MOZAIC STIRI ECONOMICE: Se scumpesc gazele
Guvernul ar putea aproba majorarea preţului gazelor naturale pentru populaţie, la 60 de lei/MWh, a declarat ieri Andrei Gerea, ministrul Energiei. Guvernul a convenit cu Comisia Europeană (CE) un nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorări anuale, nu trimestriale ca pană în prezent, cu cate 6 lei pe MWh, au declarat săptămana trecută, surse oficiale. Conform noului calendar, preţurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creşte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh din iulie acest an, la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018. Romania s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate. În negocierile de la începutul anului, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI. Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015. Creşterea preţului a fost însă amanată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, pană la 30 iunie 2021.
Două parcuri solare în Romania, vandute pentru 9,6 milioane dolari
Vehiculul canadian de investiţii Transeastern Power Trust a convenit achiziţia a două parcuri de energie solară în Romania, de la RG Renovatio Group, pentru aproximativ 9,6 milioane de euro, excluzand datoriile. O parte din preţul achiziţiei va fi plătit prin emiterea de unităţi ale trustului (Trust Units) la valoarea de 1 dolar. Totodată, trustul va obţine, prin intermediul subsidiarelor sale, o parte din finanţarea necesară achiziţiei, de la UniCredit Leasing Corporation IFN. "Trustul a încheiat acorduri angajante de achiziţie a două parcuri fotovoltaice de producţie de energie solară în Romania, de la RG Renovatio Group Limited", se arată într-un comunicat al Transeastern Power Trust. Acordurile de achiziţii includ şi alţi termeni standard şi condiţii pentru finalizarea tranzacţiilor. Parcurile solare sunt operaţionale de peste doi ani şi au capacitate totală de peste 16 kWp (1 kilowatt peak reprezintă energia nominală obţinută de un modul solar, n.r.) Transeastern a mai anunţat că a finalizat prima tranşă a unui plasament privat anunţat anterior, prin care a emis certificate în valoare de peste 5,4 milioane de dolari. În vederea plasamentului, Transeastern a încheiat acorduri cu Sprott Global Resources Investments, Palisade Capital şi Canaccord Genuity, precum şi cu Jacob Securities. Transeastern a emis 5,41 milioane certificate, la preţul de 1 dolar pe unitate. Fiecare certificat poate fi transformat într-o unitate a trustului şi o opţiune de achiziţie a unităţilor trustului, pe o perioadă de 36 de luni de la data emiterii, la preţul de 1 dolar pe unitate. "Suntem mulţumiţi că am realizat acordurile de achiziţie şi prima tranşă a ofertei noastre de acţiuni. Aşteptăm să finalizăm achiziţiile şi finanţarea în următoarele cateva săptămani", a declarat Colter Eadie, directorul general al Transeastern.
Reactorul 1 de la Cernavodă a fost deconectat de la reţea
Producătorul de energie Nuclearelectrica a deconectat miercuri de la Sistemul Energetic Naţional, în mod controlat, Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă, pentru remedierea unei defecţiuni la sistemul de evacuare a puterii electrice. "Această intervenţie se va efectua cu reactorul la putere şi nu va afecta securitatea nucleară a reactorului, a personalului de exploatare, a populaţiei şi a mediului înconjurător", se arată într-un comunicat al companiei de stat. Reconectarea reactorului la Sistemul Energetic Naţional se va realiza după remedierea defecţiunii şi efectuarea testelor în conformitate cu procedurile centralei. Aceasta este cea de-a treia oprire a Unităţii 1 în 2015. Reactorul a mai fost oprit la 6 aprilie, pentru repararea unui sistem auxiliar din partea clasică a centralei, şi la 27 martie, pentru executarea unor lucrări punctuale de întreţinere preventivă la sistemele aferente părţii clasice a centralei. Centrala din Cernavodă are în funcţiune două reactoare nucleare, care acoperă circa 18% din necesarul anual de energie electrică la nivel naţional.
