Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cat plătesc romanii la încălzire în funcţie de oraş

Ziarul de Vrancea
5 aug 2015 486 vizualizări
Costul mediu al unei gigacalorii facturat către populaţie este de 226 lei n constănţenii plătesc cel mai mult pentru căldură

Majoritatea românilor sunt permanent în căutarea unei alternative pentru încălzire, iar dintre cele peste 320 de oraşe şi municipii doar 67 beneficiază încă de sistem centralizat de încălzire, se arată într-o analiză realizată pe baza datelor raportate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi Institutul Naţional de Statistică.
În plus, din cele 67 de localităţi în care consumatorii casnici beneficiază de sistem centralizat de încălzire, trei reuşesc să însumeze circa jumătate din totalul de abonaţi la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România, citată de Agerpres. Astfel, oraşele Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, singurele din categoria celor cu peste 300.000 de locuitori ce mai dispun de sistem termoficat, au un total de 660.000 de abonaţi la CET-uri, cifră ce însumează circa 50% din numărul total de 1,326 milioane de abonaţi la nivel naţional.
În plus, din 41 de judeţe, în ultimii cinci ani, opt au renunţat la sistemul centralizat de încălzire (Alba, Bistriţa, Brăila, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare). Potrivit autorilor analizei, odată cu luna septembrie a acestui an, când directivele europene vor impune comercializarea doar de produse ce ating un anumit prag de eficienţă energetică, românii aflaţi în căutarea unei alternative la sistemul centralizat de încălzire vor achiziţiona şi instala centrale termice în condensare, care au o eficienţă ridicată comparativ cu cele convenţionale.
În ceea ce priveşte oraşele cu peste 200.000 de locuitori ce mai dispun de sistem centralizat de încălzire, Constanţa, Craiova, Ploieşti, Galaţi, Iaşi şi Braşov însumează peste 315.000 de abonaţi la CET-uri. În cazul oraşelor cu peste 150.000 de locuitori, doar trei mai au sistem centralizat — Piteşti Oradea şi Arad — şi deservesc puţin peste 120.000 de abonaţi în total.
Pentru a face o radiografie corectă a pieţei locale de încălzire, reprezentanţii Ariston Thermo România precizează că din 67 de oraşe care mai dispun de termoficare, 17 au sub 10.000 şi 29 au sub 1.000 de abonaţi fiecare.
La nivel naţional, potrivit datelor ANRSC la nivelul lunii iunie 2015, costul mediu al unei Gcal facturat către populaţie este de 226 lei. Însă există oraşe unde preţul este chiar mai mare — Constanţa — 383 lei/Gcal, Arad — 290 lei/Gcal, Sibiu şi Iaşi — 265 lei/Gcal. Spre comparaţie, în cazul alegerii unei centrale termice în condensare, costul de producere a unei Gcal este de aproximativ 175 de le

Preţul de vânzare a locuinţelor ANL crescut simţitor faţă de 2014

Preţul de vânzare către tineri a apartamentelor construite prin ANL a fost stabilit, pentru acest an, printr-un ordin al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la 1.691,29 de lei (aproximativ 383 de euro) pe metru pătrat, cu 55 de euro pe metru pătrat mai mult decât în 2014.
Potrivit Ordinului nr. 373 din 28 iulie 2015 ”pentru stabilirea valorii de înlocuire pe metru pătrat, pentru anul 2015, în vederea vânzării locuinţelor pentru tineri, valoarea de înlocuire pe metru pătrat, calculată conform art. 1, este de 1.691,29 lei/metru pătrat, inclusiv TVA”.
Viceprimarul municipiului Suceava Lucian Harşovschi a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că astfel Guvernul a mărit preţul locuinţelor ANL care pot fi vândute, deşi piaţa imobiliară este în stagnare sau chiar în scădere.
El a arătat că, prin ordinul din 28 iulie al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), preţul de vânzare pentru un metru pătrat al unei locuinţe construite prin ANL a crescut cu 55 de euro, de la 328 de euro, cât era până acum, la 1.691,29 de lei, adică aproximativ 383 de euro. Harşovschi a explicat că, în municipiul Suceava, sunt 274 de locuinţe construite prin ANL care pot fi vândute şi că s-au vândut doar 11.
Valoarea de înlocuire pe metru pătrat se stabileşte anual.

