Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE:Pierdem o investiţie de anvergură în energia verde

Ziarul de Vrancea
15 iun 2015 745 vizualizări
Grupul elveţian Repower renunţă la o investiţie de 200 milioane franci în Romania

Compania Repower Furnizare Romania, din grupul elveţian Repower, a renunţat la investiţii de peste 200 de milioane de franci în Romania, în unităţi de producţie energie electrică din surse regenerabile, din cauza modificării legislaţiei privind sursele regenerabile. "Romania este a patra piaţă cheie a grupului, după Elveţia, Italia şi Germania. Avem un buget pană în anul 2020, definit de Consiliul de Administraţie, pe care să îl folosim pentru dezvoltarea de capacităţi pe piaţa din Romania. Chiar am dorit şi am desfăşurat activităţi de achiziţie, identificarea de potenţiale unităţi de producţie, dar, din fericire pentru noi, în momentul finalizării procedurilor de due diligence şi de a emite o ofertă angajantă, au avut loc schimbări semnificative în legislaţie şi datorită acestora suntem într-o poziţie de aşteptare. Doream să investim inclusiv pe partea de regenerabile, începusem inclusiv proiectarea unor capacităţi hidro de 5 pană la 10 MW. Dar din cauza schimbărilor din cadrul legislativ, a trebuit să ne oprim. Investiţia era destul de mare, vroiam să luăm nişte capacităţi noi turnkey project (gata realizate, n.r.), deja puse în funcţiune, de vreo 50 MW. Dacă am fi făcut acest pas, în actualul context, mai mult decat sigur am fi fost puşi în situaţia de a face deprecierea acestor active cu valori semnificative", a declarat luni, la o întalnire cu presa, Dan Dragoş Drăgan, CEO Repower Furnizare Romania. În total, capacitatea de instalat în Romania pană în 2020 ar fi fost în jur de 100 MW în diverse tehnologii, hidro în general, unde grupul are o expertiză de peste 100 de ani. Investiţia totală era estimată iniţial la peste 200 de milioane de franci elveţieni, spune Drăgan. Acesta a precizat că nu ştie dacă grupul va reveni în viitor asupra deciziei legate de investiţii, întrucat "nu ştie cum va evolua piaţa". Legislaţia locală privind promovarea surselor regenerabile de energie a fost modificată de mai multe ori, rezultatul fiind o diminuare a subvenţiilor acordate energiei verzi. De asemenea, furnizorul de energie Repower a anunţat că va investi în acest an un milion de euro în produse şi servicii noi, precum "Naturepower". Strategia companiei pentru anul în curs presupune o prezenţă activă în segmentul consumatorilor din categoria IMM, precum şi o aliniere a proceselor interne pentru liberalizarea completă a pieţei. Anul trecut, compania a avut venituri în Romania de aproximativ 103 milioane euro şi a vandut o cantitate de energie de 1,4 TWh pe plan local. Pentru acest an conducerea companiei speră la o creştere de 5-10% a volumului vandut, de 1,5 TWh. În Romania, compania este prezentă din anul 2007. Aproape 60% din energia achiziţionată este energie verde (hidro, solar, eolian şi biomasă), potrivit datelor societăţii.

Ministrul Agriculturii spune că fermierii ar putea fi despăgubiţi din cauza secetei

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, luni, că instituţia pe care o conduce va încerca să-i ajute pe fermierii afectaţi de secetă, el precizand că aceştia ar putea fi despăgubiţi de către stat, însă doar după ce Comisia Europeană îşi va da acordul. "Dacă vor fi pagube, suntem pregătiţi să intrăm în dialog cu Comisia Europeană pentru eventuale despăgubiri pe care le-am putea acorda fermierilor şi nu mă refer numai la fondurile europene, ci în special la Bugetul de Stat. Pentru a putea acorda, va trebui să avem un acord şi al Comisiei Europene, pentru că reprezintă un ajutor de stat", a spus Constantin. Ministrul a afirmat că evaluarea pagubelor la nivel naţional nu a fost încă realizată. "Facem o evaluare la nivel naţional. Trebuie să facem şi evaluarea eventualelor pagube. Există zone în care seceta s-a instalat deja, din păcate, în special pe zona Moldovei. Vrem să intervenim cu mai multe forme de sprijin. Am discutat deja cu fermierii, care sunt deja alertaţi de această situaţie. Încercăm să vedem dacă pe zona de irigaţii putem veni cu un sprijin şi mai mare. Noi am încercat din 2012 pană în prezent să reducem costul pentru un metru cub de apă pe care îl folosesc pentru agricultură, prin reducerea costului de energie", a completat Constantin. El a menţionat că ministerul îi va ajuta pe fermieri în cazul în care aceştia vor solicita sprijin pentru irigaţii. "Încercăm să venim cu o facilitate vizavi de preţ ca să stimulăm cat mai mulţi fermieri să irige. Acolo unde s-a solicitat revizia tehnică, la acele staţii de pompare şi de către acei utilizatori care au acces la infrastructură, noi am intervenit. Revizia tehnică înseamnă şi umplerea canalelor. Dacă ni se va solicita, vom aduce apa mai aproape de fermieri", a mai spus Constantin. El nu a dorit să spună ce culturi au fost afectate, pentru a nu influenţa preţurile ulterioare ale acestora.

