului financiar pentru Grecia, privatizările de active ale statului sunt aşteptate să fie reluate. În acest context, Fraport şi Slentel vor încheia în curând concesionarea a 14 aeroporturi regionale, scrie cotidianul elen Kathimerini, preluat de portalul GreekReporter.
Cele 14 aeroporturi se află în Aktion, Chania, Corfu, Kavala, Kefalonia, Kos, Mytilene, Mykonos, Rodos, Samos, Santorini, Skiathos, Salonic şi Zakynthos, cele mai multe dintre acestea fiind destinaţii turistice cunoscute. Acordul dintre consorţiu şi statul elen a fost semnat în noiembrie anul trecut, însă nu a fost finalizat până în prezent. Cele două companii vor plăti o singură dată suma de 1,2 miliarde de euro şi anual 22,9 milioane de euro pentru a opera aeroporturile pe o perioada de 40 de ani, cu posibilitatea extinderii pe încă zece ani.
Fraport este o companie germană de transport care operează, printre altele, aeroportul din Frankfurt. Grupul elen Copelouzos are afaceri în sectorul energetic. Consorţiul şi-a asumat investiţii de 1,4 miliarde de euro, din care 330 milioane de euro în primii patru ani. Trecerea aeroporturilor în concesiune privată va crea, potrivit estimărilor, 1.450 de locuri de muncă directe şi 15.000 de locuri de muncă indirecte.
PNL susţine că premierul Ponta manipulează datele economice
Liberalii susţin că premierul Victor Ponta desfăşoară, în ultima perioadă, "o intensă campanie de manipulare a datelor economice, pe care le prezintă triumfalist în scopul meschin de a-şi aroga, nefondat, merite". "Una dintre ultimele laude ale lui Ponta se referă la investiţiile străine directe, care au crescut în primele şase luni cu aproape 40%. Aşa este, investiţiile străine directe au crescut, însă Victor Ponta omite să spună că în 2014 acestea s-au aflat la unul dintre cele mai mici niveluri din ultimii 10 ani (de exemplu, maximul a fost în 2008 — 9,8 mld. lei, iar în 2014 România a avut un nivel mai degrabă simbolic de 2,4 mld. lei). Aşadar, Ponta a comparat o contraperformanţă mai mică cu o contraperformanţă mai mare şi i-a dat cu plus", arată PNL, într-un comunicat de presă. Sursa citată susţine că "Ponta uită să spună că investiţiile străine directe au crescut pe seama creditelor acordate de nerezidenţi, care s-au majorat de la o valoare negativă de 161 milioane lei la 713 milioane lei".
"Dacă premierul ar înţelege ceva din raportările BNR, şi-ar da seama că semnalul investiţiilor străine directe este unul negativ întrucât investiţiile în capitalul social al societăţilor comerciale s-a diminuat cu 35% (de la 1.312 milioane lei la 853 milioane lei), iar acum avem o contraperformanţă mai mare decât contraperformanţa de anul trecut. Orice om de bun-simţ înţelege că atunci când finanţarea este acordată cu preponderenţă sub formă de împrumut (care poate fi retras mult mai rapid în caz de probleme sistemice) şi nu sub formă de aport la capitalul social este un semnal de neîncredere în economie", se mai arată în comunicatul PNL.
Importurile de gaze au scăzut cu 78,4%, în primul semestru din 2015
România a importat, în primele şase luni din 2015, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 66.700 tone echivalent petrol (tep), cu 78,4% (242.300 tep) mai mică faţă de cantitatea importată în perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în primul semestru din 2015, peste 4,38 milioane tep, fiind cu 32.300 tep (0,7%) sub cea din perioada ianuarie — iunie 2014.
Potrivit INS, importurile de gaze naturale utilizabile s-au ridicat, în 2014, la 447.400 tone echivalent petrol (tep), cu 61,5% (714.100 tep) mai mici faţă de cele din 2013. De asemenea, producţia internă de gaze naturale a totalizat peste 8,675 milioane tep, fiind cu 73.900 tep (0,9%) mai mare comparativ cu cea raportată în anul precedent.
Proiectul Strategiei Energetice a României 2015 — 2035 relevă faptul că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh. ''La o producţie medie anuală în România (11 miliarde metri cubi gaze naturale) şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani'', potrivit datelor.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
