Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Investitorii din turism de pe litoral cer introducerea impozitului forfetar

Ziarul de Vrancea
14 iun 2015 560 vizualizări
Ministrul Finanţelor le-a promis că propunerea s-ar putea regăsi în noul Cod Fiscal

Investitorii din turismul de pe litoral au avut, sâmbătă seară, o întâlnire cu ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, şi cu ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, la un resort din Năvodari.

Preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, a declarat, la finalul întâlnirii, că două dintre solicitările mai vechi ale industriei turistice au fost deja rezolvate, fiind vorba de TVA de 9% la pachetele turistice şi legea voucherelor de vacanţă, şi acum mai sunt câteva puncte importante care ar ajuta investitorii, dacă ar fi aplicate.

"Au mai rămas câteva puncte importante şi mă refer la impozitul pe clădire şi am arătat că impozitul pe clădire din noul Cod Fiscal depăşeşte profitul pe care îl are un hotel. Cu alte cuvinte, dacă un hotel are 200.000 de euro profit brut, mai mult de jumătate pleacă către impozitul local, lucru care nu ne mulţumeşte pentru că, din păcate, s-a dovedit că autorităţile locale nu sunt în stare să întoarcă o parte din acea sumă înapoi în staţiuni şi am cerut reducerea impozitului local cu 50% în toate staţiunile turistice", a afirmat preşedintele FPTR.

O altă problemă dezbătută a fost cea a impozitului specific (forfetar). "Tot timpul am fost acuzaţi de evaziune fiscală şi am spus: nu vreţi să asumăm o obligaţie indiferent ce cifră de afaceri facem sau ce profit, încât statul ia o taxă pauşal, adică pentru un hotel de 200 de camere pe litoral plătim noi impozit pe profit de 40.000 de euro pauşal şi aşa am onorat obligaţiile şi am făcut un schimb corect cu statul. Noi nu mai suntem controlaţi zi şi noapte, contra unei taxe pe care o plătim ca să putem face o afacere, altfel suntem zi de zi controlaţi, acuzaţi de evaziune fiscală. Domnul ministru a fost de acord, lucru care ne-a bucurat, a spus că va pune pe ordinea de zi şi în Parlament şi sper să avem un rezultat cât mai rapid", a precizat Mohammad Murad.

El a spus că investitorii au mai cerut ca staţiunile să fie administrate de o firmă plătită dintr-o taxă de promovare şi administrare, pentru că autorităţile locale au dovedit că nu pot administra cum trebuie staţiunile.

El a solicitat înfiinţarea unei agenţii care să sprijine orice investiţie de peste 1 milion de euro, dar şi ca, în cazul unei noi investiţii, statul să perceapă impozitul pe profit după ce omul de afaceri şi-a recuperat investiţia.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus că aceste propuneri s-ar putea regăsi în noul Cod Fiscal.

APIA: Astăzi este ultima zi pentru depunerea cererii unice de plată fără penalităţi

Fermierii români mai au la dispoziţie o singură zi, respectiv 15 iunie, pentru depunerea cererii unice de plată aferente anului în curs fără a fi penalizaţi, potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Din 16 iunie, cererile de plată mai pot fi depuse timp de 25 de zile calendaristice, dar cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere.

Directorul general al APIA, Mihai Puţintei, declara pe 11 iunie că, până la acea dată, au fost depuse aproape 800.000 de cereri unice de plată, ceea ce reprezintă 80% din numărul de cereri eligibile din anul anterior. "Suprafaţa digitizată şi acceptată în momentul acesta este de 4,3 milioane hectare pe cereri închise, iar suprafaţa digitizată, dar pe cereri neînchise, de 3,8 milioane hectare. În total, cererile care pot fi închise sunt pentru o suprafaţă de circa 8,2 milioane hectare", a spus Puţintei.

Acesta a precizat că, în această perioadă, există un ritm de depunere de 35.000 de cereri pe zi, "pentru că fermierii s-au obişnuit să vină pe ultima sută de metri".

Potrivit datelor APIA, până la data menţionată, au fost închise 678.955 cereri pentru o suprafaţă de 4.762.561,38 hectare şi mai sunt un număr de 96.637 cereri pregătite să fie închise zilele următoare pentru o suprafaţă de 3.305.728,55 hectare.

Proiect privind eliminarea publicităţii explicite la medicamente

Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produselele medicamentoase în programele radio-tv, dar şi interzicerea publicităţii pentru farmacii, care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii.

Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului. "Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane", susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

BNR: 65.000 de persoane cu credite în franci elveţieni la 1 ianuarie 2015

Portofoliile băncilor comerciale din România aveau, la 1 ianuarie 2015, un număr de 65.000 de persoane cu credite în franci elveţieni, dintre care peste 36.500 au solicitat, până la începutul lunii iunie, conversia sau restructurarea împrumuturilor, a declarat, ieri, pentru Agerpres, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României. Acesta a precizat, totodată, că din totalul cererilor de conversie sau restructurare a creditelor în franci elveţieni, 15.594 au fost soluţionate, iar 20.000 sunt în lucru. În acest context, un număr de 30.000 de clienţi nu au înaintat băncilor nicio cerere de conversie sau restructurare a creditelor pe care le au în această monedă. Conform datelor BNR, la 1 noiembrie 2014, în portofoliile din România ale băncilor comerciale figurau 75.000 de persoane cu credite în franci elveţieni.

Estimările din piaţă arată că băncile au externalizat, de-alungul timpului, aproximativ 20.000 de credite în franci elveţieni.

Grupul Clienţilor cu Credite în franci elveţieni a organizat, ieri, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea clasei politice şi a BNR în problema creditelor acordate în această monedă. 

Importurile de gaze au scăzut cu 77%, în primele patru luni din 2015

România a importat, în primele patru luni din 2015, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 66.500 tone echivalent petrol (tep), cu 76,9% (221.700 tep) mai mică faţă de cantitatea importată în perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a totalizat, în primele patru luni ale anului în curs, 2,913 milioane tep, fiind cu 9.700 tep (0,3%) mai mare comparativ cu datele raportate în intervalul similar din anul anterior.

Potrivit INS, importurile de gaze naturale utilizabile s-au ridicat, în 2014, la 447.400 tone echivalent petrol (tep), cu 61,5% (714.100 tep) mai mici faţă de cele din 2013. De asemenea, producţia internă de gaze naturale a totalizat peste 8,675 milioane tep, fiind cu 73.900 tep (0,9%) mai mare comparativ cu cea raportată în anul precedent.

Proiectul Strategiei Energetice a României 2015-2035 relevă faptul că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh. "La o producţie medie anuală în România (11 miliarde mc gaze naturale) şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani", se menţionează în document.

Numărul restanţierilor persoane fizice la IFN-uri şi bănci a crescut cu 3,7%, în aprilie

Numărul restanţierilor persoane fizice la Instituţiile Financiare Nebancare (IFN) şi bănci a ajuns, în aprilie, la 702.339 persoane, cu 3,73% mai multe comparativ cu finalul aceleiaşi luni din 2014, se arată în datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Potrivit sursei citate, faţă de luna martie, numărul restanţierilor a scăzut cu 1,61%.

Numărul total al restanţelor era, la finele lunii aprilie, de 934.104, valoarea totală a acestora fiind de peste 11,503 miliarde lei. Din această sumă, peste 4,3 miliarde de lei reprezentau restanţe în moneda naţională, circa 5,052 miliarde lei erau restanţe în euro, iar restul în dolari SUA şi alte valute.

 

 



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.