MOZAIC STIRI ECONOMICE: UE acuză MasterCard de creşterea artificială a comisioanelor
Comisia Europeană acuză în mod oficial MasterCard de impunerea unor comisioane artificial de ridicate pentru tranzacţiile transfrontaliere cu cardul pe teritorul UE, încălcand legislaţia comunitară, relatează MarketWatch. Potrivit CE, retailerii dintr-un stat membru nu pot beneficia de comisioanele mai scăzute dintr-un alt stat membru, astfel fiind restricţionată concurenţa transfrontalieră între bănci. Comisia acuză şi că nivelul comisioanelor din tranzacţiile din UE în care sunt folosite carduri emise în afara Europei impune "un preţ minim artificial de ridicat". "Suntem îngrijoraţi atat în privinţa regulilor aplicate de MasterCard în tranzacţiile transfrontaliere din interiorul UE cat şi a comisioanelor impuse retailerilor pentru plăţile cu cardurile emise în afara Europei", a declarat comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager, într-un comunicat. MasterCard are posibilitatea să răspundă acuzaţiilor. Dacă acuzaţiile se confirmă, Comisia Europeană poate penaliza MasterCard cu pană la 10% din cifra anuală de afaceri, care anul trecut a fost de 9,5 miliarde de dolari, şi să ceară companiei să îşi schimbe practicile de afaceri.
Traficul aerian va fi paralizat miercurea viitoare timp de două ore
Controlorii de trafic aerian de la ROMATSA vor intra în grevă de avertisment miercurea viitoare, între orele 11.00 şi 13.00, din cauza neîncheierii contractului colectiv de muncă, a declarat, ieri, liderul Sindicatului Controlorilor de Trafic Aerian ATCOR, Gabriel Tudorache. "În momentul de faţă nu mai avem un contract colectiv de muncă. Începand cu data de 30 mai, patronatul a refuzat, după aproximativ 80 de zile de negocieri să mai continuăm aceste negocieri. Reprezentanţii sindicali din toată ţara nu au mai avut posibilitatea să stea aici (la Bucureşti, n.r.) şi au trebuit să plece acasă şi în aceste condiţii nu mai e nicio şansă, nu mai există nicio cale de dialog, refuzand practic negocierile. Singura soluţie pe care o avem este aceasta, să declanşăm această grevă de avertisment, conform legii. Am ales acest lucru, deşi legea mă obligă să o anunţăm cu 48 de ore înainte, noi am făcut acest anunţ cu o săptămana înainte, în speranţa că organele competente ale statului vor interveni şi vor găsi o cale să nu ajungem la acea grevă de avertisment", a spus Tudorache. Administraţia Romană a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) are în prezent 1.530 angajaţi. Între 2.500 - 3.000 de aeronave tranzitează, în fiecare zi, teritoriul Romaniei. "Greva la noi presupune că mergem la lucru, suntem obligaţi să asigurăm o treime din traficul aerian. Pe de altă parte, asigurăm toate zborurile umane, de căutare şi salvare, zborurile cu preşedinţi, monarhi, poliţia aeriană. Am anunţat atat Ministerul Transporturilor, Consiliul de Administraţie, prim- ministrul, preşedintele, Autoritatea Aeronautică Civilă Romană şi inclusiv forurile internaţionale. Am trimis acum două-trei zile o scrisoare şi am cerut şi sprijinul prim-ministrului interimar, Gabriel Oprea. Din păcate, pană acum nu am primit nicio veste, nicio chemare la dialog", a spus Tudorache. Sindicaliştii au 14 revendicări pe care le solicită în noul contract colectiv de muncă. Între acestea, ei cer pensionarea la 55 de ani şi introducerea unui articol prin care, după această varstă, un controlor de trafic să aibă posibilitatea să fie trecut pe un alt post în ROMATSA pe măsura pregătirii lui, în speţă la o direcţie operaţională sau de siguranţă. Pe de altă parte, directorul general al ROMATSA, Ion-Aurel Stanciu, a spus, joi, că se înceracă evitarea declanşării unei greve de avertisment.
