MOZAIC STIRI ECONOMICE: Jumătate dintre pensionari încasează mai puţin de 800 de lei
Jumătate dintre pensionarii de asigurări sociale de stat, adică aproximativ 2,3 milioane de persoane, au pensii mai mici de 800 de lei, la sfarşitul primului trimestru fiind înregistraţi 1,14 pensionari la un salariat, potrivit datele de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Din datele transmise de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) la Ministerul Muncii rezultă că, la sfarşitul primului trimestru, erau 5.162.421 de pensionari, în scădere cu 40.827 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 21.634 faţă de sfarşitul lunii decembrie 2014. "Astfel, avand în vedere efectivul salariaţilor de 4.508.200 de persoane la 31 martie 2015, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, s-au înregistrat 1,14 pensionari la un salariat. Din total, 90,74 la sută erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.684.610 persoane) şi 9,26 la sută pensionari agricultori (477.811 persoane)", arată CNPP, în situaţia transmisă Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Varstnice (MMFPSPV). Potrivit CNPP, la sfarşitul lunii martie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 8.462 de persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 41 de lei. La sfarşitul primului trimestru, 49,71 la sută dintre pensionarii de asigurări sociale de stat aveau pensii sub 800 lei, pensia medie fiind de 886 de lei. "Salariul minim brut pe economie era la nivelul lunii martie 2015 de 975 lei şi caştigul salarial mediu brut 2.529 lei, pensia medie asigurări sociale de stat reprezentand 35,03 la sută din caştigul salarial mediu brut şi 48,44 la sută din caştigul salarial mediu net (1.829 lei)", conform datelor transmise Ministerului Muncii. Proporţia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau cei pentru limită de varstă - 71,83 la sută, corespunzătoare unui număr de 3.365.009 persoane. "Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, femeile reprezentau 56,31 la sută, iar din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie pentru limită de varstă, femeile reprezentau 54,68 la sută", potrivit statisticilor furnizate de CNPP. La sfarşitul lunii martie erau înregistraţi şi 477.811 de pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, iar 90,54 la sută primeau pensii pentru limită de varstă, 0,77 la sută pensii de invaliditate şi 8,69 la sută pensii de urmaş. "Pensia medie era de 361 lei, cu 19 lei mai mare decat în luna martie 2014. Pensionarii cu limita de varstă aveau o pensie medie de 381 lei, cu 20 lei mai mare decat în luna martie 2014", a mai arătat CNPP. De asemenea, la sfarşitul primului trimestru se aflau în plată 600 de beneficiari de ajutor social tip pensie, cu 117 persoane mai puţin decat în perioada corespunzătoare a anului trecut, ajutorul social mediu pe care l-au primit fiind în cuantum de 218 lei. În ceea ce priveşte evoluţia pensiilor private - Pilonul II, tendinţa manifestată de la începutul funcţionării sistemului este în trend ascendent constant.
Cel mai aglomerat week-end de pe litoral
Cei peste 130.000 de turişti prezenţi în cel mai aglomerat week-end din acest an de pe litoral, cu 15% mai mulţi decat în aceeşi perioadă din anul trecut, au cheltuit pe cazare, mancare şi distracţie aproape 12 milioane de euro, potrivit unui studiu al FPTR. Potrivit reprezentanţilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), mai mult de 130.000 de turişti au fost înregistraţi oficial în weekend-ul 18-19 iulie în staţiunile romaneşti de la malul mării, în creştere cu 35% faţă de weekend-ul precedent şi cu 15% comparativ cu jumătatea lui iulie, anul trecut. "Numărul turiştilor a crescut semnificativ din aceste zile pentru că s-au terminat examenele în sistemul de învăţămant, a început vacanţa, iar vremea pe litoral se anunţă foarte frumoasă. Începem de-abia de acum să spunem că a venit vacanţa mare", a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele FPTR. Dintr-un studiu al FPTR, realizat pe baza observaţiilor hotelierilor de la mare, cei peste 130.000 de turişti prezenţi în staţiunile de pe litoral au cheltuit în weekend pe mancare mai mult de 11,7 milioane de euro, în condiţiile în care fiecare persoană alocă în medie 90 de euro pentru două zile pe cazare, mancare si distractie. Doar pe mancare, cheltuielile au ajuns la 4,1 milioane de euro pe weekend, cazarea a costat în total 4,6 milioane de euro, iar pentru distracţie turiştii au alocat în total 2,8 milioane de euro. "Văzute global, aceste sume par mari, însă nu este deloc aşa. Practic, un turist cheltuieşte, în medie, la mare, 45 de euro pe zi pe cazare, mancare şi distracţie, ceea ce arată că litoralul romanesc rămane, pentru romani, cea mai ieftină opţiune pentru vacanţa de vară", a mai spus oficialul FPTR. Sumele cheltuite pe mancare diferă în funcţie de bugetul turiştilor, dar şi în funcţie de staţiune. "În statiunile din nord, unde turiştii sunt mai cu dare de mană, preţul unei singure mese poate depăşi 100 de lei, în funcţie de categoria restaurantului. Restaurantele sunt pe toate gusturile: italiene, chinezeşti, libaneze, pescăreşti, cu produse bio etc., iar pe plajă se pot servi de la bere la pahar pană la băuturi fine, şampanie sau cocktailuri", afirmă reprezentanţii federaţiei patronale. În statiunile din sud, însă, unde turiştii nu dispun de foarte mulţi bani, preţurile sunt mai mici, iar aceştia pot manca şi cu 50 de lei pe zi. Aici sunt căutate, de exemplu, hamsiile şi preparatele din peşte.
