Isărescu nu prea mai susţine trecerea la euro
Trecerea la euro este un proces mult mai complicat decat denominarea monedei naţionale, care deşi a fost doar un proces de simplificare a creat anxietăţi în randul societăţii, faţă de necunoscut, astfel că discuţiile pentru euro trebuie să fie mai complexe, iar oamenii să fie pregătiţi emoţional. "Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au romanii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu caracter confiscativ - la noi n-a existat niciun proces de rotunjire, ci de tăiere de zerouri - această frică, care este iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor", a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Fianciar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare. El a afirmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deciziei "trebuie să fim siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional". "Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decat trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplificare, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un deficit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile trebuie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat", a punctat Isărescu. El a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că trecerea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hartie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, "c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro". Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul cand Romania va fi pregătită pentru acest pas. "Înainte, 40.000 de lei pentru un euro transmitea în gandul nostru că trecerea la euro nu se va putea face niciodată, dar 4 lei, 5 lei sună altfel acum", mai spune şeful băncii centrale. De asemenea, economisirile sunt predominante în lei în prezent, cu dobanzi mai bune decat la dolari, iar în ultima perioadă şi împrumuturile în lei tind să devină predominante, pentru cei care îşi caştigă veniturile în moneda naţională. "În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Atunci nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, am găsit o formulare aşa de trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă, este moneda noastră", şi-a încheiat guvernatorul discursul. Isărescu a amintit că alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu inflaţionist lung, dar şi a faptului că preţurile din Romania sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia şi Ungaria. "La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Pană la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obişnuieşti cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici - PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai uşor cu ce se întampla în Europa", a menţionat guvernatorul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
