MOZAIC STIRI ECONOMICE:Şantierul naval din Mangalia ar putea fi lichidat
Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering trebuie să lichideze şantierul naval Daewoo Mangalia şi o companie eoliană din SUA, din cauza problemelor financiare grave cu care se confruntă grupul, avertizează Korea Development Bank, cel mai mare acţionar al acestuia. Korea Development Bank (KDB), care deţine o participaţie de 31,46% la Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering, consideră că lichidarea celor două divizii este inevitabilă, avand în vedere pierderile operaţionale ale grupului, de peste 3.000 de miliarde de woni (2,5 miliarde dolari), relatează portalul Korea IT Times. Preşedintele grupului, Jung Seong-rip, a declarat anterior că Daewoo trebuie să restructureze toate subsidiarele care nu au legătură cu contrucţia de nave. KDB, principalul creditor al Daewoo, consideră însă că în restructurare trebuie inclus şi şantierul naval din Mangalia. "Daewoo Mangalia şi DeWind sunt incapabile să funcţioneze în continuare din cauza problemelor actuale ale grupului şi trebuie lichidate. În procesul lichidării, incluzand injectarea de capital de lucru şi actualizarea garanţiilor de împrumut, ar putea apărea o pierdere semnificativă", a anunţat Korea Development Bank. Un oficial al KDB a explicat că lucrurile vor fi mai clare după analizarea situaţiei financiare. "Chiar dacă lucrurile vor fi mai clare după analiza situaţiei financiare, dacă să restructurăm diviziile din străinătate, se pare că lichidarea va fi singura soluţie", a spus oficialul. Şantierul naval Daewoo-Mangalia Heavy Industries (DMHI), cel mai mare constructor de nave din Romania, controlat de grupul sud-coreean Daewoo şi de statul roman, a raportat pentru anul trecut pierderi record de 700 mil. lei, un nivel de aproape şapte ori mai mare faţă de 2013, arată datele de la Registrul Comerţului. Daewoo-Mangalia Heavy Industries, o companie despre care fostul ministru al economiei Constantin Niţă spunea în 2014 că are o importanţă economică şi socială esenţială pentru Romania", a avut anul trecut o cifră de afaceri de 914 milioane de lei, în scădere cu 23% faţă de 2013, în timp ce numărul de salariaţi s-a menţinut la un nivel relativ constant, respectiv 2.600 de oameni, potrivit Ziarului Financiar. Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering deţine din 1997 o participaţie de 50,99% la DMHI. Ceilalţi acţionari sunt şantierul Naval 2 Mai Mangalia, aflat în propritatea Ministerului Economiei, cu o deţinere de 48,99%, şi trei investitori coreeni. Pe langă Daewoo Mangalia, grupul trebuie să rezolve şi problema diviziei eoliene DeWind din Irving, Texas, care este nerentabilă. Surse apropiate situaţiei citate de Reuters anticipează că grupul va înregistra în trimestrul al doilea pierderi de peste 1.000 de miliarde de woni (862 milioane dolari). Numele şantierului naval Daewoo Mangalia a apărut într-un caz de evaziune fiscală în care procurorii DIICOT Constanţa au efectuat joi zeci de percheziţii în şase judeţe şi în Bucureşti. Potrivit DIICOT Constanţa, 55 de percheziţii domiciliare au fost făcute joi în judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Brăila, Buzău, Botoşani şi în municipiul Bucureşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice, asociaţi sau administratori ai respectivelor societăţi, într-o cauză penală vizand infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Nouă din zece adulţi din zone urbane deţin card
Nouă din zece adulţi care locuiesc în zonele urbane din Romania deţin un card bancar şi efectuează plăţi cu cardul, în medie, de două ori pe săptămană, arată un studiu MasterCard privind particularităţile comportamentului la plată al romanilor. Rezultatele studiului confirmă tendinţa de maturizare a pieţei plăţilor electronice, relevand că 97% dintre cei care efectuează plăţi cu cardul zilnic sau o dată la două-trei zile, fac acest lucru pentru cumpărăturile curente, notează MasterCard. De asemenea, tehnologia contactless începe să intre tot mai mult în rutina consumatorilor, 15% dintre respondenţi afirmand că plătesc contactless. Principalul motiv pentru care romanii aleg să utilizeze cardul pentru plata