MOZAIC STIRI ECONOMICE: Germania a caştigat circa 100 miliarde de euro de pe urma crizei din Grecia
Germania, care a avut o atitudine intransigentă faţă de Grecia, a obţinut profituri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro în contextul crizei economico-financiare elene, relevă un studiu citat de AFP.
Suma reprezintă bani pe care Germania i-a obţinut prin vânzarea de obligaţiuni guvernamentale, în contextul în care investitorii căutau active pe care să le achiziţioneze în zone sigure din punct de vedere financiar. "Germania a beneficiat în mod clar de pe urma crizei, în contextul în care profiturile vor depăşi oricum costurile, chiar şi dacă Grecia va fi în incapacitatea de a-şi achita datoriile", explică Institutul pentru Studii Economice din Leibniz. "De fiecare dată când pieţele financiare se confruntau cu perspective sumbre privind situaţia Greciei, Germania reducea dobânzile la obligaţiunile guvernamentale; atunci când veştile erau mai bune, dobânzile obligaţiunilor creşteau", explică analiştii Institutului pentru Studii Economice din Leibniz.
Germania a cerut Greciei măsuri de disciplină fiscală şi alte reforme economice dure în schimbul unui nou plan de asistenţă financiară.
Grecia a ajuns la un acord cu creditorii
Grecia şi creditorii săi internaţionali au ajuns ieri la un acord asupra unui nou plan de salvare, în urma unor negocieri-maraton în cursul nopţii de luni spre marţi, au anunţat mai mulţi ofiiciali. După 23 de ore de negocieri, care au început luni după-amiaza, oficiali greci extenuaţi au ieşit dintr-un hotel din centrul Atenei pentru a anunţa că cele două părţii au convenit asupra detaliilor unui acord, în pofida faptului că au mai rămas de aplanat două probleme minore. "În sfârşit, iese fum alb", a declarat un oficial de la Ministerul grec al Finanţelor. "S-a ajuns la un acord. Unele detalii minore sunt discutate chiar acum", a adăugat el.
Ar fi vorba despre un pact în valoare de până la 86 de miliarde de euro, constând în noii împrumuturi pentru o Grecie împovărată de datorii, însă suma nu a fost confirmată imediat.
Oficiali greci au declarat că se aşteaptă ca acordul să fie ratificat de către Parlament miercuri şi să fie aprobat de către miniştrii Finanţelor din zona euro vineri. Acest lucru ar ajuta la acordarea unei prime tranşe până pe 20 august, când este scandentă o rată în valoare de 3,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană (BCE).
Un acord ar încheia un capitol dureros de negocieri pentru Grecia, care a luptat împotriva condiţiilor de austeritate cerute de către creditori mai tot anul, după care a renunţat la această luptă sub ameninţarea scoaterii ei din zona euro.
ING Bank: Creşterile salariale pot afecta exportatorii şi leul
Creşterile salariale mari, precum cea planificată pentru salariul minim în ianuarie, lasă exportatorii vulenerabili prin reducerea competitivităţii pe pieţele externe şi ar putea avea un impact negativ asupra balanţei comerciale a ţării şi asupra leului, potrivit unei analize ING Bank România.
Deficitul balanţei comerciale s-a adâncit în prima jumătate a anului la 3,3 miliarde de euro, după ce doar în luna iunie a urcat cu 29,4%, în contextul accelerării importurilor mai rapid decât au avansat exporturile. Având în vedere condiţiile din piaţa muncii, reducerea TVA la alimente în iunie şi aşteptările pentru o scădere a TVA în ianuarie 2016, pe termen mediu ne putem aştepta la o creştere "solidă" a importurilor, se arată într-un raport al băncii. În timp ce importurile au crescut anual cu 14,4% în luna iunie, exporturile au urcat cu 12,4%. Cererea pentru bunurile produse în România a fost bună, atât din statele membre UE, cât şi din cele din afara spaţiului comunitar. Evoluţia bună a exporturilor "s-ar putea dovedi o excepţie", în contextul înrăutăţirii încrederii consumatorilor în unele economii ale zonei euro în ultimele luni, dar şi al dificultăţilor unor parteneri comerciali importanţi din afara UE, notează banca. Situaţia balanţei comerciale nu reprezintă motive de îngrijorare imediată, dar există riscuri pe termen mediu, potrivit ING Bank. "În primul rand creşterile mari de salarii (inclusiv creşterile recente ale salariului minim, cu o majorare de 14,3% planificată pentru ianuarie 2016) lasă exportatorii vulnerabili, întrucât aceştia nu se pot adapta la fel de rapid prin creşterea preţurilor şi a productivităţii, în timp ce diminuarea competitivităţii ar influenţa negativ activitatea de export", se arată în raport.
O deteriorare a balanţei comerciale ar avea impact negativ asupra leului, având în vedere şi planurile Rezervei Federale a SUA de a începe un ciclu de majorare a dobânzilor, care ar atrage fonduri importante din pieţele financiare emergente către active din SUA.
Salariul minim a fost majorat la 1 ianuarie anul acesta de la 900 lei la 975 de lei, în luna iulie am urcat la 1.050 de lei, iar în ianuarie anul următor ar urma să crească la 1.200 de lei.
Producţia industrială a crescut cu 2,3% la 6 luni
Producţia industrială a crescut în primul semestru cu 2,3%, ca serie brută, susţinută de industria prelucrătoare, care a consemnat un avans de 2,9%.
Industria extractivă a consemnat o scădere cu 5,6%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,6%, arată Institutul Naţional de Statistică (INS).
În iunie, producţia industrială s-a majorat cu 2,6% faţă de mai, ca serie brută, datorită creşterii industriei prelucrătoare cu 3,1% şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 1,8%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 9%.
Comparativ cu iunie anul trecut, producţia industrială a urcat cu 3,1%, ca serie brută, după ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a apreciat cu 4,9%, iar industria prelucrătoare cu 3,2%. Industria extractivă a scăzut cu 4,7%.
Inflaţia anuală a ajuns la un nou minim istoric în 25 de ani
Inflaţia anuală s-a menţinut în teritoriu negativ în iulie, la minus 1,7%, în scădere de la minus 1,6% în luna precedentă, iar inflaţia lunară a ajuns la 0,17%, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "Preţurile de consum în luna iulie 2015 comparativ cu luna iulie 2014 au fost mai mici cu—1,7%, măsurate prin IPC (indicele preţurilor de consum — n.r.) şi cu—1,4%, măsurate prin IAPC (indicele armonizat al preţurilor de consum — n. r.)", spune INS.
În iulie 2015, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu luna iulie 2014, este de 40,0%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 — 2,5% deţin o pondere de 34,5%. Mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% deţin o pondere de 25,5%.
Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2014 — iulie 2015) faţă de precedentele 12 luni (august 2013 — iulie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,5%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,7%.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în jos prognoza de inflaţie pentru anul în curs, aceasta urmând să se menţină în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, iar apoi să revină în teritoriu pozitiv, a declarat, pe 4 august, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferinţă de presă. El a precizat că, potrivit estimărilor BNR, inflaţia va rămâne sub nivelul minim al intervalului de variaţie (1,5% — n. r.) până la începutul anului 2017. Potrivit lui Isărescu, România nu riscă intrarea în deflaţie, deşi se estimează că inflaţia va rămâne în teritoriu negativ în următoarele trei trimestre, pentru că se înregistrează o creştere a consumului de 6%, iar până la finalul anului poate ajunge la 10%.