Karcher deschide o fabrică de aspiratoare la Curtea de Argeş

Compania germană Karcher va construi o fabrică de echipamente de curăţenie la Curtea de Argeş, cu o suprafaţă de 22.000 metri pătraţi, unde va produce în special aspiratoare de uz casnic şi profesional, unitatea urmand să fie deschisă la mijlocul anului viitor,după o investiţie de peste 20 mil. Euro. În noua fabrică vor lucra peste 250 de persoane, în special în sectorul de producţie, se arată într-un comunicat al companiei. Karcher este prezentă pe piaţa romaneasă din anul 2006 printr-o filială proprie, CER Cleaning Equipment, care nu desfăşoară activitate de producţie, ci are ca furnizor producătorul Electroargeş. Compania, fondată în 1935 în Germania, produce echipamente de curăţenie pentru uz casnic, comercial şi industrial. Gama de produse cuprinde, printre altele, curăţitoare cu presiune, aspiratoare şi curăţitoare cu abur, aspiratoare pentru geamuri, maşini de măturat/măturat-aspirat, sisteme pentru curăţarea autovehiculelor, sisteme de preparare a apei potabile şi tratare a apelor uzate, curăţitoare cu gheaţă uscată, detergenţi, pompe menajere şi pentru grădină, sisteme de irigare şi instalaţii de apă potabilă.

Fornetti anunţă ieşirea din insolvenţă

Fornetti Romania şi-a îndeplinit obligaţiile asumate faţă de creditori, bănci şi parteneri incluse în planul de reorganizare, astfel că în următoarele opt săptămani administratorii judiciari vor propune închiderea procedurii, a anunţat luni lanţul de patiserii. "Din momentul rămanerii definitive a sentinţei judecătorului sindic compania îşi va continua activitatea fără supravegherea administratorilor judiciari. Anul 2015 arată un trend pozitiv, cu creştere a vanzărilor de pană la 15%, 70 de magazine deschise şi noi investiţii în modernizarea magazinelor. Cifrele confirmă creşterea comunicată şi la începutul acestui an", arată Fornetti, într-un comunicat. În ianuarie, Fornetti a anunţat că a trecut anul trecut pe profit, după vanzări care au depăşit nivelul de 100 milioane lei, şi că speră să iasă din insolvenţă în acest an. Compania are peste 400 de angajaţi şi a intrat în insolvenţă la finele anului 2011. Fornetti Romania, cu sediul în Timişoara, a fost înfiinţată în anul 2001 prin intermediul unui parteneriat cu Fornetti Kft. din Ungaria. Compania a devenit master-francizor pentru această marcă în Romania, după ce iniţial a avut activităţi de distribuţie a produselor de patiserie. Firma are o fabrică în apropiere de Timişoara.

Investiţiile străine directe au urcat cu 48%

Investiţiile străine directe au crescut în primele patru luni cu 48%, la 1,16 miliarde euro, în condiţiile în care în aprilie s-au situat la 279 milioane euro, cu 41% sub nivelul din martie, arată datele Băncii Naţionale a Romaniei (BNR). "Investiţiile directe ale nerezidenţilor în Romania au însumat 1.164 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au înregistrat 199 milioane euro, iar creditele intragrup 965 milioane euro (net)", se arată într-un comunicat al BNR. În perioada similară a anului trecut, investiţiile s-au situat la 785 milioane euro, din care 705 milioane euro reprezentau participaţii la capital. Cel mai ridicat nivel din acest an al investiţiilor străine a fost consemnat în martie, cand au atins 476 milioane euro, urmat de cel din ianuarie, de 299 milioane euro. La polul opus, în februarie s-au realizat investiţii de doar 110 milioane euro. Investiţiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la circa 2,43 miliarde euro, de la un varf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice.

Borza: O să încercăm "o aroganţă", să listăm Hidroelectrica în 2016

Producătorul de energie Hidroelectrica, aflat în insolvenţă, ar putea fi listat la bursă în timp ce se află încă în insolvenţă, pană în luna mai a anului viitor, a declarat administratorul judiciar al companiei, Remus Borza. "Văd Hidroelectrica listată anul viitor. O să încercăm o aroganţă: să listăm compania chiar şi în insolvenţă, dacă nu va ieşi pană la anul, în mai. şi urmărim acest obiectiv, ca în luna mai să avem Hidroelectrica pe bursă, peste nouă luni", a afirmat Borza. Listarea va avea loc prin lansarea la tranzacţionare a 15% din acţiuni. Ministerul Economiei deţine 80% din capitalul companiei, iar Fondul Proprietatea (FP) restul de 20%. În ceea ce priveşte rezultatele din primele cinci luni din acest an, Hidroelectrica a înregistrat un profit istoric de 625 milioane lei, cu 150 milioane lei mai mult decat în perioada simiară din 2014. Producţia din primele cinci luni se ridică la 8,3 TWh, cu 1,1 TWh mai mult decat în aceeaşi perioadă a anului anterior, afirmă Borza.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.