Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Importurile de ţiţei au crescut cu 7,4% în primele şase luni

Ziarul de Vrancea
14 aug 2015 750 vizualizări
Producţia internă s-a redus cu 0,7%

România a importat, în primul semestru al acestui an, o cantitate de ţiţei de 3,222 milioane tone echivalent petrol, cu 222.500 tep (7,4%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia de ţiţei a totalizat 1,888 milioane tep, fiind cu 0,7% (12.700 tep) mai mică faţă de cea din perioada ianuarie-iunie 2014.
Anul trecut, importurile de ţiţei au totalizat 6,727 milioane tone echivalent petrol (plus 27% faţă de 2013). Producţia de ţiţei s-a ridicat, în 2014, la 3,788 milioane tep, fiind cu 2% mai mică faţă de cea din anul precedent.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015 — 2035, rezervele de ţiţei ale României sunt limitate, în condiţiile în care descoperirile din ultimii 30 de ani pot fi catalogate ca modeste, cu excepţia unor semnale recente provenind din apele de mică adâncime ale Mării Negre, comercialitatea fiind încă în faza de analiză. Deşi se confruntă cu un declin natural al producţiei de ţiţei, România continuă să rămână a patra ţară producătoare de ţiţei din Uniunea Europeană, respectiv a cincea ţară din Europa. Raportată la producţia europeană, producţia naţională de ţiţei reprezintă aproximativ 2% din producţia Europei şi circa 6% din cea a UE.
''La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure, de 5%, şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani'', se menţionează în proiectul de strategie.
Potrivit statisticilor publicate în iunie de British Petroleum, rezervele dovedite de petrol ale României se ridică la 600 de milioane de barili, faţă de un miliard de barili la finele anului 1994.

Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7%

Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în iulie, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Astfel, estimările pentru primul trimestru au fost revizuite de la 1,5% la 1,4% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,1% la 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Datele pentru ultimul trimestru din 2014, comparativ cu trimestrul al treilea, au fost modificate de la 1% la 0,9%, iar pentru trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul al doilea de la 2,2% la 1,3%. Totodată, PIB-ul din al doilea trimestru al anului trecut faţă de primul trimestru a fost revizuit de la -0,6% la ^0,2%, iar pentru primul trimestru faţă de ultimul trimestru din 2013 indicii au fost modificaţi de la 0,1% la 0,2%.
În primul trimestru al acestui an, creşterea economică a fost de 4,3% pe serie brută şi de 3,8% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Cea mai recentă estimare a Comisiei Naţionale de Prognoză, datând din luna mai, ia în calcul un avans de 3,3%.

Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

Duminică, o nou extragere la Loteria fiscală

Extragerea bonurilor fiscale câştigătoare penru luna iulie se va efectua duminică, 16 august, de la ora 20:10, în studioul TV al Loteriei Române. Fondul de premiere este de 1 milion de lei. După centralizarea bonurilor câştigătoare, dacă numărul acestora este mai mare de 100, va fi organizată cea de a doua extragere, pentru determinarea a maximum 100 de bonuri câştigătoare. Rezultatele extragerii vor fi postate pe site-ul ministerului, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi al C.N. Loteria Română (CNLR) pentru o perioadă de minimum 30 de zile. La această extragere participă toate bonurile fiscale emise în perioada 1-31 iulie, fără a fi necesară înregistrarea prealabilă a acestora într-o bază de date.
Depunerea cererilor de revendicare se realizează începând cu prima zi după efectuarea extragerii, timp de 30 de zile, prin depunerea în original a bonului fiscal câştigător, alături de copia actului de identitate şi de o cerere, la orice administraţie fiscală din structura ANAF.

Turismul cultural, din ce în ce mai popular în rândul românilor

Marile festivaluri de teatru, muzică şi film, precum cele de la Berlin şi Avignon, dar şi localităţile înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, ca peştera Chauvet din sudul Franţei, sunt din ce în ce mai populare în rândul turiştilor români. "Românilor le place să se relaxeze în concediu. Destinaţii precum Bulgaria, Turcia sau Grecia au rămas populare, în pofida contextului social economic, mai ales din ultimele două ţări menţionate, dar există şi o nouă generaţie de turişti, reprezentată de segmentul de vârstă 30-45 de ani, cu o putere de cumpărare peste medie, care sunt interesaţi să investească şi în experienţe culturale. Numărul cererilor de concedii personalizate care să includă obiective culturale, festivaluri sau evenimente de prestigiu a crescut în primul semestru al anului, cu circa 35%", a declarat Carmen Voicu, managing partener Consiergo, companie de concierge - servicii personalizate. Potrivit acesteia, printre destinaţiile culturale preferate de români se numără Franţa, cu festivalul de teatru de la Avignon, replica peşterii Chauvet şi spectacole de la Opera Garnier, Marea Britanie, cu spectacolele de la Covent Garden, Festivalul de la Edinburgh, Germania, cu Festivalul de Film de la Berlin, dar şi Italia.

Parlamentul Greciei a adoptat acordul cu creditorii internaţionali

Parlamentul grec a adoptat vineri dimineaţa cel de-al treilea program de salvare a ţării de la faliment din ultimii cinci ani, în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro, cu 222 de voturi "pentru", 64 "împotrivă" şi 11 abţineri. Acordul prevede creşterea taxelor şi tăierea cheltuielilor în schimbul unui împrumut în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro.
Tsipras a supravieţuit unei rebeliuni din cadrul partidului său, Syriza (extremă stânga). Însă 31 de membri Syriza au votat împotriva acordului, iar 11 s-au abţinut - cea mai amplă rebeliune cu care se confruntă Tsipras de când a devenit premier. Presa greacă scrie că Alexis Tsipras urmează să ceară un vot de încredee în Parlament săptămâna viitoare.

UE despăgubeşte producătorii români în urma embargoului rusesc

Producătorii de legume şi fructe din România vor primi despăgubiri din fondurile Uniunii Europene în limita unei cantităţi de 3.000 de tone, pentru retragerile de pe piaţă, nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere, în urma prelungirii embargoului Federaţiei Ruse impus produselor agroalimentare ale Uniunii Europene, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aplicarea acestor măsuri excepţionale începe în 8 august 2015 şi se termină la data epuizării cantităţii de 3.000 tone sau la 30 iunie 2016.
Măsurile pentru care se acordă despăgubire din fonduri UE sunt cele prevăzute în Regulamentul Delegat 2015/1369 al Comisiei, respectiv retragerile de pe piaţă şi nerecoltarea şi recoltarea înainte de coacere.
Beneficiarii acestor măsuri de sprijin pot fi organizaţiile de producători, precum şi producătorii de fructe şi legume care nu sunt membri ai unei organizaţii de producători. În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (7) din ordinul nr.694/2008 cu modificările şi completările ulterioare, destinaţiile permise pentru produsele retrase sunt distribuţia gratuită, distrugerea, utilizarea sub formă de hrană proaspătă sau procesată pentru animale, compostare. Produsele vizate, în conformitate cu Regulamentul UE, sunt: tomatele, morcovii, ardeii, varza albă, conopida, castraveţii, ciupercile, merele, perele, fructele roşii, strugurii de masă, kiwi, lămâile, piersicile şi nectarinele.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură va monitoriza zilnic cantităţile de produse care fac obiectul măsurilor menţionate mai sus şi va sista aplicarea acestor măsuri la data epuizării cantităţii alocate României.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.