cumpărăturilor în magazine este faptul că, în acest fel, nu trebuie să mai poarte numerar asupra lor, au răspuns trei din patru posesori de carduri, în timp ce aproape jumătate apreciază timpul economisit la cumpărături cand plătesc cu cardul. Gradul de educaţie financiară în Romania nu este motivul principal atunci cand cumpărătorii aleg să plătească în numerar, în detrimentul cardului, arată studiul. Doar 1% dintre respondenţii de toate varstele au motivat că nu ştiu să plătească prin intermediul cardului, în timp ce 65% dintre cei intervievaţi aleg plata cu cardul datorită uşurinţei în utilizare. "Plata cu cardul este un gest obişnuit în ţările europene, precum a arunca gunoiul la coş sau a recicla pentru a proteja mediul şi ne bucurăm să vedem că şi în Romania ea începe să fie normalitatea şi nu excepţia", a declarat Cosmin Vladimirescu, general manager Romania, MasterCard. Studiul a mai arătat că 60% din totalul respondenţilor incluşi în studiul MasterCard preferă să utilizeze cardul pentru plata facturilor. Dintre aceştia, doar 12% se deplasează la Kiosk-urile dedicate plăţilor facturilor, în timp ce majoritatea aleg să realizeze plata facturilor online, prin completarea datelor cardului într-un formular. Studiul a cercetat şi modul în care sunt percepute plăţile online cu cardul. Astfel, principalele avantaje ale plăţii online cu cardul constau, pentru 52% dintre respondenţi, în timpul economisit, precum şi comoditatea utilizării cardului la plată. Totodată, 51% dintre utilizatorii de carduri apreciază că, plătind online cu cardul, pot face cumpărături de oriunde şi oricand doresc.
Un număr de 40 de companii vor debuta miercuri pe piaţa AeRO
Un număr de 40 de companii din diverse sectoare ale economiei vor debuta miercuri pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), în urma transferului de pe Rasdaq şi de pe segmentul valorilor mobiliare nelistate. În randul celor 40 de emitenţi care se transferă pe AeRO se află şi companii mai mari, precum Comvex Constanţa (CMVX) - capitalizare de 105,2 milioane de lei, Bucur Obor (BUCU) - 60,2 milioane de lei şi Chimcomplex (CHOB) - 56,9 milioane de lei, potrivit unui comunic at al Bursei de Valori Bucureşti. Cea mai mare dintre companiile care trec pe AeRO, operatorul portuar Comvex Constanţa, este controlată indirect de două persoane fizice, Liviu-Marin Muntean şi Corneliu Idu, care prin firma Solidmet Bucureşti deţin 63,2% din acţiunile Comvex. În acţionariat se mai regăseşte Expert Placement Services cu o participaţie de 28,1% din titluri. Piaţa Rasdaq va fi desfiinţată în luna octombrie. Companiile care nu se transferă pe piaţa reglementată sau pe sistemul alternativ vor fi delistate. În prezent, pe piaţă AeRO sunt admise la tranzacţionare 129 companii, cu o capitalizare cumulată de 2,15 miliarde lei (486,5 milioane euro). AeRO este segmentul dedicat acţiunilor din cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare al BVB. Acesta este un segment de piaţă dedicat listării companiilor la început de drum, pentru finanţarea proiectelor, creşterea vizibilităţii şi contribuţiei la dezvoltarea mediului de afaceri. Bazandu-se pe sistemul alternativ de tranzacţionare al BVB, existent din 2010, piaţa AeRO, sub un concept reproiectat şi reconstruit, a fost lansată pe 25 februarie 2015.
Nokia a obţinut acordul pentru preluarea Alcatel-Lucent
Compania finlandeză Nokia a obţinut acordul necondiţionat al Comisiei Europene pentru preluarea companiei franceze Alcatel-Lucent, într-o tranzacţie de 15,6 miliarde de euro, relatează MarketWatch. Acordul, convenit în luna aprilie, are rolul să formeze un producător european de echipamente de telecomunicaţii care să concureze mai eficient companiile care se dezvoltă în China. Comisia Europeană a anunţat vineri că tranzacţia nu ridică probleme întrucat cele două companii nu sunt în concurenţă stransă, iar pe piaţă vor exista în continuare mai mulţi concurenţi, după fuziune. Nokia anticipează că acordul va fi finalizat în prima jumătate a anului 2016. Între concurenţii puternici de pe piaţa echipamentelor de telecomunicaţii se numără companiile Ericsson (Suedia), Huawei, ZTE (China) şi Samsung Electronics (Coreea de Sud).
