Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Toyota şi Nissan, probleme cu airbagurile Takata

Ziarul de Vrancea
25 iun 2015 427 vizualizări
Toyota Motor şi Nissan Motor extind la nivel global rechemările de vehicule pentru înlocuirea airbagurilor fabricate de compania japoneză Takata, care pot răni pasagerii la declanşare, campanie care iniţial s-a derulat în America de Nord, relatează Reuters.

Astfel, Toyota a anunţat că va rechema 2,86 de milioane de vehicule, reprezentand 24 de modele fabricate în perioada aprilie 2003-decembrie 2008, între care 1,729 milioane în Europa, 360.000 de în Japonia şi 190.000 în China. Pe 16 iunie, Toyota a anunţat chemarea în service a 1,37 milioane de vehicule în Statele Unite, după ce compania Takata a anunţat că se conformează unui ordin al autorităţilor de reglementare din Statele Unite, de a extinde rechemările. Nissan va rechema 198.000 de vehicule, între care modelele Navara, Caravan şi Teana, fabricate în perioada aprilie 2007-decembrie 2008, după ce a decis să facă acest lucru pe pieţele din Statele Unite şi Canada. Ambele companii au precizat că nu au cunoştinţă de producerea unor accidente sau răniri provocate de defectarea airbag-urilor.

CNADNR în loc să construiască drumuri angajează comunicatori

CNADNR, un mamut cu peste 6.000 de salariaţi, admite într-un plan de acţiune de aproape 30 de pagini că are o problemă de imagine, că "relaţiile de colaborare din interior sunt dezechilibrate", iar soluţia este angajarea de personal specializat în comunicare publică şi gestionarea crizelor. O instituţie cu un buget anual de peste 1,5 miliarde euro, dar care nu reuşeşte să construiască nici 100 km de autostradă pe an, publică la jumătatea anului planul de acţiune pentru 2015. Faţă de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, şeful CNADNR Narcis Neaga se angaja la începutul anului că va redacta pană la finele lunii februarie un plan de management al companiei pe care o conduce din 2013. Una din modalităţile de remediere a imaginii negative este editarea unui raport anual, cu termen de finalizare pană la 30 iunie. Planul de acţiune include, printre altele, o descriere a reţelei de drumuri şi autostrăzi, regimul juridic de organizare al companiei, premisele financiare pentru acest an şi o serie de strategii/ direcţii de acţiune/ obiective specifice. În document se arată, printre altele, că din fondurile necesare pentru asigurarea unor condiţii minime de viabilitate a drumurilor naţionale, respectiv 1,7 miliarde lei, CNADNR nu dispune decat de 30%, iar pentru execuţia lucrărilor de întreţinere a podurilor banii acoperă doar 18% din necesarul de 135 milioane lei.

Guvernul va discuta marţi liberalizarea preţului gazelor

Guvernul va discuta marţi noul calendar de liberalizare a preţului gazelor, după ce Consiliul Concurenţei a solicitat să fie incluse în HG date privind sprijinul acordat CET-urilor, potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. "Se introduce în şedinţa de marţi şi se adaugă un amendament, o specificaţie pe care o cere Consiliul Concurenţei privitoare la schema de ajutor economic pe care o primesc CET-urile privind gazele subvenţionate din zona producătorilor. Acest lucru trebuie cuantificat, trebuie stabilite condiţiile, cantităţile şi toate elementele pentru a putea notifica acest ajutor. Practic, el este un ajutor pe care societăţile de termoficare îl primesc, gaze ieftine pentru populaţie, dar totuşi ele sunt socieăţi comerciale şi acest lucru induce ideea că o altă societate comercială, respectiv un producător de gaze ar subvenţiona o altă societate comercială, respectiv producătorul de termie. Sunt permise de lege, dar trebuie cuantificate şi de aceea Consiliul Concurenţei a solicitat ca în corpul HG să se introducă aceste elemente", a afirmat ieri Havrileţ. El a adăugat că după şedinţa de Guvern ANRE va organiza un comitet extraordinar de reglementare, astfel încat noile tarife vor intra în vigoare la 1 iulie. Gazele naturale pentru populaţie şi CET-uri se vor scumpi astfel la 60 de lei/MWh, de la 53 lei/MWh în prezent. Guvernul a convenit cu Comisia Europeană un nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorări anuale, nu trimestriale ca pană în prezent, cu cate 6 lei pe MWh. Conform noului calendar, preţurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creşte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh din iulie acest an, la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018. Romania s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

