Guvernatorul BNR: Spaţiul de relaxare fiscală va dispărea la sfârşitul anului
Relaxarea fiscală de proporţii de anul trecut şi din iunie anul acesta face ca spaţiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid şi să dispară spre sfârşitul acestui an, când se va trece de la deficit la exces de cerere, care se va reflecta în preţuri inflaţioniste sau în deficit de cont curent. "În iulie 2010 am avut o creştere a cotei medii de TVA de la 17,5% la 22%, s-a redus substanţial, zic eu, la 20,6% când s-a redus cota de TVA la pâine în septembrie 2013, apoi la 16% în iunie anul acesta, când s-a extins la alimente. Este cea mai mică din ultimii 15 ani, s-a dus sub cota medie dinainte de iunie 2010, iar impactul s-a văzut şi pe preţuri. Relaxarea fiscală de proporţii de anul trecut şi din iunie 2015 a schimbat total traiectoria a ceea ce numim PIB potenţial. Această relaxare fiscală face ca spaţiul de relaxare să se îngusteze extrem de rapid şi să dispară spre sârşitul acestui an", a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
El a arătat că deviaţia PIB este încă negativă în prezent, ceea ce înseamnă că economia mai are potenţial de creştere, însă spre finele anului se va trece la exces de cerere. "Cu alte cuvinte, stimularea cererii în plus începând cu toamna acestui an va produce numai fum, se va duce în preţuri inflaţioniste sau în deficit de cont curent. Lucrăm cu calcule destul de precise (...) Câmpul de relaxare se îngustează, vrem să relaxăm mai mult, trebuie să mărim potenţialul, creşterea economică nu vine numai din stimulent, este produsă de productivitate şi de locuri de muncă. Dacă nu acţionezi asupra acestor doi factori, care ei duc la creştere economică, şi acţionezi numai pe stimulente, se ajunge la punctul de inflexiune şi se termină câmpul de relaxare fiscală şi, apăsând pe acceleraţie, nu mai duce la nimic, duce la consum de combustibil mai mare, de consum de resurse şi la dezechilibre", a explicat Isărescu.
"Opiniile FMI şi ale Comisiei Europene sunt întemeiate"
Isărescu a amintit că obiectivul politic de a recupera pierderea faţă de perioada pre-criză a fost atins, economia ajungând la PIB-ul de dinaintea crizei, despre care a apreciat că era umflat, supraîncălzit. Totuşi, a atras atenţia asupra investiţiilor, care au scăzut cu 45%, reprezentând o problemă mare care complică deciziile.
El atrage atenţia că decizia de politică economică în perioada următoare este foarte complicată, iar problema investiţiilor trebuie rezolvată pentru că acestea reprezintă un factor al creşterii productivităţii şi al creşterii durabile economice, "dacă vrem să creştem mai mulţi ani".
Isărescu s-a referit şi la factorii care frânează creşterea productivităţii muncii, respectiv că piaţă forţei de muncă nu oferă suficient personal calificat, cu excepţia câtorva industrii, precum IT&C, auto, industria alimentară, hoteluri şi restaurante, industria uşoară şi metalurgie.
Guvernatorul a reiterat ideea că opiniile FMI şi ale Comisiei Europene sunt întemeiate în privinţa relaxării fiscale pe care Guvernul vrea s-o implementeze prin Codul Fiscal, spunând că trebuie rezolvate întâi aceste probleme, întrucât "nu ne ocupăm de lucrurile care pot să ducă la creşterea economică".