Hidroelectrica a avut în primul semestru un profit record
Producătorul de energie deţinut de stat Hidroelectrica, aflat în insolvenţă, a înregistrat în primul semestru un profit record, de 725 milioane lei, în creştere cu 42% faţă de caştigul raportat în perioada similară a anului trecut, de 510 milioane lei. Creşterea s-a datorat implementarii măsurilor de reorganizare dispuse de administratorul judiciar Euro Insol, vizand optimizarea costurilor şi creşterea eficienţei şi competitivităţii, a anunţat compania într-un comunicat. Cifra de afaceri aferentă primului semestru a urcat cu aproape 300 milioane lei comparativ cu primele şase luni ale anului 2014, respectiv de 1,851 miliarde lei faţă de 1,554 miliarde lei. "Creşterea cifrei de afaceri s-a datorat unei producţii mai mari înregistrate de companie în prima jumătate a anului 2015, cand a produs 9,6 TWh, cu 1,1 TWh mai mult decat în perioada similară a anului trecut”, se arată în comunicatul companiei. La 20 iunie a fost achitată ultima tranşă din cele 24 aferente masei credale, Hidroelectrica fiind singura societate în insolvenţă din Romania care şi-a plătit datoriile la valoarea nominală, potrivit administratorului judiciar. Hidroelectrica a achitat astfel 3,817 miliarde lei din totalul celor 4,313 miliarde lei înscrise la masa credală, suma de 496 milioane lei rămasă în continuare de achitat fiind reprezentată de rate aferente creditelor şi liniilor de credit care au scadenţa pană în 15 septembrie 2021. De asemenea, în luna iunie, sumele încasate din dobanzi depăşesc sumele plătite drept dobanzi. Astfel, în 2012 Hidroelectrica a avut o pierdere din dobanzi de 114 milioane lei pentru ca, pentru prima dată în istoria companiei raportul între cele două dobanzi să fie pozitiv, compania înregistrand un caştig de 212.000 lei în iunie 2015. Hidroelectrica este cel mai ieftin producător de energie din Romania. Compania se află pentru a doua oară în insolvenţă din februarie 2014, prima procedură de reorganizare avand loc în perioada iunie 2012 - iunie 2013.
Draghi: Este tot mai greu de găsit o soluţie pentru Grecia
Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat miercuri seara, la cateva ore după ce instituţia a menţinut blocarea finanţării băncilor elene la nivelul de circa 89 de miliarde de euro, că este tot mai greu de găsit o soluţie pentru criza din Grecia, relatează Bloomberg. Întrebat de jurnalişti dacă va reuşi să închidă dosarul Grecia, a spus că este foarte dificil. "Nu ştiu. De această dată este foarte dificil", a arătat Draghi, citat de publicaţiile Il Sole 24 Ore şi Corriere della Sera. Un purtător de cuvant al BCE a refuzat să comenteze informaţiile. Remarcile lui Draghi scot în evidenţă impasul cu care se confruntă liderii din zona euro, care aşteaptă propunerile de reformă ale guvernului condus de premierul elen Alexis Tsipras, înainte de termenul limită care expiră joi la miezul nopţii. În lipsa unui program de reforme credibil din partea autorităţilor de la Atena, Draghi şi colegii săi din consiliul guvernatorilor BCE nu au mai mărit asistenţa de urgenţă acordată băncilor din Grecia, în prezent de aproape 89 de miliarde de euro. Şeful băncii centrale germane, Jens Weidmann, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a afirmat joi că instituţia trebuie să blocheze în continuare împrumuturile de urgenţă destinate băncilor elene, iar măsurile de control al capitalului să fie menţinute pană cand autorităţile din Grecia vor ajunge la un acord cu creditorii. Weidmann a mai spus că orice fel de asistenţă pe termen scurt destinată Greciei trebuie să vină din partea guvernelor şi nu a băncilor centrale. Oficiali din zona euro au discutat neoficial un aranjament prin care BCE să menţină lichidităţile pentru băncile elene, în schimbul unor garanţii pentru împrumuturi, potrivit unor persoane aproapiate discuţiilor. Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începand de săptămana viitoare. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începand de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.
