Povestea unui vis împlinit: Cum s-a născut albumul ilustrat “Focşanii de altădată”
În urmă cu patru ani iniţiam un proiect care avea să îmi marcheze destinul. Având o fascinaţie faţă de trecut, de lucruri, oameni şi peisaje dispărute, am început să caut imagini cu Focşanii de altădată. Pasiunea a fost acaparatore de-a dreptul, nu de puţine ori am visat oraşul după care plâng. În primii doi ani am căutat fotografii şi cărţi poştale pentru a le publica exclusiv în online, pe www.focsaniulvechi.ro, respectiv pe pagina de facebook aferentă. Undeva la începutul lui 2013, dacă ţin minte bine, colaboratorul Petru Mincu mi-a spus că a văzut un album cu Brăila de altădată şi că neapărat trebuie să aibă şi Focşanii o asemenea lucrare. La scurtă vreme am văzut şi eu albumul pomenit, moment în care am ştiut că trebuie să fac tot ce depinde de mine pentru ca oraşul meu natal să completeze lista, deloc lungă, a oraşelor româneşti recuperate vizual prin astfel de lucrări. La acea vreme deţineam o bază de imagini extrem de vastă şi de valoroasă, dar am simţit că încă nu e momentul să le pun în paginilie unui album identitar. Ştiam că încă mai sunt “piese” ce lipsesc din puzzle şi aş fi scos albumul cu inima îndoită. Una e să apară imagini noi după ce scoţi un album, alta e să îl scoţi fără imaginile valoroase pe care le-ai văzut deja la alţi colecţionari. Desigur, mai era şi problema banilor, un album de fotografie realizat în condiţii grafice ireproşabile costă foarte mult să îl scoţi de sub tipar. Şi după cum probabil ştiţi, opinia mea despre administraţia locală şi judeţeană este mai mult decât proastă. Asta ca să nu mai zic că pentru un ajutor financiar, dat din banii contribuabilior focşăneni/vrânceni ar fi trebuit să pun în album cuvântul lui Didi sau pe cel al lui Marian, după caz. Iar independenţa mea editorială ar fi fost precum cea de la un ziar de partid.
Dragoste de oraş la 88 de ani
Tot în anul 2013, o focşăneacă în vârstă de 86 de ani, aflând de pasiunea mea pentru Focşanii de altădată, s-a bucurat nespus că ar putea să mă ajute în demersul meu de recuparare vizuală a urbei ei natale. Născută şi crescută în Focşani, dar plecată în Franţa din cauza celui mai odios regim pe care l-a avut România, Olga, a treia mea bunică, mi-a promis că o să mă ajute cu o parte din banii necesari tipăririi albumului. Nu numai că nu a avut absolut nicio pretenţie pentru sprijinul financiar, dar între atâtea cuvinte de laudă pe care le-am primit, cuvintele ei sunt de departe cele mai de preţ. “Nu, Sorine, nu tu trebuie să îmi mulţumeşti. Eu îţi mulţumesc ţie pentru că la anii pe care îi am mi-ai făcut o imensă bucurie”. Olga se numără printre focşănenii care iubesc sincer oraşul, nu doar în campanie, nu doar la nivel declarativ. Nu ca politrucii care se împăunează cu urbea în care s-a făcut Mica Unire, dar care nu fac nimic pentru ea.
Focşanii vechi via Bucureştii noi
În 2014 m-am mutat în Bucureşti, luând cu mine câţiva bani de buzunar, ceva curaj şi pasiunea pentru oraşul Focşani de demult. În capitală am descoperit doi colecţionari care aveau ilustrate şi fotografii splendide cu oraşul lui Pastia, al lui Koroschetz şi a celorlalţi mari focşăneni cărora le-am dedicat albumul. Mi-am impus să nu încep munca la album până nu intru în posesia lor. Din colecţia domnului Lucreţiu Tudoroiu piesa de rezistenţă este cea numerotată cu 202. Din colecţia domnului George Lăcătuşu sunt atât de multe imagini nemţeşti valoroase încât o să mă limitez doar la numărul 130, aceasta fiind o bijuterie vizuală. Pe lângă cei doi pasionaţi, în Bucureşti am găsit şi urmaşii farmaciştilor Oravetz, intrând pe această cale în posesia a două fotografii unice cu interiorul farmaciei, atât de la parter cât şi de la etaj. Dacă albumul ar fi ieşit cu un an mai devreme pe piaţă, ar fi fost sensibil mai slab în informaţie vizuală. Practic, 60 de imagini obţinute în capitală aucompletat baza de imagini selectate pentru volumul Focşanii de altădată - o istorie ilustrată.
