MOZAIC STIRI ECONOMICE: Câştigătorii şi perdanţii noului plan al lui Obama de reducere a poluării
Modificarea fără precedent a limitelor emisiilor centralelor electrice pe care preşedintele urmează să le dezvăluie la Casa Albă vizează să răspundă unei serii de preocupări exprimate atât de către ecologişti, cât şi de către industria energetică. Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a fost bombardată cu peste patru milioane de comentarii publice după ce Obama a anunţat versiunea de anul trecut, iar opozanţii planului au încercat fără succes să oprească planul în Congres şi în tribunale.
Unele dintre modificările pe care Obama le aduce în versiunea finală a planului sunt şi mai dure în privinţa limitării gazelor cu efect de seră, considerate cauza încălzirii globale. Alte modificări amână implementarea şi elimină anumite opţiuni la care statele puteau recurge pentru a arăta că taie emisiile, ceea ce ce face conformarea mai dificilă.
Toate statele aşteaptă cu nerăbdare modificările obiectivelor individuale de reducere a emisiilor, pe care Washingtonul le atribuie fiecărui stat în parte. Unele vor primi obiective mai îngăduitoare decât le-au fost stabilite în versiunea anterioară, în timp ce altele vor avea ţinte mai greu de atins. Administraţia Obama nu a dezvăluit încă obiectivele specifice fiecărui stat în parte.
Ecologiştii, principalii caştigători
Agenţia Associated Press prezintă cine sunt potenţialii câştigători şi perdanţi. Astfel, spre mulţumirea ONG-urilor de mediu, Obama a înăsprit exigenţele cu privire la emisii în versiunea finală a planului. Acest lucru înseamnă că centralele electrice vor fi nevoite să atingă un nivel şi mai scăzut de poluare cu dioxid de carbon. Propunerea lui Obama de anul trecut stabilea o ţintă de de limitare la nivel naţional, până în 2030, cu 30% faţă de nivelul din 2005. Noul plan îndeamnă la o reducere de 32% în aceeaşi perioadă.
Obama nu a modificat însă obiectivul de ansamblu al reducerii emisiilor la nivel naţional din toate sursele de poluare, inclusiv noxele produse de maşini şi camioane. În baza unui angajament faţă de un important tratat mondial pentru protejarea mediului, Statele Unite au prevăzut să-şi limiteze emisiile până în 2030 cu un interval de 26 până la 28% faţă de nivelul din 2005.
Planul revizuit al lui Obama se bazează în mai mare măsură pe surse de energie regenerabilă, ca cea eoliană şi solară, pentru înlocuirea centralelor pe cărbune, cele mai poluante. Preşedintele vrea acum ca Statele Unite să obţină, până în 2030, 28% din energia electrică a ţării din surse regenerabile. În propunerea anterioară era vorba despre 22 de procente.
Ca element nou, administraţia intenţionează acum să le ofere credite împotriva poluării statelor care-şi cresc producţia de energie regenerabilă în 2020 şi 2021, înainte să se conformeze termenului-limită. State care investesc devreme în energia eoliană şi solară pot folosi aceste credite pentru a compensa poluarea produsă după ce începe perioada de conformare, în 2022.
Facturi la curent, mai scumpe pentru americani
În pofida faptului că administraţia preconizează că planul va conduce la o scădere a valorii medii a energiei facturate cu aproape 85 de dolari, în 2030, companiile care produc şi distribuie energie electrică resping acest lucru. Economiile provin din recurgerea tot mai mare la centrale eoliene şi hidrocentrale, care operează la un cost aproape zero după ce sunt instalate. Însă achiziţia şi construirea unor astfel de centrale sunt foarte costisitoare, ceea ce le face mai puţin rentabile în numeroase circumstanţe.