ANOFM: Peste 600 de locuri de muncă vacante în Europa

Peste 600 de locuri de muncă sunt disponibile în ţări din Spaţiul Economic European (SEE), cele mai multe fiind în Germania şi Republica Cehă, ţări care angajează în principal personal calificat, fără studii superioare, informează Agenţia Naţională de Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).
Angajatorii din Spaţiul Economic European anunţă, prin intermediul reţelei de ocupare EURES România, 619 de locuri de muncă vacante.
Cele mai multe posturi neocupate sunt în Germania (236). Angajatorii germani caută 20 de comisionari, 16 operatori stivuitori, 15 factori poştali, 15 bucătari/bucătari şef/bucătar specialist, câte 15 ospătari, lucrători în industria gastronomiei de sistem şi şoferi de tir, câte 10 agenţi de securitate, agenţi de pază, betonişti, fierari betonist, tâmplari/dulgheri, hamali şi nouă muncitori metalurgi.
Angajatorii din Republica Cehă anunţă 195 locuri de muncă, din care 50 sunt pentru lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 de operatori, alte 50 pentru operatori de producţie, 20 de muncitori asamblare, 15 de croitori şi 10 de lucrători în prelucrarea lemnului.
Marea Britanie are vacante 141 de locuri de muncă, majoritatea în domeniul medical.  Alte 35 de posturi vacante sunt în Suedia: 15 de vopsitor auto şi câte 10 de mecanic auto şi tinichigiu auto, iar în Elveţia se caută 10 îngrijitori copii.
Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde vor fi îndrumaţi de consilierul EURES.

Noi taxe pentru agricultorii care folosesc pesticide

Autorităţile pregătesc o nouă taxă în agricultură. Fiecare produs folosit pentru a proteja culturile ar putea fi impozitat suplimentar cu 2%, potrivit unei ordonanţe a Ministerului Mediului. Taxa ar trebui plătită de companiile producătoare de pesticide, însă şi fermierii vor fi afectaţi pentru că vor cumpăra la rândul lor produse mai scumpe. Iar acest lucru înseamnă că cerealele şi legumele recoltate ar putea costa mai mult. Vestea i-a nemulţumit pe fermieri, care se plâng că sunt deja taxaţi.
Carmen Botez, reprezentantul Asociaţiei Industriei de Protecţia a Plantelor din România, susţine că este vorba de o dublă taxare. "Substanţele active sunt deja taxate cu 2% din preţul de achiziţie, când intră în compoziţia produselor de protecţie a plantelor, a preparatelor. Ele mai sunt taxate cu 2%, într-un final preţul acesta se va regăsi la fermier”, susţine Botez.
Producătorii vor fi forţaţi să majoreze astfel preţurile pentru a recupera taxa prevăzută într-o ordonanţă a Ministerului Mediului, aflată acum în dezbatere publică. În final, lanţul scumpirilor se va închide la cumpărători.
Suma pe care o plătesc fermierii pentru produsele folosite pentru protecţia plantelor de mucegai sau şoareci este deja prea mare, spun aceştia. În anii cu secetă, cum este acesta, tratamentul culturilor îi costă mult pe agricultorii care au livezi şi solarii cu legume.
În total, valoarea pieţei de pesticide se ridică la 318 milioane de euro. Ordonanţa Ministerului Mediului mai prevede o taxă de 80 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri produsă în fermă.

Primele brute ale NN România au crescut cu 4% la 6 luni

NN România a subscris în primul semestru prime brute în valoare de 308,6 milioane lei (69,5 mil. euro), în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul avansului sumelor asigurate medii cu 9% şi al orientării clienţilor spre contractele cu componentă investiţională.
Profitul obţinut din activitatea curentă a atins 18,5 milioane de lei, în creştere cu 25% şi a susţinut cheltuiala de 11,5 milioane lei necesară realizării acţiunilor incluse în procesul de rebranding, se arată într-un comunicat al companiei. Prima brută medie pentru contractele subscrise în perioada ianuarie-iunie a urcat cu 5%, 1.786 de lei. Activele financiare în administrarea companiei au crescut cu 8,8%, la 2,9 miliarde lei.
Pe segmentul de pensii private obligatorii, fondul de pensii administrat privat de NN are peste 1,85 milioane de participanţi, cu active nete în administrare de peste 8 miliarde de lei la finalul lunii iunie, cu circa 30% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut.