Mega-escrocherie bancară în SUA
Un număr de 22 de companii financiare din Statele Unite, precum Bank of America şi Citigroup, au fost date în judecată pentru manipularea emisiunilor de titluri ale Trezoreriei, în detrimentul investitorilor, în cadrul primului proces colectiv de acest tip, relatează Reuters. Fondul de pensii al angajaţilor din sectorul public al oraşului Boston, State-Boston Retirement System, acuză Merrill Lynch, divizie a Bank of America, Citigroup, Credit Suisse Group, Deutsche Bank, Goldman Sachs Group, HSBC Holdings, JPMorgan Chase&Co, UBS Group şi alte 14 companii financiare că, în calitate de dealeri primari, au încercat în mod ilegal să profite de vanzarea de titluri şi obligaţiuni alw Trezoreriei, în detrimentul investitorilor. Potrivit reclamaţiei fondului de pensii, făcută la tribunalul districtual din New York, băncile s-au folosit de chat-uri, mesaje instant şi alte mijloace pentru a face schimb de informaţii confidenţiale şi să îşi coordoneze strategiile pe piaţa titlurilor de Trezorerie în valoare de circa 12.500 miliarde de dolari. "Faptul a permis băncilor să umfle preţurile titlurilor de Trezorerie vandute investitorilor, înainte de lichitaţie, atunci cand doreau să iasă de pe piaţă, şi să scadă preţurile în cazul în care doreau să cumpere, încălcand legislaţia antitrust", se arată în plangere.
Încep negocierile pentru datoriile Greciei
Şefii instituţiilor internaţionale sunt aşteptaţi vineri la Atena pentru începerea negocierilor cu autorităţile elene pentru al treilea program de asistenţă financiară, potrivit unor surse din Ministerul de Finanţe, relatează Capital.gr. Negocierile tehnice vor fi conduse, din partea elenă, de preşedintele Consiliul Consultanţilor Economici, George Chouliarakis. Guvernul de la Atena vrea ca negocierile pentru programul de finanţare de 86 de miliarde de euro să fie finalizate pană pe 20 august. În baza acordului convenit la summit-ul zonei euro, obiectivul este ca pană în 2018 Guvernul să obţină un excedent al bugetului primar de 3,5% din PIB. La discuţii sunt aşteptaţi şi reprezentanţi ai FMI, pentru a evalua starea economiei, dar aceştia nu pot începe negocierile pentru programul de salvare pană cand Guvernul nu va cere oficial finanţare de la instituţia financiară. Purtătorul de cuvant al FMI, Gerry Rice, a indicat joi, într-un briefing de presă, că şefa misiunii FMI în Grecia, Delia Velculescu, ar putea să nu meargă la discuţii. Rolul FMI în susţinerea Greciei, considerat de liderii zonei euro drept o precondiţie pentru noul program de salvare, este încă incert.
Veniturile Vodafone Romania au crescut cu 5,7%
Veniturile Vodafone Romania au crescut cu 5,7% în primul trimestru fiscal încheiat la 30 iunie în bază organică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 166,8 milioane de euro, potrivit datelor publicate ieri de grup. Incluzand veniturile din tranzitul internaţional de voce, veniturile din servicii ale Vodafone Romania au atins 168,3 milioane de euro. Comparaţia în bază organică reflectă evoluţia comparabilă, atat din privinţa impactului fuziunilor şi achiziţiilor, cat şi a efectului de curs valutar. Vodafone Romania a înregistrat un număr total de 8.801.590 de clienţi la 30 iunie 2015, in creştere cu 233.838 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din numărul total de clienţi, 8.189.970 sunt utilizatori ai serviciilor mobile. Venitul mediu pe utilizator mobil a ajuns la 6,1 euro în ultimele trei luni, încheiate la 30 iunie 2015. Numărul de clienţi include utilizatorii serviciilor mobile, ai serviciilor de voce şi internet fix şi m2m (machine to machine). La 30 iunie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41,4% din baza de clienţi, iar utilizatorii Cartelei Vodafone, 58,6%. Utilizatorii serviciilor prepaid au crescut cu 0,4 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