Noul plan elimină opţiunea ca statele să primească credite pentru utilizarea unor programe de eficientizare prin convingerea consumatorilor să folosească mai puţină energie electrică, una dintre măsurile care nu implică în mod direct felul în care operează centralele. Deoarece administraţia reglementează centralele electrice în baza Legii aerului curat (Clean Air Act), includerea unor asemenea măsuri în propunere a provocat îngrijorări că aceste măsuri pot fi respinse la tribunal.
Peste 111.000 de germani au intrat în Romania în primele şase luni
Sosirile şi înnoptările în unităţi turistice au crescut în primul semestru cu 14,5%, respectiv 14,3%, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, sosirile au însumat 4,02 milioane, iar înnoptările 8,66 milioane. "Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.01-30.06.2015 75,8%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 24,2%, ponderi apropiate de cele din perioada 1.01-30.06.2014. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,9% din total turişti străini), iar din aceştia 85,0% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene", arată INS.
Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (111.600), Italia (95.900), Israel (88.800), Franţa (62.200) şi SUA (59.300).
Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 6,23 milioane, în urcare cu 11,1%. În iunie, comparativ cu aceeaşi lună din 2014, atât sosirile cât şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 17,3%, respectiv cu 15,3%. De asemenea, au crescut sosirile vizitatorilor străini, cu 4%, şi plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 18,9%.
Bursa de la Atena a scăzut cu 23% la redeschidere
Bursa de la Atena a deschis ieri în scădere puternică, de 23%, după ce a fost închisă timp de cinci săptămâni în contextul măsurilor de control al capitalului impuse de guvern, declinul fiind mai acentuat, de 30% pentru cotaţiile marilor bănci elene. Acţiunile celei mai mari bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), au scăzut cu 30%, maximul permis pe parcursul unei zile, potrivit Reuters. Tot cu maximul de 30% au scăzut şi celelalte mari bănci elene, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank.
Toate cele patru bănci sunt prezente şi în România. NBG deţine Banca Românească, iar Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank sunt prezente sub brand propriu. Anterior, piaţa de capital elenă a fost deschisă cel mai recent pe 26 iunie.
Reluarea tranzacţiilor pe piaţa de capital de la Atena are loc în timp ce premierul elen Alexis Tsipras negociază condiţii care vor fi ataşate unui pachet de ajutor financiar de 86 de miliarde de euro din partea ţărilor din zona euro. Statul elen trebuie să ajungă la un acord cu creditorii înainte de data de 20 august, când are de făcut plăţi pentru obligaţiuni deţinute de Banca Centrală Europeană. Grecia a impus măsuri de control al capitalului pe 28 iunie şi a închis băncile şi pieţele financiare, după ce Tsipras a oprit negocierile cu creditorii pentru a organiza un referendum asupra măsurilor de austeritate cerute de aceştia. Ulterior, premierul elen a acceptat să implementeze cererile acestora, în schimbul unui nou pachet financiar.
Poşta Română a achitat peste 45% din suma datorată bugetului de stat
Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a achitat, până în prezent, peste 45% din suma de 154 de milioane de lei datorată bugetului general consolidat al statului, a precizat, ieri, operatorul naţional de servicii poştale.
"Reamintim că, în anul 2014, operatorul naţional de servicii poştale a trecut, pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la pierdere la profit. Mai mult, Poşta Română a contribuit, în 2014, cu 390 de milioane de lei (87,8 milioane de euro) la bugetul de stat, aceasta fiind o sumă-record în condiţiile disponibilizărilor operate în 2013 şi care au redus contribuţiile din impozitul pe salarii. Peste 22% din această sumă reprezintă TVA aferentă contractelor comerciale încheiate în cursul anului 2014", se menţionează în comunicatul CNPR.
Conform datelor financiare ale companiei, publicate la jumătatea lunii iunie 2015, profitul net al Poştei Române a ajuns, în primele patru luni ale anului, la 18,7 milioane de lei (4,16 milioane de euro), pe fondul creşterii veniturilor cu 3,1% faţă de perioada similară a anului trecut.