Bayer vinde divizia de dispozitive medicale pentru diabetici către Panasonic
Grupul german Bayer a convenit vanzarea diviziei producătoare de dispozitive medicale destinate diabeticilor către Panasonic Healthcare, companie mixtă susţinută de fondul de investiţii KKR, pentru aproximativ 1 miliard de euro, relatează Reuters. Divizia Bayer produce sisteme de monitorizare a glucozei din sange şi alte aparate necesare bolnavilor de diabet, se arată într-un comunicat al Bayer şi Panasonic. Directorul general al Bayer, Marijn Dekkers, renunţă la diviziile de importantă periferică, pentru a se concentra pe operaţiunile mai profitabile. Pe langă vanzarea diviziei de dispozitive pentru diabetici, Bayer intenţionează să listeze la bursă divizia de materiale plastice, în următoarele luni. KKR deţine 80% din acţiunile Panasonic Healthcare, care dezvoltă, produce, comercializează şi oferă servicii în domeniul aparaturii medicale. Restul acţiunilor sunt deţinute de grupul japonez Panasonic. Divizia Bayer a realizat anul trecut vanzări de 909 milioane de euro şi a colaborat în trecut cu Panasonic Health pentru comercializarea unora dintre produsele companiei. Cele două companii anticipează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru al anului viitor, după evaluarea de către autorităţile de reglementare.
Afacerile din industrie au săltat cu doar 1,7%
Cifra de afaceri din industrie a crescut pe ansamblu cu 1,7% în primele patru luni, evoluţie susţinută de industria extractivă, care a înregistrat o majorare a afacerilor cu 3,2%, şi de cea prelucrătoare, cu 1,6%, în timp ce în aprilie afacerile s-au redus cu 7,2% faţă de martie. Pe marile grupe industriale, au fost consemnate creşteri ale cifrei de afaceri în industria bunurilor de capital (6,7%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (4,9%), a bunurilor intermediare (4,4%) şi cea a bunurilor de uz curent (0,4%). Pe de altă parte, afacerile din industria energetică au scăzut cu 21,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). În aprilie, cifra de afaceri din industrie s-a redus cu 7,2% (piaţă internă şi externă) comparativ cu martie, ca urmare a scăderii industriei extractive cu 14% şi a industriei prelucrătoare cu 6,9%. Totodată, s-au înregistrat scăderi în toate sectoarele pe marile grupe industriale. Astfel, afacerile din industria energetică au fost mai mici cu 24,6%, în industria bunurilor de folosinţă îndelungată cu 9,5%, în cea a bunurilor intermediare cu 7%, în industria bunurilor de capital cu 5,9% şi în cea a bunurilor de uz curent cu 2,5%.
Traficul de mărfuri în porturile constănţene a crescut cu 20%
Traficul total de mărfuri înregistrat în primele cinci luni ale anului în porturile maritime Constanţa, Midia şi Mangalia a fost cu 20 la sută mai mare decat în aceeaşi perioadă a anului trecut, depăşind 23 de milioane de tone. Potrivit unui comunicat al Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Maritime” SA, în perioada ianuarie - mai 2015 traficul maritim a fost 17,3 milioane de tone, faţă de cele 15,3 milioane de tone înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cel fluvial a reprezentat 5,7 milioane de tone, comparativ cu cele 4 milioane de tone din 2014. "Pentru traficul maritim, creşterea de trafic în perioada analizată reprezintă 13,15 la sută, iar pentru cel fluvial de 42,46 la sută, evoluţia fiind determinată de condiţiile favorabile de navigaţie pe Dunăre", se precizează în documentul citat. Creşteri de trafic au fost înregistrate la cereale, de la 4,16 milioane de tone în perioada ianuarie - mai 2014, la 8,66 milioane de tone în acest an, produse petroliere - de la 2 milioane de tone la 2,2 milioane de tone, minereuri şi deşeuri neferoase - de la un milion de tone la 1,32 milioane de tone, şi combustibili minerali solizi - de la 669.373 de tone la 1,3 milioane de tone. Scăderi de trafic au fost înregistrate numai în cazul minereurilor de fier, de la 2,5 la 1,2 milioane de tone.
HeidelbergCement ţinteşte vanzări de 17 miliarde euro
HeidelbergCement, unul dintre cei mai mari investitori germani în Romania, ţinteşte să ajungă la vanzări anuale de circa 17 miliarde de euro pană în 2019, cu 35% mai mari faţă de 12,6 miliarde de euro în 2014, şi va majora dividendele, relatează MarketWatch. Grupul intenţionează să genereze un flux de numerar de aproximativ 8,8 miliarde de euro în perioada 2015-2019, care să fie folosit pentru investiţii şi plata dividendelor. HeidelbergCement anticipează totodată să obţină pană în 2019 un profit înainte de dobanzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) de peste 4 miliarde de euro, care ar fi cu 74% mai mare faţă de 2,3 miliarde de euro în 2014. Grupul HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari investitori germani din Romania, avand activităţi in domeniul producţiei de ciment, betoane şi agregate, prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton şi Carpat Agregate. Carpatcement Holding deţine trei fabrici, la Taşca (Neamţ), Chişcădaga (Hunedoara) şi Fieni (Damboviţa).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
