Economic

Consilierul personal al primarului rămane în arest

Ziarul de Vrancea
12 iun 2015 723 vizualizări
Curtea de Apel a respins contestaţia lui Solomon Wigler u el este acuzat că a primit 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale

Solomon Wigler, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, rămane în arest, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, vineri, să respingă contestaţia acestuia la măsura impusă de Tribunalul Bucureşti, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro. Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a admis cererea de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Solomon Wigler, formulată de procurorii DNA după ce l-au reţinut pe consilierul personal al primarului Capitalei, prins în flagrant în timp ce primea 25.000 de euro. Această decizie a fost atacată de consilierul lui Oprescu, iar Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia acestuia, măsura fiind definitivă. Tribunalul Bucureşti a decis, în 4 iunie, arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri. În motivarea deciziei de arestare a lui Wigler, judecătorul arăta că acesta a perseverat în încercarea de a obţine foloase materiale prin faptul că lăsa să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din Primăria Capitalei."Perioada infracţională (2012 –2015) şi frecvenţa actelor materiale demonstrează perseverenţa inculpatului în încercarea de a dobandi foloase materiale prin prezentarea pretinsei influenţe pe care a lăsat să se creadă că o are asupra funcţionarilor din aparatul administrativ al Primarului General al Municipiului Bucureşti şi asupra consilierilor din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi justifică presupunerea rezonabilă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică", motivează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti decizia de arestare preventivă a lui Solomon Wigler. Solomon Wigler a fost suspendat din funcţia de consilier personal al lui Sorin Oprescu, ca urmare a anchetei declanşate de procurorii anticorupţie. Procurorii DNA au arătat, în referatul prin care au cerut arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, că acesta ar fi cerut mită de la un om de afaceri, garantand faptul că va interveni pe langă primarul Capitalei, Sorin Oprescu, pentru a fi eliberate mai multe autorizaţii de construcţie. Procurorii nu au găsit însă probe incriminatorii la adresa primarului general. Solomon Wigler a fost înregistrat audio-video în timp ce cerea sau primea mită în biroul său de la etajul 14 al Primăriei Capitalei, el spunandu-i la un moment dat unui om de afaceri: "Tu le-ai adus ceva? Tu ai adus ceva bani sau ceva?". În referatul procurorilor se face referire la mai multe sume de bani cerute de Wigler unui om de afaceri, acestea totalizand 230.000 de euro.

Statul cere 200 milioane de dolari pe acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare

Ministerul Energiei va vinde 26,69% din tilurile Rompetrol Rafinare, la un preţ minim de 200 de milioane de dolari, acţionarul majoritar al companiei, KMG International, avand drept de preemţiune asupra acestei participaţii. În acest sens, instituţia a elaborat un proiect de HG, lansat în dezbatere publică. Vanzarea se va realiza prin "derularea unei proceduri de vanzare prin licitaţie cu acordarea dreptului de preferinţă acţionarului majoritar al societăţii", KMG International NV, pentru achiziţionarea întregului pachet de acţiuni, se arată proiectul de act legislativ. Statul va rămane, după această operaţiune, cu 18% din acţiunile companiei. "Vanzarea acţiunilor se va realiza prin licitaţie, avand garanţia unei oferte minime de cumpărare din partea KMG International NV, de 200 milioane dolari SUA. Licitaţia se va deşfăşura în următoarele etape: licitaţie competitivă la un preţ în urcare faţă de preţul de ofertă sau licitaţie olandeză, la un preţ în scădere faţă de preţul de ofertă, dacă nu se oferă preţul de ofertă", se arată în nota de fundamentare a proiectului de Hotărare de Guvern. Potrivit documentului, Ministerul Energiei nu va putea să finalizeze vanzarea de acţiuni dacă preţul de adjudecare este mai mic decat echivalentul sumei de 200 de milioane de dolari. La 15 februarie 2013, statul roman, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), şi The Rompetrol Group NV au încheiat un Memorandum de înţelegere care reglementa termenii generali ai acestei tranzacţii complexe, precum şi faptul că grupul KayMunaiGaz urma să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în sectorul energetic din Romania. În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat acest memorandum în baza căruia KazMunaiGaz va plăti 200 milioane de dolari din datoria istorică de 688 milioane de dolari, în schimbul unei participaţii de 26,7% din capitalul companiei Rompetrol Rafinare, care operează rafinăria Petromidia. Viitoarea HG vizează aprobarea strategiei de privatizare a Rompetrol Rafinare şi constituirea unei comisii pentru implementarea tranzacţiei convenite în februarie 2013. Rompetrol Rafinare face parte din KMG International (fostul Rompetrol Grup), deţinut de compania naţională de petrol şi gaze din Kazakhstan - KazMunayGas.

Nuclearelectrica a reconectat la reţea reactorul 1 de la Cernavodă

Producătorul de energie Nuclearelectrica (SNN), administratorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunţat că Unitatea 1 a fost reconectată vineri dimineaţa la Sistemul Energetic Naţional. "Deconectarea controlată a avut loc la 10 iunie pentru efectuarea unor lucrări de întreţinere corectivă la calea de evacuare a puterii electrice cu menţinerea reactorului la putere", se arată într-un comunicat al companiei de stat. Opririle neplanificate vizează lucrări punctuale de remediere a unor echipamente şi sunt adiţionale programului anual de menţenanţă corectivă din cadrul opririlor planificate. "Aceste opriri de mentenanţă corectivă sunt prevăzute în bugetul anual al SNN, iar în cazul CNE Cernavodă acestea sunt de trei ori sub media actuală din industria nucleară. Realizarea lucrărilor şi testelor de verificare aferente acestei deconectări şi tuturor celorlalte opriri neplanificate se desfăşoară cu respectarea procedurilor centralei şi a normelor de securitate nucleară fără niciun impact advers asupra populaţiei, personalului, instalaţiilor şi mediului înconjurător", se precizează în comunicat. Aceasta a fost cea de-a treia oprire a Unităţii 1 în 2015. Reactorul a mai fost oprit la 6 aprilie, pentru repararea unui sistem auxiliar din partea clasică a centralei, şi la 27 martie, pentru executarea unor lucrări punctuale de întreţinere preventivă la sistemele aferente părţii clasice a centralei. Centrala din Cernavodă are în funcţiune două reactoare nucleare, care acoperă circa 18% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional.