România, în topul ţărilor în care Ungaria a căutat informaţii despre evazionişti

Fiscul ungar a transmis în prima jumătate a anului aproape 2.000 de solicitări altor ţări pentru informaţii legate de posibili evazionişti, cele mai multe fiind înaintate către instituţiile similare din Germania, Slovacia şi România, potrivit cotidianului ungar Napi Gazdasag.
Autoritatea fiscală a transmis cele mai multe solicitări în cele trei ţări, în principal pentru a clarifica aspecte legate de TVA, a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Peter Andras Kis. Cei mai mulţi dintre evazionişti se fac vinovaţi de nerespectarea unor reglementări ale Uniunii Europene.
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, publicat în octombrie anul trecut, Ungaria înregistra un deficit de încasare a TVA, diferenţa între veniturile preconizate şi cele colectate, de 25%. Astfel, autorităţile din Ungaria nu au încasat în anul 2012 (la care se referă datele din raport) suma de 2,97 miliarde de euro, la venituri teoretice de 12,06 miliarde de euro. La nivelul UE, rata veniturilor necolectate a fost de 16%, sau 177,2 miliarde de euro.
În România, deficitul la încasarea TVA pentru anul 2012 a fost de aproape două ori mai mare decât cel din Ungaria, de 44%, respectiv 8,84 miliarde de euro dintr-un total de venituri teoretice de 20,05 miliarde de euro.

Profitul BRD s-a dublat în prima parte a anului

BRD Groupe Societe Generale a înregistrat în primul semestru un profit net de 270 milioane lei, de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Venitul net bancar a scăzut cu 5% faţă de primul semestru al anului trecut, la aproape 1,23 miliarde lei, pe fondul dobânzilor scăzute, însă au urcat cu 2,4% comparativ cu trimestrul anterior datorită creşterii marjei nete de dobândă şi a veniturilor din comisioane. "Anularea sau reducerea unor comisioane pe segmentul retail precum şi veniturile mai mici din angajamentele extrabilanţiere ale băncii s-au tradus printr-un declin de 3,4% al veniturilor din comisioane. Cu toate acestea, Grupul BRD a înregistrat venituri mai mari din servicii de bancă la distanţă (internet şi telefon mobil), servicii de custodie şi depozitare, administrarea activelor, credite sindicalizate şi operaţiuni cu numerar", se arată într-un comunicat al băncii.
Împrumuturile pentru persoanelor fizice au urcat cu 2,6% faţă de primul semestru din 2014 şi cu 2,4% faţă de finele anului, la 17 miliarde lei, pe fondul creşterii stocului de credite pentru locuinţe. Creditele noi pentru locuinţe au consemnat un avans anual de 78%, la 0,8 miliarde lei, susţinute de finanţările prin programul Prima Casă, care au reprezentat 76% din totalul creditelor noi pentru locuinţe, precum şi de creditele imobiliare standard. Volumul creditelor noi acordate persoanelor fizice a fost de 2,4 miliarde lei în primele şase luni, în creştere cu 18%.
Soldul creditelor nete acordate categoriei de mari clienţi corporativi a consemnat un avans de 6,6% faţă de sfârşitul anului trecut şi de 2,8% comparativ cu iunie 2014.
Depozitele BRD au crescut cu 9,5% faţă de primele şase luni ale anului trecut (4,9% de la finalul anului), la 37,7 miliarde lei, ca urmare a atragerii de economii de la clienţii retail şi non-retail.

Grecia: Nivelul depozitelor bancare este în creştere

Valoarea depozitelor bancare din Grecia este în creştere după atenuarea restricţiilor asupra mişcărilor de capital, deoarece creditorii se pregătesc de recapitalizare, în urma declinului economiei şi a majorării creditelor neperformante, a declarat pentru Bloomberg un oficial al Băncii Centrale a Greciei (BoG).
În 29 iunie, Guvernul elen a închis băncile şi a impus restricţii asupra mişcărilor de capital, în contextul retragerilor masive de fonduri din bănci de către deponenţii îngrijoraţi de întreruperea discuţiilor dintre Grecia şi creditorii săi internaţionali. Băncile greceşti şi-au redeschis porţile pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost stabilit iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri. De la redeschiderea băncilor, valoarea depozitelor a crescut cu aproximativ un miliard de euro (1,1 miliarde de dolari), susţine oficialul.
De la redeschiderea, luni, a Bursei de la Atena, acţiunile National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank au scăzut cu aproximativ 50%.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.