Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: O companie poloneză a cumpărat "Bucovina"

Ziarul de Vrancea
13 aug 2015 454 vizualizări
Grupul polonez Maspex Wadowice a semnat un contract condiţional pentru preluarea Rio Bucovina, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa apelor îmbuteliate, cu facilităţi de producţie la Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu.

 Preluarea Rio Bucovina este condiţionată de obţinerea aprobării Consiliului Concurenţei. Tranzacţia include, printre altele, achiziţionarea celor trei facilităţi de producţie ale Rio Bucovina, localizate în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu, precum şi a brandului "Bucovina".
Rio Bucovina este unul dintre cei mai mari producători de ape minerale naturale de pe piaţa românească. Conform datelor AC Nielsen, Rio Bucovina este al doilea mare jucător ca volum, deţinând o cotă de aproape 10% din piaţa apelor îmbuteliate (date de piaţă aferente perioadei aprilie - mai 2015). "Ca parte a Grupului Maspex, alături de Tymbark Maspex România, Rio Bucovina îşi va consolida şi mai mult poziţia pe piaţa producătorilor de apă minerală naturală, apă de izvor şi apă de masă din România", a afirmat directorul general al Rio Bucovina, Dorel Radu.
Tranzacţia va reprezenta cea de-a 18-a preluare a grupului Maspex Wadowice şi cea de-a treia pe piaţa românească. În anul 2007, Tymbark Maspex România, parte a Maspex, a achiziţionat brandul Arnos, iar în anul 2013 mărcile Salatini şi Capollini, de pe segmentele biscuiţi săraţi (crackers) şi covrigei (brezels).
Rio Bucovina a fost înfiinţată în anul 2006, fiind o companie cu capital 100% privat, având ca activităţi îmbutelierea apei minerale Bucovina şi producţia băuturilor răcoritoare Rio.
Potrivit unei investigaţíi a Rise Project, compania Rio Bucovina a reintrat discret în 2013 sub controlul familiei Hayssam, afacerea fiind preluată de fraţii lui Omar Hayssam, Omar Mahmoud şi Omar Moukhles, condamnaţi la închisoare în dosarul fugii din România a lui Hayssam. Fraţii lui Omar Hayssam au preluat afacerea prin intermediul unui SRL bulgăresc, Emparador, din oraşul Ruse. Procurorii care i-au investigat pe cei doi Omar susţin că ei au fost doar simpli interpuşi pentru Hayssam, care conducea cu autoritate afacerile familiei.

Investiţiile străine directe au crescut cu aproape 40% în primul semestru

Investiţiile străine directe au crescut în primul semestru cu 39%, la circa 1,66 miliarde euro, după ce în iunie investitorii au plasat 370 milioane de euro pe piaţa locală, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, după cel din martie, potrivit datelor BNR. "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1.659 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au înregistrat 943 milioane euro, iar creditele intragrup 716 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.
În prima jumătate a anului trecut, investiţiile s-au plasat la 1,19 miliarde euro, din care numai 78 milioane euro reprezentau credite intragrup.
Cel mai ridicat nivel din acest an al investiţiilor străine a fost consemnat în martie, când au atins 476 milioane euro.
Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la circa 2,43 miliarde euro, de la un vârf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice.
Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, de 9,496 miliarde de euro.

Contul curent al balanţei de plăţi şi-a redus deficitul cu 67%

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primul semestru un deficit de 285 milioane euro, în scădere cu 67% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Contul curent al balanţei bunurilor şi serviciilor şi-a redus excedentul cu 62%, la 137 milioane euro, cu toate că excedentul pe segmentul serviciilor s-a majorat cu 2,4%, la 2,94 miliarde euro, însă a fost contrabalansat de adâncirea deficitului la categoria bunurilor cu 12%, la 2,8 miliarde euro. Balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit al contului curent de 1,76 miliarde euro, cu 10% mai mic decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, excedentul înregistrat la veniturile secundare aproape s-a dublat, la 1,34 miliarde euro, de la 741 milioane euro.
Datoria externă pe termen lung a însumat 70,59 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie (77,7% din total datorie externă), în scădere cu 6,8% faţă de finele anului trecut. Datoria pe termen scurt se plasa la 20,22 miliarde euro (22,3% din total datorie externă), în creştere cu 8,8%. În perioada analizată, datoria externă totală a scăzut cu 3,49 miliarde euro.

Profitul net al Transgaz a crescut cu 9% în primul semestru
 
Profitul net al companiei de stat Transgaz Mediaş (TGN) a crescut în primul semestru cu 9%, la 321,5 milioane lei (72,4 mil. euro), în condiţiile reducerii cheltuielilor cu 7%, în timp ce veniturile au rămas relativ stabile, cu o scădere de aproape 1%, potrivit raportului semestrial al operatorului.
În perioada similară a anului trecut, compania a avut un profit net de 294,36 milioane lei. Profitul brut al operatorului reţelei naţionale de gazoducte a fost mai mare cu 8%, ajungând la 387,6 milioane lei, arată informaţiile financiare neauditate. Veniturile totale s-au plasat la 865,6 milioane lei, în scădere cu circa 1%, în timp ce chletuielile s-au redus cu 7%, la 478 milioane lei. Totodată, compania şi-a majorat datoriile cu 11,6%, de la 1,4 miliarde lei la 1,56 miliarde lei. Cheltuielile cu angajaţii au scăzut uşor, de la circa 175 milioane lei la 173,3 milioane lei.
Compania este controlată de stat, care deţine o participaţie de 58,5%.

Germania, deschisă la o atenuare a poverii datoriei Greciei

Germania este pregătită să discute despre o reducere a poverii datoriei Greciei, cum ar fi o extindere a scadenţei împrumuturilor sau o atenuare a condiţiilor, dar nu se pune problema unei ştergeri a datoriei, a afirmat ieri adjunctul ministrului de Finanţe, Jens Spahn. "Aşa-numitul haircut (o ştergere a datoriei) nu este legal, când trebuie să renunţi la o parte din datorie ... dar conform condiţiilor pentru o reducere a poverii datoriei Greciei, putem vorbi de o extindere a scadenţelor, de o perioadă fără plata dobânzilor sau de o perioadă de graţie în care să nu se achite datoria, şi putem negocia asta, am spus-o întotdeauna", a declarat Spahn la postul german de radio Deutschlandfunk.
Oficialul a minimalizat opiniile divergente din Guvernul german privind al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, afirmând că Executivul de la Berlin cooperează pentru a încheia la un acord care să îndeplinească anumite condiţii. "Întregul Cabinet german este de acord că Executivul elen va face lucruri bune. Este o atitudine constructivă, o determinare de a adopta reformele necesare, există o recunoaştere că Grecia trebuie să se schimbe dacă vrea să rămână în zona euro", a apreciat Jens Spahn.
Acesta a adăugat că unele probleme, cum ar fi privatizarea şi recapitalizarea băncilor, vor trebui rezolvate săptămâna aceasta şi pentru Germania este important că FMI a rămas implicat în pachetul de asistenţă financiară pentru Grecia.
Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) ar urma să se întâlnească astăzi pentru a aproba cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 85 de miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari). Conform datelor Eurostat, la sfârşitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia — 168,8% din PIB.
Fondul Monetar Internaţional participă la al treilea pachet de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei, în valoare de 85 miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari), cu condiţia ca ceilalţi creditori să reducă povara datoriei Greciei.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.