MOZAIC STIRI ECONOMICE: Populaţia nu se înghesuie la titluri de stat
Astfel, din cele 6.938 de obligaţiuni subscrise pană ieri, la ora 16.00, pe tranşa primară (sub 50 de titluri/persoană) s-au efectuat 219 subscrieri pentru 4.433 de obligaţiuni, iar pe tranşa secundară (peste 50 de titluri/persoană) au fost realizate 18 subscrieri pentru 2.505 titluri, potrivit informaţiilor. Valoarea obligaţiunilor subscrise a ajuns la circa 6,94 milioane lei, un titlu avand preţul de 1.000 de lei. Ministerul Finanţelor Publice pune la dispoziţia investitorilor 100.000 de titluri, în cuantum de 100 milioane lei. Cea mai solicitată dobandă pană la acest moment este de 2%, pentru 1.324 de obligaţiuni pe tranşa primară şi 1.750 pe cea secundară. Pentru nivelul maxim de dobandă stabilit de Finanţe prin prospectul emisiunii, de 2,15%, au fost subscrise 1.045 de titluri pe tranşa primară şi 100 de titluri pe tranşa secundară. Nivelul minim de dobandă, de 1,75%, a fost ales în cazul a 733 de titluri de către investitorii mici şi pentru 387 de titluri de către cei care investesc peste 50.000 de lei. Cele mai puţine oferte au fost înregistrate pentru o dobandă de 2,05%, respectiv 70 de titluri subscrise. Persoanele fizice interesate de oferta de obligaţiuni mai pot subscrie pană pe 19 iunie, iar pe 22 iunie Finanţele vor stabili nivelul de dobandă la care se vor efectua subscrierile, în funcţie de cererea înregistrată. Intervalul de dobandă se situează între 1,75% şi 2,15%. Cei care au cumpărat obligaţiuni le vor primi în cont numai dacă oferta la care au subscris se situează sub dobanda finală stabilită de minister. Pentru titlurile deţinute, cu o maturitate de doi ani, populaţia va primi bonificaţia anual, iar veniturile din dobandă sunt scutite de impozit.
Producătorii de vodcă critică reducerea TVA pentru berea la halbă
Producătorul de băuturi spirtoase Alexandrion Grup critică amendamentul adoptat de Parlament prin care TVA aplicată berii la halbă va scădea la 9%, considerand că măsura este "populistă şi discreţionară". "Vorbim despre o măsură populistă, discreţionară şi care nu va face decat să destabilizeze piaţa băuturilor alcoolice, fie ele spirtoase sau nu. Se creează, astfel, o favorizare concurenţială a unor jucători de pe această piaţă, situaţie care mă tem că va crea nemulţumiri atat de mari încat se va mări şi mai mult sectorul pieţei negre", a declarat fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup Romania, Nawaf Salameh. El a afirmat că o serie de cocktailuri au o concentraţie mai mică de alcool decat berea la halbă, iar acestea nu vor face obiectul reducerii TVA. "Există cocktailuri care au un conţinut alcoolic chiar mai mic decat berea la halbă. De ce, atunci, să nu cerem reducerea TVA şi pentru aceste băuturi? Sau pentru orice alt tip de băuturi alcoolice care se vand în sectorul HoReCa, la pahar? Mai ales că şi noi, ca şi berarii, putem argumenta că, astfel, vom vinde mai mult, ceea ce s-ar traduce, în final, prin contribuţii mai mari către sistemul de taxe şi impozite", a adăugat Salameh. Totodată, Alexandrion Grup susţine că se va crea o modificare forţată a comportamentului de consum, în condiţiile în care numărul băutorilor de bere la halbă este aproximativ egal cu cel al consumatorilor de cocktailuri ce au în compoziţie sucuri naturale. Aceştia din urmă, ghidaţi de criteriul preţului mai mic, vor alege berea în defavoarea cocktailurilor, tendinţă care va afecta nu doar producătorii de băuturi spirtoase, ci şi pe cei de sucuri naturale şi, în cele din urmă, pe producătorii de fructe. Salameh este de părere că amendamentul de scădere pană la 9% a TVA-ului pentru berea la halbă încalcă cele patru principii ale fiscalităţii, prevăzute de Codul Fiscal: neutralitatea măsurilor fiscale pentru a asigura condiţii egale investitorilor; certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice şi eficienţa impunerii prevederilor respective. "În aceste condiţii, cred că este recomandată o revizuire a acestei măsuri şi o mai bună raportare, pe termen mediu şi lung, la modul şi nevoia de impunere a unor măsuri fiscal, astfel încat efectul să fie nu acela de a obţine imediat simpatia publicului, ci de a construi durabil pentru economia naţională", a conchis Salameh.