Banca Transilvania a urcat prognoza de creştere economică
Banca Transilvania a crescut estimarea privind creşterea economiei în acest an de la 4,1%, cat anticipa anterior, la 4,6%, fără ca scenariul privind evoluţia PIB să ia în calcul prevederile noului Cod Fiscal, în timp ce în privinţa şomajului se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei abia din 2016. "Am actualizat scenariul macroeconomic central pe 2015 prin încorporarea evoluţiilor macro-financiare din prima jumătate a anului. Pe de altă parte, deocamdată, am menţinut previziunile privind dinamica economiei reale în 2016-2017. Acest scenariu central nu ia în considerare prevederile din Noul Cod Fiscal, dat fiind că acesta nu a fost promulgat de preşedintele Romaniei", se arată într-un raport al Băncii Transilvania. Anul următor, Banca Transilvania prognozează că PIB va creşte cu 5,1%, iar în 2017 cu 4,7%. Anul trecut, avansul economic s-a situat la 2,8%. Un avans de 4,6% ar reprezenta cea mai accelerată rată de creştere pentru economia romanească de la începerea crizei, în 2008. Accelerarea creşterii economice în acest an este determinată, în principal, de dinamica investiţiilor productive, în creştere cu 5,8% an/an în 2015, după declinul din anii anteriori. "Redinamizarea investiţiilor productive exprimă intrarea economiei într-un nou ciclu economic şi este susţinută de nivelul redus al costurilor de finanţare şi relansarea creditării în lei, precum şi de perspectivele mix-ului intern de politici economice", se arată în raportul Băncii Transilvania. De asemenea, analiştii băncii se aşteaptă la consolidarea momentului favorabil din sfera consumului privat, pe fondul creşterii venitului real disponibil al populaţiei, inclusiv prin reducerea TVA la alimente, al relansării creditării în lei şi al fiscalizării mai active a economiei informale. Pe de altă parte, consumul public ar putea decelera în 2015 (la 1,1% an/an), după dinamica din 2014, determinată de contextul electoral, iar cererea externă netă ar putea avea o contribuţie negativă la dinamica PIB în 2015, afirmă analiştii băncii, în contextul în care se aşteaptă la o creştere a exporturilor cu doar 5,6% an/an şi o majorare a importurilor cu 7,3% an/an.
Iohannis a promulgat două legi importante
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea referitoare la anularea unor obligaţii fiscale, legat de reîncadrarea activităţii independente în activitate dependentă. Legea se referă şi la anularea obligaţiilor fiscale pentru salariaţii care au primit indemnizaţii de delegare, cum ar fi diurnele, pe care organele fiscale le-au considerat salarii. Legea promulgată de preşedinte se mai referă la persoanele care au obţinut venituri sub nivelul salariului minim pe economie şi au fost obligate să plătească contribuţii de sănătate la nivelul salariului minim pe economie. Altă modificare se referă la persoanele fizice autorizate care au depăşit plafonul de venituri şi trebuia să se declare plătitoare de TVA. De asemenea, Iohannis a semnat, luni, decretul pentru promulgarea legii privind Codul de procedură fiscală, a anunţat Administraţia Prezidenţială. Codul de Procedură Fiscală a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, în 24 iunie, dată la care a fost aprobat şi Codul Fiscal. Decizia a fost luată de deputaţi cu 306 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere. Proiectul de lege privind Codul de procedură fiscală a fost adoptat de Senat, prima cameră sesizată, în 28 aprilie, fiind înregistrate 67 de voturi "pentru", 5 abţineri şi 17 "împotrivă".
Trei variante pentru Codul Fiscal
Asumarea răspunderii Guvernului, adoptarea prin ordonanţă de urgenţă şi convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară sunt cele trei variante pe care le iau în calcul liderii coaliţiei pentru promovarea măsurilor Codului Fiscal, a spus, luni, preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb. "Sunt în lucru trei variante: ori ordonanţă, ori prin asumare de răspundere, ori sesiune parlamentară, dar trebuie să discutăm în coaliţie", a spus Rovana Plumb. Totodată, Plumb a subliniat faptul că se ia în calcul adoptarea unei decizii "sustenabile", dar aceasta va fi stabilită numai în urma discuţiilor în coaliţie. "Se vor mai face amendamente, le studiem şi pe cele de la Cotroceni şi vom analiza. Cel mai important amendament se referă la reducerea TVA la 19%", a spus, la randul său, liderul ALDE Daniel Constantin. Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis vineri Parlamentului spre reexaminare proiectul legii Codului Fiscal, invocand faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o "riguroasă analiză" a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.
Creditele în franci îi usucă la buzunare pe polonezi
Sectorul bancar polonez ar putea înregistra costuri de pană la 2,5 miliarde de dolari, provocate de un plan al Guvernului de conversie a creditelor ipotecare din franci elveţieni în zloţi, relatează Financial Times. Potrivit Moody’s, planul Guvernului de conversie a acestor credite ar putea provoca scăderea cu peste 25% a profitului înainte de taxe, cumulat, al celor mai mari şapte bănci din Polonia. Bank BPH, controlată de GE Capital, mBank, deţinută de Commerzbank, Millennium Bank, parte a Banco Comercial Portugues, şi divizia locală a BNP Paribas vor fi afectate de proiectul care urmează să fie aprobat de Parlament cel mai probabil în octombrie. "Conversia are un efect negativ asupra ratingurilor băncilor, pentru că influenţează negativ profiturile şi restricţionează capacitatea lor de a genera capital şi de a acorda credite în viitor", a afirmat Simone Zampa, vicepreşedinte la Moody’s. Investitorii străini controlează peste 60% din sectorul bancar din Polonia.