Cum mi-am ales editura
Sorin Tudose: "Aşa arată cel mai frumos vis al meu"
La finele lui 2014 un prieten mi-a împrumutat un album de fotografie scos de NoiMedia Print. Mi-a plăcut foarte mult cum era făcut, dar am vrut să văd mai multe albume de gen pentru a-mi face o idee cât mai pertinentă. Am început să mă uit prin librării, iar ochii mi s-au oprit numai pe titluri din portofoliul NMP. Aşa m-am hotărât să lucrez cu aceasta editură super profesionistă, cu oameni inimoşi. Ştiam că banii pe care urma să îi dau pentru împlinirea visului erau foarte foarte mulţi, dar nu voiam să fac rabat de la calitate. De altfel, crezul meu a fost acesta: “Decât de proastă calitate, mai bine deloc – decât cu sprijin de la cei cu rădăcini în sistemul comunist, mai bine mă abţin”. De asemenea, mi-am dorit enorm ca albumul dedicat vechiului nostru oraş să fie cum nu s-a mai făcut altul. Tocmai de aceea l-am făcut bilingv, am vorbit cu bucureşteanul Marius Ionescu să îmi descrie arhitectural mai multe edificii reprezentative din oraş, i-am pus supracopertă. Ce-i drept, am şi avut norocul/inspiraţia de a colabora cu NoiMedia Print, iar Gabriel Nicula, graficianul editurii, a făcut minuni cu machetarea şi cu restaurarea imaginilor, multe dintre ele fiind afectate de trecerea timpului.
Autorităţi... şi nu prea
La lansarea de pe 3 iulie au venit peste 150 de persoane după propriile estimări, oameni care îmi urmăresc proiectul, care ştiu ce înseamnă un astfel de album. Mai puţini decât mă aşteptam, mai mulţi decât la orice altă lansare de carte la care am participat în calitate de ziarist. Faptul că evenimentul meu nu a fost cuprins în programul oficial al Zilelor Municipiului Focşani nu m-a afectat câtuşi de puţin. Albumul “Focşanii de altădată” e un produs de prea înaltă clasă pentru sta la aceeaşi masă cu parangheliile administraţiei locale. Dacă volumul ar fi fost scos de un ziarist de casă al PSD, ar fi fost cap de afiş, ar fi ajuns să fie promovat şi prin presa centrală. Aşa, scos de unul care a criticat mereu administraţia roşie, evenimentul a trecut neobservat printre oficiali. Diferenţa între ei şi mine? Ei nu lasă nimic în urma lor, eu un cadou care generează emoţie, exaltare şi chiar lacrimi.
Mulţumiri
În calitate de coordonator al albumului “Focşanii de altădată” ţin să mai mulţumesc încă o dată principalilor colaboratori. Le mulţumesc profesorului Silviu Cristescu, lui Gheorghe Panait, Lucreţiu Tudoroiu şi George Lăcătuşu pentru imaginile pe care mi le-au pus la dispoziţie. Lui Petru Mincu, pentru imagini şi pentru informaţii. Olgăi Blănaru Iordănescu pentru că e o focşăneancă pe cinste. Lui Marius Ionescu pentru descrieri şi prefaţă, Gabrielei Drăghici pentru traducerea în engleză. Colectivului NMP şi mai cu seamă lui Gabriel Nicula. Silviei Vrînceanu pentru moderarea lansării, Orianei Costandache pentru pregătirea lansării. Relaţii despre album la 0763.505.945. Sorin Tudose, simplu focşănean
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
ioana, acum 3209 zile, 2 ore, 23 minute, 49 secunde 