Bitdefender: Virusul Dyre afectează din nou clienţii băncilor
Un nou val de mesaje care conţin virusul Dyre vizează clienţi ai instituţiilor financiare din mai multe ţări, printre care şi Romania, băncile locale vizate avand o piaţă cumulată de aproximativ 40%, a atenţionat Bitdefender. Odată instalat, virusul fură datele de autentificare la serviciile de e-banking. Utilizatorii de servicii de e-banking sunt invitaţi să descarce un fişier maliţios de tip arhivă conţinand un executabil, care provine de la un consultant fiscal. Mesajul pretinde a fi o continuare a unei discuţii purtate anterior şi le sugerează clienţilor să descarce cu prioritate fişierul pentru a finaliza o tranzacţie financiară. Un al doilea mesaj susţine că trimite documentaţia financiară a clientului şi îi cere să verifice autenticitatea tranzacţiilor. Al treilea mesaj informează clientul despre sancţiuni contravenţionale impuse companiei pe care o deţine, invitandu-l să ia la cunoştinţă lista abaterilor. Fişierul .exe descarcă şi activează virusul bancar Dyreza, cunoscut şi sub denumirea Dyre.
P&G vinde 43 de branduri către compania Coty
Procter&Gamble a acceptat o ofertă de 12,5 miliarde de dolari din partea companiei Coty pentru preluarea a 43 dintre brandurile de îngrijire a frumuseţii ale grupului, relatează MarketWatch. Între brandurile incluse în acord se numără Sassoon Professional, Hugo Boss, Dolce&Gabbana, Max Factor şi Covergirl."Vanzarea reprezintă un pas important spre concentrarea operaţiunilor pe un portofoliu de 10 categorii şi 65 de branduri care reflectă competenţele de bază ale P&G", a declarat preşedintele şi directorul general al Procter&Gamble, AG Lafley. Acţiunile P&G sunt în urcare cu 1% în tranzacţiile electronice premergătoare deschiderii burselor americane. P&G estimează că va înregistra un caştig excepţional de 5-7 miliarde de dolari după finalizarea tranzacţiei, aşteptată în a doua jumătate a anului 2016. Grupul anticipează că profitul redus pe acţiune obţinut din vanzarea brandurilor va fi compensat integral de efectul combinat al răscumpărării de titluri şi al scăderii costurilor. Potrivit P&G, după finalizarea vanzării va returna acţionarilor pană la 70 de miliarde de dolari, în perioada 2016-2019, prin plata de dividende şi răscumpărări de titluri.
Gentiloni: Peste 100 de firme italiene vin, lunar, în Romania
Ministrul italian de Externe, Paolo Gentiloni, a declarat, ieri, că peste 100 de firme italiene noi vin în Romania, urmare a încredere în stabilitatea şi creşterea economică de aici, precizand, totodată, că acele controverse care apar în anumite domenii se rezolvă între prieteni. Şeful diplomaţiei italiene a afirmat, ieri, la Bucureşti, în cadrul declaraţiilor comune cu ministrul roman de Externe, Bogdan Aurescu, că există "o intensificare a relaţiilor economice" dintre Romania şi Italia. "Italia nu a descoperit Romania de cateva luni sau de caţiva ani, ci a pariat pe viitorul economic al aceste ţări de foarte multă vreme. Ceea ce este foarte interesant este faptul că acest pariu se reînnoieşte, se relansează continuu (...) În fiecare lună există peste 100 de societăţi italiene noi care vin în Romania şi sunt zeci de mii de firme italiene înregistrate în Romania", a declarat Paolo Gentiloni, aflat în vizită în Romania. El a precizat că peste 120 de reprezentanţi ai unor societăţi italiene din construcţii şi infrastrtuctură vor avea întrevederi, joi şi vineri, cu oameni de afaceri din Romania.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