Fiscul rambursează TVA cu linguriţa
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează în iunie TVA în valoare de aproape 1,21 miliarde lei, fiind cuprinse toate deconturile soluţionate prin decizii de rambursare înregistrate pană la 23 aprilie, sumă din care 987 milioane lei reprezintă restituiri. Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,03 miliarde lei, din care se compensează 39,89 milioane lei şi se restituie 986,82 milioane lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Plăţile se efectuează în două tranşe, din care prima a fost pe 10 iunie, în valoare de 354,54 milioane lei, iar a doua pe 30 iunie, de 632,28 milioane lei. În prima tranşă au fost incluse şi toate deconturile al căror termen de soluţionare era întarziat cu peste 180 de zile şi care au fost cuprinse în selecţia lunii curente. Totodată, deconturile cu compensare integrală însumează 90,73 milioane lei, iar cele cu compensare parţială totalizează 90,73 milioane lei.
Preţurile de consum au crescut cu 0,5%
Preţurile de consum au urcat cu 0,5% în mai faţă de aprilie, iar rata anuală a inflaţiei a crescut de la 0,8% la 1,2%, pe fondul scumpirii alimentelor cu 1,2% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,8% şi în urma majorării tarifelor la servicii cu 2,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică. "Preţurile de consum, măsurate prin indicele preţurilor de consum (IPC), au fost mai mari în medie cu 0,5%, în luna mai comparativ cu luna aprilie 2015. Determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), creşterea a fost de 0,6%", se arată într-un comunicat al INS. Alimentele s-au scumpit în mai cu aproape 1%, iar mărfurile nealimentare şi serviciile au avut costuri majorate cu 0,3% fiecare. Cele mai mari scumpiri faţă de aprilie au fost consemnate la cartofi şi fructe proaspete, cu cate 13%, fructe şi conserve din fructe - 6,94%, precum şi la legume şi conserve din legume - 5,14%. În schimb s-au ieftinit ouăle cu 4% şi fasolea boabe şi alte leguminoase cu aproape 2,74%. La mărfurile nealimentare, combustibilii au avut preţurile cu cea mai mare creştere, de 1,25%, urmaţi de încălţăminte, autoturisme şi piese de schimb, energie electrică, gaze şi încălzire centrală, fiecare categorie cu o scumpire de 0,3%. Pentru servicii, tarifele au crescut cel mai mult la transportul aerian şi la telefonie, cu cate 0,66%.
“Riscul insolvenţei Greciei creşte de la zi la zi”
şeful băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann, care este membru în consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE), a sporit joi presiunile asupra Greciei, avertizand că în lipsa unui acord cu creditorii riscul insolvenţei ţării creşte de la zi la zi, relatează MarketWatch. Weidmann a afirmat în timpul unui eveniment la Londra că există o mare determinare de a ajuta Grecia să îşi îmbunătăţească administraţia publică, să înlăture barierele care blochează creşterea şi să înscrie finanţele publice pe un traseu sustenabil. Mai mult decat atat, statele din zona euro au furnizat fonduri substanţiale pentru susţinerea procesului inevitabil de ajustare, a arătat oficialul german. "Dar timpul se scurge, iar riscul insolvenţei creşte de la zi la zi", a spus şeful Bundesbank. Comentariile sale au avut loc la doar o zi după ce cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez François Hollande şi premierul elen Alexis Tsipras s-au întalnit la Bruxelles, pentru a elimina diferenţele de opinie dintre oficialii eleni şi cei ai creditorilor internaţionali, reprezentaţi de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, privind reformele necesare. Liderii au convenit să continue discuţiile "la intensitate mare", a declarat ulterior un oficial german, fapt confirmat şi de partea elenă.
Bulgaria ar putea reduce preţul gazelor cu 7%
Furnizorul naţional de gaze din Bulgaria, Bulgargaz, a propus autorităţii de reglementare a pieţei energiei un preţ al gazelor naturale de 486,48 leva (248,73 euro) pentru o mie de metri cubi, aferent trimestrului al treilea, cu 7,11% mai mic comparativ cu trimestrul al doilea, relatează Novinite. În trimestrul al doilea, bulgarii plătesc 523,72 leva pentru o mie de metri cubi de gaze. Preţul nu include acciza şi taxa pe valoare adăugată de 20%. Preşedintele autorităţii de reglementare în domeniul energiei, Ivan Ivanov, a declarat miercuri că preţurile gazelor naturale înregistrează deja minime care nu au mai fost atinse în ultimii cinci-şase ani. "Gazele sunt principala sursă de energie pentru o mare parte din centralele termice. Vreau să reamintesc faptul că în iunie 2008 preţul petrolului Brent a atins un maxim de 147 dolari pe baril. În prezent, cotaţia este de numai 65 de dolari pe baril, aşa că ar trebui şi noi să reducem preţul în consecinţă”, a spus Ivanov, citat de agenţia bulgară Focus. Preţul gazelor naturale este stabilit la nivel internaţional în funcţie de cotaţiile petrolului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