Afacerile din comerţ au crescut cu 6,1% în primele patru luni

Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor a crescut în primele patru luni cu 6,1%, serie brută, datorită avansului la comerţul cu autovehicule (14,7%) şi întreţinerea şi repararea autovehiculelor (6,8%). Comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor au înregistrat o creştere cu 3,6%, în timp ce comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule a avut un declin de 4,1%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din comerţ s-au majorat cu 6,6%.Activitatea de servicii de piaţă prestate populaţiei a avut un avans de 2,8%, serie brută, în perioada ianuarie-aprilie, provenită de la activitǎţile agenţiilor turistice şi tur-operatorilor (plus 12,6%), serviciile de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (plus 11,1%) şi activităţile de jocuri de noroc şi alte activităţi recreative (plus 5,3%). Scăderi au înregistrat activităţile de spălare, curăţare şi vopsirea textilelor şi blănurilor (-3,8%) şi activităţile ale hotelurilor şi restaurantelor (-0,8%). În funcţie de seria ajustată, serviciile prestate populaţiei au avut o creştere mai redusă, de 1,8%. În aprilie, afacerile pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor s-au redus cu 0,5%, serie brută, faţă de martie, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (-3,8%) şi la activităţile de întreţinere şi reparare a autovehiculelor (-2,3%). Creşteri s-au înregistrat la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întreţinerea şi repararea motocicletelor (plus 28,3%) şi la comerţul cu autovehicule (plus 2,1%). Ca serie ajustată, scăderea a fost de 1,5%.

Şeful celui mai mare lanţ de magazine din ţară părăseşte compania

Mandatul directorului general al Mega Image, Xavier Piesvaux, se va încheia în iulie, cand acesta va părăsi grupul belgian Delhaize, a anunţat vineri retailerul. Piesvaux va curs altor oportunităţi profesionale, după 10 ani petrecuţi în Romania alături de echipa Mega Image, se arată într-un comunicat al companiei. El a fost numit director general în 2008. Totodată, Mega Image a anunţat numirea lui Vassilis Stavrou în funcţia de director general (COO). Stavrou lucrează pentru Delhaize din anul 1994 şi în prezent ocupă funcţia de Vicepreşedinte Senior Dezvoltarea Afacerii pentru Sud-Estul Europei şi Indonezia. Mega Image este cel mai mare lanţ de supermarketuri din Romania, cu o reţea formată din 420 de magazine, sub mărcile Mega Image (203), Shop&Go (214), AB COOL FOOD (1), Gusturi Romaneşti (1) şi Mega Drive (1).

Raiffeisen răsplăteşte acţionarii cu dividende de 138 milioane euro

Raiffeisen Bank va acorda acţionarilor dividende în valoare de 606 milioane lei (138 milioane euro), mai mult decat dublu faţă de anul trecut, 471,58 milioane lei din sumă provenind din profitul aferent anului 2014 şi 134,4 milioane lei din rezultatul reportat. Acţionarii băncii au aprobat repartizarea profitului contabil, de 501,36 milioane lei, rezultat după determinarea impozitului pe profit, în dividende de 471,58 milioane lei şi constituirea rezervei legale, de 29,8 milioane lei. Profitul net al Raiffeisen Bank Romania a crescut cu 9% anul trecut, la 113 milioane de euro, de la 104 milioane de euro în 2013, pe fondul avansului cu 7% al depozitelor şi al reducerii costurilor operaţionale. În 2014, insituţia de credit a distribuit dividende în valoare de 264 milioane lei, reprezentand aproape 60% din profitul net realizat în 2013, nivelul fiind similar cu suma distribuită din profitul obţinut în anul precedent. Totodată, acţionarii au aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, dar şi planul de investiţii, de aproape 100 milioane lei, sumă din care circa un sfert va fi destinat pentru clienţi şi dezvoltarea afacerii, iar peste jumătate pentru infrastructura şi administrarea business-ului.

Resursele de energie primară au urcat cu 3%

Principalele resurse de energie primară au totalizat în primele patru luni 10,72 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, din care producţia internă a însumat 7,47 milioane tep, cu 4,3% mai mult, iar importurile au stagnat la 3,25 milione tep. Resursele de energie electrică au fost de 22,52 miliarde KWh, în creştere cu 5,6% comparativ cu perioada ianuarie-aprilie a anului trecut, datorită creşterii producţiei cu 5,2%. Producţia din termocentrale a fost de 8,83 miliarde KWh, în scădere cu 10,3%, cea din hidrocentrale de 6,67 miliarde KWh, cu 28,6% mai mult, iar cea a centralei nucleare de la Cernavodă a fost de 3,97 miliarde KWh, în scădere cu 2,3%. Producţia din centralele electrice eoliene s-a situat în primele patru luni la 2,38 miliarde KWh, în creştere cu 582,9 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă in instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 434 milioane KWh, în creştere cu 143,9 milioane KWh. Consumul final de energie electrică s-a redus cu 3,9%, la 16,29 miliarde KWh. În timp ce iluminatul public a înregistrat o creştere cu 24,4%, consumul populaţiei a crescut cu 4,7%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.