Plăţile la comercianţi în străinătate, mai ieftine decat schimburile valutare

Romanii care călătoresc în Austria economisesc 32% din costuri dacă plătesc cu cardul de debit decat dacă ar efectua schimb valutar în aeroportul-destinaţie, iar în Italia cumpărarea de valută la casele de schimb pentru achitarea unor produse de 100 euro costă cu 7% mai mult, potrivit unui studiu. Cea mai costisitoare metodă de plată este, în majoritatea cazurilor, conversia la casele de schimb valutar din aeroporturile-destinaţie, pe cand cea mai ieftină, în 65% dintre situaţiile analizate, o reprezintă tranzacţiile cu cardul în cazul locuitorilor din Europa Centrală şi de Est în timpul călătoriilor internaţionale, se arată într-un comunicat al operatorului MasterCard. În cazul romanilor care călătoresc în Marea Britanie, costurile cu achiziţionarea lirelor sterline în aeroporturile britanice sunt cu 9% mai mari decat cele generate de tranzacţiile cu cardul la comercianţi. De asemenea, tranzacţiile cu cardul la comercianţii din Cehia au costuri cu pană la 31,5% mai mici, fiind, de altfel, cea mai ieftină modalitate de plată pentru călătoriile în cele mai populare destinaţii. Schimburile valutare în aeroporturile din străinătate sunt printre cele mai costisitoare, pentru cehii care călătoresc în Austria, spre exemplu, ele fiind cu aproape 27% mai scumpe decat retragerile de pe cardurile de debit de la bancomatele de la destinaţie. "Cei care călătoresc vor modalităţi de plată cat mai facile, sigure, dar sunt în continuare atenţi la costuri. Acest studiu arată că plăţile cu cardul direct la comercianţi în călătoriile în afara ţării nu sunt doar o metodă convenabilă, ci pot aduce şi economii", a declarat în comunicat direcotorul general al MasterCard pentru Romania, Cosmin Vladimirescu. Studiul mai relevă că, în general, conversiile realizate la birourile de schimb din ţară presupun costuri cu pană la 6% mai mari decat plăţile cu cardul, iar această opţiune nu este întotdeauna valabilă, întrucat casele de schimb nu oferă tranzacţii decat cu principalele monede de circulaţie internaţională.

Creditele pentru populaţie şi firme au urcat în sold cu 1,3% în mai, la 212,82 miliarde lei

Creditele pentru populaţie şi firme au înregistrat în luna mai o creştere a soldului cu 1,3% (0,8 la sută în termeni reali) faţă de aprilie, la 212,82 miliarde lei, evoluţie susţinută de aprecierea împrumuturilor în lei cu 3,1%, în timp ce finanţările în valută exprimate în lei s-au redus cu 0,2%. Astfel, creditele în moneda naţională au însumat 98,58 miliarde lei, din care cele pentru populaţie au fost de 43,77 miliarde lei, în creştere cu 3,7%, iar firmelor le-au revenit împrumuturi în sold de 54,8 miliarde lei, cu 2,6% mai mult decat în aprilie, se arată într-un comunicat al BNR. Finanţările în valută s-au cifrat la 114,24 miliarde lei, cu 60,71 miliarde lei pentru populaţie (plus 0,6%) şi 53,53 miliarde lei revenind companiilor (-1,1%). Comparativ cu mai 2014, creditul neguvernamental s-a contractat cu 1,9% (-3% în termeni reali), după ce finanţările în valută exprimate în lei s-au diminuat cu 10,1% (exprimat în euro, cu 10,9%), în timp ce componenta în lei s-a majorat cu 9,7% (8,4% în termeni reali). Creditele în lei pentru populaţie au consemnat o creştere cu 19,6%, iar cele acordate firmelor cu 2,9%. Pe de altă parte, împrumuturile în valută au înregistrat o decelerare cu 6,8% pe segmentul persoanelor fizice şi cu 13,6% pe cel al companiilor.

Americanii s-au pus pe cheltuit

Cheltuielile de consum din Statele Unite au crescut cu 0,9% în luna mai, cel mai mult în ultimii şase ani, pe fondul achiziţiilor de benzină şi de automobile noi, potrivit datelor Departamentului de Comerţ, care a revizuit uşor în urcare datele pentru martie şi aprilie, relatează MarketWatch. Veniturile personale au avansat în mai pentru a doua lună consecutiv, cu 0,5%. Analiştii intervievaţi de MarketWatch au anticipat o creştere de 0,8% a cheltuielilor de consum şi de 0,5% în cazul veniturilor personale. Datele privind cheltuielile de consum aferente lunii aprilie au fost revizuite de la stagnare la o creştere de 0,1%, iar pentru luna martie de la un avans de 0,5% la 0,6%. Indicele preţurilor de consum a urcat cu 0,3% în luna mai, pe ansambul ultimelor 12 luni înregistrand o creştere de numai 0,2%. Inflaţia scăzută este principalul motiv pentru care Rezerva Federală nu a început să crească dobanzile.












În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.